La Paris, din nou în formula «Normandia»
Presa din Franța, Germania, Rusia și Ucraina mai scrie pe larg și despre întâlnirea și discuțiile de ieri, în Paris, între reprezentanții celor patru țări, în așa-numita formulă «Normandia».
Au luat parte la discuții reprezentantul lui Putin pentru Ucraina, bine-cunoscutul în Republica Moldova Dmitri Kozak, și Andri Iermak, șeful administrației prezidențiale a lui Volodimir Zelenski.
Le Figaro anunță că discuțiile au durat numai puțin de nouă ore! Potrivit informațiilor culese de Le Figaro, întâlnirea, care s-a desfășurat într-un mod „tensionat” nu a dus la mare lucru, afară de faptul că s-a decis continuarea discuțiilor. În ciuda eforturilor foarte mari depuse de Franța și Germania, „rușii au refuzat totuși să facă cea mai mică concesie” în timpul întâlnirii, dar au transmis totuși un „semnal pozitiv”, potrivit presei franceze. Trimisul special rus, Dmitri Kozak, a spus doar că discuțiile „nu au fost simple”.
La München, Süddeutsche Zeitung anunță că o nouă dată pentru o reuniune în același format a fost fixată peste două săptămâni.
Cu toate astea, același Le Monde, pe care l-am menționat, o citează pe vice-secretara de stat SUA, Wendy Sherman: „Totul indică” intenția lui Putin „de a folosi forța militară la un moment dat, posibil în orice moment până la mijlocul lunii februarie”. Totuși, ea a subliniat că deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Pekin din 4 februarie, la care va participa și Putin, ar putea influența „calendarul militar” al Kremlinului, pentru a evita ofensarea aliatului său, președintele chinez Xi Jinping.
Ambasada SUA la Kiev îndeamnă cetățenii americani să părăsească Ucraina
Ambasada Statelor Unite la Kiev a emis o notă în care îndeamnă cetățenii americani din Ucraina să ia în considerare părăsirea acestei țări, având în vedere situația „imprevizibilă” creată de tensiunile cu Rusia.
„Situația de securitate din Ucraina continuă să fie imprevizibilă din cauza riscului sporit de acțiuni militare ruse și se poate deteriora subit”, se spune în nota ambasadei din 26 ianuarie. Cetățenii americani sunt îndemnați să ia în considerare plecarea din Ucraina „acum”, folosind mijloace de transport comerciale sau private.
În ultimele luni, Rusia a masat forțe la granițele Ucrainei, încercuind-o de la nord, est și sud. Dar Moscova a negat în repetate rânduri că se pregătește de invadarea Ucrainei.
Rusiei i se oferă să poată inspecta baza de la Deveselu
Mult așteptatul răspuns în scris al administrației Biden în legătură cu răspunsul SUA față de exigențele lui Putin a fost transmis Kremlinului ieri seară, odată cu un răspuns în scris similar al Alianței Nord Atlantice, NATO.
Conținutul exact al celor două mesaje formale ale SUA și NATO nu e încă cunoscut în această dimineață, la câteva săptămâni după ce Vladimir Putin lansase un ultimatum, ba chiar unul formulat pe un ton nediplomatic și inacceptabil.
Răspunsul SUA a fost predat personal la Moscova Ministerului de Externe de către ambasadorul american, John Sullivan. The Guardian precizează la Londra că deși detaliile celor două răspunsuri scrise nu sunt încă cunoscute în detaliu, Washingtonul a dat limpede de înțeles că nimic nu s-a schimbat în poziția occidentalilor față de procesul extinderii NATO. Poarta NATO rămâne deschisă în fața Ucrainei.
La Moscova, Kommersant scrie același lucru, însă precizează că Washingtonul a oferit Moscovei o cooperare diplomatică și chiar tehnică și de supraveghere reciprocă mai largă în chestiunea statutului Ucrainei.
Articolele și analizele din presa scrisă de astăzi nu fac astfel decât să repete și să speculeze, dar site-ul Politico analizează, intervievând mai mulți specialiști, ce s-ar întâmpla dacă începe totuși un conflict: un număr imposibil de calculat de victime, o țară sfâșiată, distrusă, mii de refugiați și destabilizarea unui întreg continent.
Le Monde, în Franța, pare să fi avut primul mai multe detalii, încă de ieri seara, însă mai ales Wall Street Journal arată că a avut un acces direct la conținutul mesajului formal american: scrisoarea transmisă Ministerului rus de Externe propune în special — ca o compensație față de imposibilitatea de a promite oprirea extinderii Alianței militare occidentale — ca Moscova să primească dreptul de a inspecta siturile militare americane din Polonia și România, care adăpostesc elemente ale “scutului” menit să intercepteze rachete balistice.
E vorba de baze militare, precum cea de la Deveselu, în România, „folosite în prezent pentru a contracara posibile rachete balistice iraniene ce ar putea amenința Europa”. (Cu toate astea, Kremlinul susține cu îndârjire că acele sisteme, precum cel de la Deveselu, ar putea fi folosite tocmai pentru a lansa rachete de croazieră de tip Tomahawk asupra teritoriului său, amintește Wall Street Journal.)
Secretarul de stat SUA, Antony Blinken, a spus între timp că problema eventualei aderări ucrainene la alianță este una de principiu, la care NATO nu va renunța. Blinken vorbea la câteva ore după ce omologul său rus, Serghei Lavrov, a amenințat cu „serioase repercusiuni” dacă răspunsul SUA nu satisface Kremlinul.
Răspunsul NATO, la rândul său, nu a întârziat: „Suntem o alianță defensivă și nu căutăm confruntarea, dar nu vom face compromisuri în privința valorilor pe care se bazează alianța noastră”, a spus secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, avertizând că „ne confruntăm cu un moment critic în zona de securitate euro-atlantică”.
Coifuri nemțești și revista presei de vineri 28 ianuarie
Ucraina și amenințarea rusă sunt și astăzi principalele subiecte în presa internațională.
Le Monde își deschide numărul de azi printr-un articol-analiză despre «zgârcenia» relativă a ajutorului militar occidental acordat Kievului. Aflăm astfel că deocamdată, cu excepția livrărilor concrete de armament din SUA și Marea Britanie, celelalte promisiuni occidentale trebuie încă să se concretizeze.
Este vorba de ajutor militar promis — dar încă nelivrat — de către Estonia, Letonia, Lituania, Cehia și Polonia, dar și de Danemarca, Olanda sau Spania.
Anunțul Germaniei că va trimite 5.000 de căști militare a fost primit cu sarcasm în Ucraina. Le Monde îl citează pe primarul Kievul, fostul boxer Vitali Klitschko, cunoscut ca fiind foarte slobod la gură, care a exclamat: «Ce-o să ne trimită Germania după aia? Niște perne?»
Canada a preferat din start să ofere doar bani: 120 milioane dolari (84 milioane de euro), trimițând însă și o fregată în Marea Neagră, în cadrul NATO.
Spania: armada de buzunar
La Madrid, presa scrie despre cum tot o fregată în Marea Neagră a trimis și Spania, ceea ce a stârnit mari tensiuni în coaliția de stânga aflată la putere.
Fregata spaniolă Blas de Lezo navighează acum spre Marea Neagră și ar trebui să acosteze în Bulgaria. Este vorba, potrivit cotidianului online bulgar Dnevnik, despre „una dintre cele mai puternice și moderne” nave ale marinei spaniole. După o escală în Marea Mediterană, fregata se va alătura rapid forțelor Alianței Nord-Atlantice (NATO) poziționate în regiunea Mării Negre, mai precis: grupării navale Standing Nato Maritime Group 2 (SNMG2). O unitate de „reacție rapidă”, a precizat și cotidianul turc pro-guvernamental Sabah (Dimineața), capabilă să răspundă cât mai iute la o amenințare rusească asupra Ucrainei.
Problema domestică a Madridului este că Partidul Comunist, membru al coaliției guvernamentale, se pronunță împotriva inițiativei, care e sprijinită în schimb de opoziția de dreapta din Partido Popular (PP). Dar socialiștii sunt criticați și de Pablo Iglesias, fostul șef și fondator al partidului, tot de stânga, Podemos, care a părăsit coaliția de la putere.
Toate acestea pun guvernul spaniol în mare încurcătură. Spania dorește să-și întărească rolul în cadrul NATO, iar următorul summit al Alianței se va ține anul acesta la Madrid.
De altfel, comentează în această dimineață cotidianul El Pais, «prelungirea conflictului ucrainean pune în pericol unitatea întregii Europe».