CEDO a început examinarea petiției fostului președinte Viktor Ianukovici
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a început examinarea unei petiții depusă de fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici. El s-a plâns că justiția ucraineană este părtinitoare și că Ucraina refuză să investigheze ceea ce el numește un atentat la viața sa.
Ianukovici spune că, pe 21 februarie 2014, două cortegii de mașini prezidențiale care au plecat din Kiev spre Harkov și Crimeea au fost blocate pe drum și atacate cu focuri de armă de către persoane neidentificate. Viktor Ianukovici a calificat aceste incidente drept un atentat la viața sa, deși nu se afla în mașină, ci plecase la Harkov cu elicopterul. În opinia sa, justiția ucraineană nu a investigat la modul cuvenit aceste incidente. Totodată, fostul președinte spune că mai multe dosare penale intentate împotriva sa la Kiev sunt tergiversate și că justiția ucraineană „nu este nici independentă, nici nepărtinitoare”.
Ianukovici a depus cererea la CEDO în octombrie 2015. Începând examinarea acesteia, Curtea a cerut guvernului de la Kiev să comenteze în scris pretențiile reclamantului.
Viktor Ianukovici este cel de al patrulea președinte al Ucrainei. Refuzul său de a semna acordul de asociere cu Uniunea Europeană a provocat proteste în masă în decembrie 2013 – februarie 2014, cunoscute ca Euromaidan. Ca urmare, Ianukovici a fost îndepărtat de la putere de Rada Supremă și a fugit în Rusia. Ianukovici și autoritățile ruse numesc acele evenimente drept o lovitură de stat. În ianuarie 2019, un tribunal de la Kiev l-a condamnat pe fostul președinte la 13 ani de închisoare pentru înaltă trădare și complicitate la „războiul agresiv” declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Protest la Kiev față de restricții și obligativitatea vaccinării
Peste o mie de oameni au protestat în centrul Kievului față de restricțiile dure din Ucraina, menite să reducă răspândirea maladiei COVID-19. Ucraina a raportat recent un număr record de infectări și decese, iar autoritățile au pus în aplicare noi restricții, obligând să se vaccineze anumite categorii de angajați.
Protestatarii s-au adunat în apropierea Parlamentului, blocând circulația, și au purtat pancarte cu inscripții „Vaccinarea ucide”, „Nu pașaportului COVID” sau „Spune nu genocidului COVID”. Manifestația a decurs pașnic și a fost supravegheată de un număr mare de polițiști.
Pe 2 noiembrie, Ucraina a înregistrat peste 23 de mii de cazuri noi de COVID și 720 de decese. Numai 17% din ucraineni și-au administrat până acum două doze de ser anti-covid din cele patru disponibile - Pfizer-BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Sinovac.
Din 8 noiembrie, guvernul de la Kiev a obligat unele categorii de bugetari să se vaccineze sau, în caz contrar, le va suspenda salariile.
Noua lege „anti-oligarhi”: Poroșenko obligat să vândă două posturi TV
Fostul președinte Petro Poroșenko a declarat că a vândut două posturi de televiziune actualilor și foștilor angajați pentru a se conforma unei noi legi controversate care vizează cei mai bogați indivizi ai națiunii, așa-numita „lege anti-oligarhi”.
Poroșenko, un miliardar care a ocupat funcția de președinte din 2014 până în 2019, a declarat într-o postare video că a fost „forțat” să vândă canalele pentru a se conforma acestei noi legi anti-oligarh.
De asemenea, el l-a acuzat pe succesorul său, președintele Volodimir Zelenski, că încearcă să limiteze libertatea de exprimare.
„Motivul principal pentru care au venit cu așa-numita „lege a oligarhilor”... este ca [biroul președintelui] să preia controlul deplin asupra presei”, a spus Poroșenko, care este considerat un posibil candidat în alegerile prezidențiale din 2024.
Analiști ucraineni spun că magnații își folosesc activele media -- care în multe cazuri sunt în pierdere -- pentru a ataca adversarii și pentru a-și urmări propria afacere și agenda politică. Președintele Volodimir Zelenski a semnat pe 5 noiembrie așa-numita „lege anti-oligarhi” care oferă o definiție pentru un oligarh bazată pe mai multe criterii, inclusiv avere de zeci de milioane de dolari, control monopolist asupra unei industrii, posesia de active media și activitate politică.
O structură guvernamentală condusă de Zelenski va stabili cine intră sub incidența acestei legi noi, care le interzice oligarhilor să mai finanțeze partide sau să participe la marile privatizări.
„Nu poate exista altă opțiune decât demontarea sistemului oligarhic. Fără aceasta, este pur și simplu imposibil să depășim sărăcia din Ucraina și să ne alăturăm pe deplin comunității europene", a spus președintele ucrainean după promulgarea legii.
Lichidarea brutală a ziarului „Kyiv Post”
Acesta este titlul prin care Le Monde, tot în numărul său de astăzi, datat 11 noiembrie, încearcă să explice închiderea brutală a săptămânalului de limbă engleză Kiev Post (care de mai mulți ani își modificase numele după moda anglo-saxonă în Kyiv Post).
Acest ziar bazat la Kiev, cu un site în limba engleză dintre cele mai citite de toți expatriații și mediile de afaceri în Europa de est și spațiul ex-sovietic, a fost ieri suspendat pe neașteptate de propriul său proprietar. Citit de toate ambasadele de la Kiev, de toți străinii și toate ONG-urile, Kyiv Post era cunoscut pentru independența sa editorială și politică și pentru tendința sa pro-occidentală.
Proprietarul era, începând din 2018, un multi-milionar sirian, Adnan Kivan. Cei 50 de ziariști au aflat că sunt dați afară, cu efect imediat, în dimineața zilei de ieri.
Cum o scrie Le Monde, mulți la Kiev văd în închiderea publicației mâna președintelui Volodimir Zelenski, care pare a suporta din ce în ce mai puțin criticile, de orice fel. În ultimul clasament al presei mondiale, pe anul 2021, stabilit de Reporteri fără Frontiere, Ucraina se plasează pe locul 97 din 180 analizate, după Moldova (pe locul 89, precizează Le Monde), dar cu mult înaintea Rusiei, care este jos de tot, pe locul 150.