România ridică nivelul de alertă și repatriază personal din Ucraina
România se alătură zecilor de țări care au emis avertismente cu privire la situația de securitate tot mai gravă din Ucraina, în urma informațiilor prezentate de SUA privind o eventuală invazie a Rusiei în această țară.
Ministerului Afacerilor Externe a anunțat sâmbătă că a ridicat nivelul de alertă cu privire la Ucraina („Manifestați atenție deosebită”) și că a luat decizia de a retrage personalul diplomatic și consular neesențial de la Ambasada din Kiev și din oficiile consulare.
Totodată, MAE recomandă „ferm” evitarea deplasărilor în Crimeea și în regiunile Doneţk și Lugansk, precum și în zona de frontieră a Ucrainei cu Federația Rusă și Belarus, reamintind că „situația de securitate se menține tensionată și fluidă”.
Mai multe națiuni și-au îndemnat cetățenii să părăsească Ucraina pe fondul avertismentelor din partea puterilor occidentale că Moscova ar putea fi pe punctul de să-și invadeze vecinul din vest.
Statele Unite ale Americii, Marea Britanie și Germania se numără printre țările care le-au spus cetățenilor lor să plece. Pe de altă parte Australia a anunțat pe 13 februarie că își suspendă operațiunile la ambasada sa din Kiev.
Deputații ruși îi cer lui Putin să recunoască independența "republicilor" din Donbas
Duma de Stat a Rusiei a votat o rezoluție prin care îi cere lui Putin să recunoască independența autoproclamatelor "republici populare" Donețk și Luhansk din estul Ucrainei, controlate de separatiștii sprijiniți de Kremlin. Ședința Dumei a fost transmisă în direct.
Documentul propus de Partidul Comuniștilor a fost susținut de 351 de deputați, 16 au votat împotrivă și unul s-a abținut.
Pe agenda Dumei a existat și o propunere similară a partidului puterii „Rusia Unită”, care prevedea inițierea unor consultări cu ministerul rus de Externe înainte de a expedia un apel către Kremlin. Proiectul însă a întrunit doar 310 voturi în favoarea sa. Prin urmare, Duma a decis să expedieze „imediat” un apel către președintele Vladimir Putin pentru recunoașterea republicilor autoproclamate din estul Ucrainei.
În textul apelului se afirmă că autoritățile ucrainene „au devenit intolerante” față de particularitățile de trai „istorice” „și față de voința și religia” locuitorilor din regiunile Luhansk și Donețk din estul Ucrainei.
Documentul a fost înaintat Dumei de Stat în contextul agravării fără precedent a situației de la granița dintre Rusia și Ucraina, după acumularea a circa 130 de mii de militari ruși în apropierea frontierei ucrainene și desfășurarea de către Rusia a unor manevre militare de amploare în Belarus.
Președintele camerei inferioare a parlamentului rus, Veaceslav Volodin, a declarat anterior că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar ignora acordurile de la Minsk și că NATO vrea să „ocupe Ucraina”. În cuvintele sale, Moscova ar trebui să caute o modalitate de a-și proteja „cetățenii și compatrioții” din regiunile separatiste din estul Ucrainei, sprijinite de Kremlin de la începutul conflictului din 2014.
Ministrul de externe de la Kiev, Dmitro Kuleba, a declarat că, în cazul în care va recunoaște independența celor două entități separatiste, Rusia va ieși de facto și de jure din acordurile de la Minsk privind reglementarea pașnică a conflictului din Donbas, transmite RBK Ukraina.
La rândul său, citat de Novaia Gazeta cancelarul german Olaf Scholz, la conferința de presă pe care a ținut-o ieri la Kremlin, împreună cu Vladimir Putin, ocazie cu care Scholz a spus că recunoașterea regiunilor separatiste din Ucraina ar echivala cu “o catastrofă politică”.
Biden și NATO nu cred în retragerea forțelor ruse
Vorbind marți seara în fața presei, la Washington, Joe Biden s-a arătat sceptic față de anunțul Moscovei că ar începe să retragă trupe de la frontierele Ucraine și, cum o rezumă CNN, Biden a menținut aceeași poziție a SUA de până acum, dând asigurări că nimic nu se va schimba câtă vreme retragerea rusă nu este temeinic verificată.
Biden a insistat (textul discursului este aici) că “dorește să dea toate șansele negocierilor diplomatice”, dar, cum o subliniază principalul cotidian al capitalei SUA, Washington Post, el a repetat că Rusia are acum 150.000 de militari la frontierele Ucrainei și în Crimeea și că o invazie rămâne oricând posibilă, așa încât nu există pe moment nici un motiv ca SUA și NATO să-și schimbe poziția.
The Times, la Londra, a vorbit cu experți militari care confirmă că nu există deocamdată niciun semn că Rusia ar retrage, sau că s-ar pregăti să retragă, trupe de la granița Ucrainei.
NATO, de asemenea, primește cu mare prudență anunțul lui Putin, scrie la Bruxelles Le Soir. Titlu identic în Süddeutsche Zeitung, la München: «NATO reacționează cu rezerve la anunțul lui Putin», anunț însoțit de proteste în legătură cu poziția unanimă a occidentalilor în a acuza Moscova de intenția de a invada Ucraina.
„Remarcile de marți ale lui Putin în legătură cu o posibilă retragere fac parte dintr-un șir recent de mesaje contradictorii venite de la Kremlin care îi lasă pe liderii occidentali nesiguri de intențiile Rusiei”, comentează și Wall Street Journal.
Tot în SUA, influentul site Vox Media explică gluma răsuflată (“it fell flat”) a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski — un fost actor ajuns să spună bancuri îndoielnice — care a spus că războiul o să înceapă azi, miercuri 16 februarie, “dacă nu cumva a început ieri”. Cum o scrie și NBC, purtătorul de cuvânt al lui Zelenski a fost apoi nevoit să explice că președintele se voia sarcastic, în fața atâtor predicții alarmiste ale Casandrelor occidentale. Un fel de a cobi în glumă pentru a preveni.
Presa dimineții de 22.02.2022, pe țări
În Marea Britanie, The Times decortică astfel lunga lecție de istorie, oferită de Putin în direct la TV, luni seara, Putin căutând să convingă că Ucraina nu este o țară adevărată, totul amestecat cu recriminări personale și considerațiuni istorice distorsionate: «Discursul lui Putin a fost pe alocuri o bizară și dezlânată lecție de istorie», conchide cotidianul conservator.
The Times amintește că discursul lui Putin a sosit la câteva ore numai după ce Joe Biden anunțase că este de acord “in principiu” cu un summit cu Putin, “dacă o invazie nu va avea loc între timp”.
The Guardian oferă un Live Blog cu desfășurarea de acum înainte a evenimentelor, pe lângă toate celelalte comentarii și analize. Tot The Guardian are și o analiză tehnică, din punctul de vedere al unui expert în internet, cel al fondatorului grupului Bellingcat, Elliot Higgins, care ajunge la concluzia că filmulețe prezentate de Rusia ca “dovezi” ale atacurilor și tentativelor de sabotaj ucrainene sunt montaje de propagandă «stupide și leneșe» (‘dumb and lazy’). Calitatea acestor filme și falsificări video este execrabilă, spune Elliot Higgins, însă generația vârstnică a rușilor tinde să creadă tot ce vede la TV.
Financial Times informează că Marea Britania își va anunța cât de curând pachetul de sancțiuni impuse Rusiei (care le vor completa pe cele impuse de către UE, din care Marea Britanie a ieșit).
În Franța, Le Monde compară reacțiile candidaților în alegerile prezidențiale franceze din luna aprilie. Este revelator astfel că dacă toți candidații centriști și de stânga condamnă agresiunea rusească (inclusiv candidații stângii extreme, Jean-Luc Mélenchon și comunistul Fabien Roussel), în schimb candidatul dreptei extreme Eric Zemmour a găsit că a venit momentul pentru comunitatea internațională pregătească «un tratat care să pună capăt expansiunii NATO».
«Recunoașterea independenței provinciilor separatiste din Ucraina: o lovitură mortală dată eforturilor diplomatice?» este titlul analizei din Libération. E dificil în aceste condiții să imaginăm că va mai avea loc întâlnirea dintre ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian cu omologul său rus Serghei Lavrov, vineri la Paris, sau cea în care Lavrov era presupus a se întâlni, în ajun, joi, cu omologul său american Antony Blinken, la Geneva.
Presa franceză, care ieri specula chiar despre o posibilă întâlnire a lui Biden cu Putin la Paris, văzuse în asta o mare victorie personală pentru Macron. Astăzi e limpede însă că Franței s-a grăbit să interpreteze spusele lui Putin, sau chiar a căzut într-o capcană întinsă de acesta.
Macron este, în prima jumătate a anului și "președintele Europei" - între ghilimele - Franța exercitând acum președinția rotativă a UE, iar Macron încă nu s-a declarat oficial candidat pentru un al doilea mandat în alegerile prezidențiale franceze care vor avea loc în aprilie. În Franța, el e acuzat de rivali că se folosește de funcția sa europeană pentru a-și mări prestigiul.
Pentru prima oară, un sondaj al televiziunii LCI îl prezintă astăzi pe Macron sub bara de 25% din intențiile de vot: 24,5%
Cei trei candidați ai dreptei și dreptei extreme au: Marine Le Pen și Eric Zemmour - câte 16%, iar candidata dreptei tradiționale, Valérie Pécresse, vine imediat după ei, cu 15%.
Actul Rusiei a readus în actualitate și chestiunea unei apărări proprii europene. Ieri, cum a scris-o deîndată Politico, miniștrii de externe ai UE au decis să aprobe lansarea unor misiuni de antrenament militar destinate forțelor ucrainene. La fel, deodată, NATO nu se mai arată în stadiul de «moarte cerebrală», cum o spusese Macron în noiembrie 2019.
În Spania, El Pais anunță reuniunea de urgență, astăzi, a Consiliului de Securitate al ONU, la New York, la cererea a trei dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto (SUA, Franța și Marea Britanie), însă El Pais nu a putut să nu sublinieze ironia situației: Rusia va organiza reuniunea, deoarece ea conduce în acest moment Consiliul de Securitate al ONU.
Cotidianul conservator spaniol El Mundo are în acest timp un reportaj-analiză din Odesa despre «eterna bătălie pentru controlul Mării Negre».
În Italia, La Repubblica prezintă germenii unei alte posibile bătălii navale: în largul coastelor italiene, în Marea Ioniană, un crucișător rus, Ustinov, dă târcoale în acest moment portavionului SUA Truman, care poartă escadrile de avioane de luptă F-18 Horneț, gata în orice moment să decoleze spre flancul de est al NATO.
Corriere della Sera se concentrează azi pe un alt front: «planeta Mariupol», singurul port important al Ucrainei (în ultimii ani masiv militarizat și fortificat) în Marea de Azov, între Crimeea și Donbass, pe fâșia de litoral râvnită încă din 2014 de Rusia pentru a realiza joncțiunea terestră dintre Crimeea și Rusia propriu-zisă.
În Germania, Süddeutsche Zeitung decortică modificarea trecutului de către Putin, în scopul de a justifica recrearea unei fantasme istorice: Großrussland.
Frankfurter Allgemeine Zeitung analizează critic lipsa de voință a Germaniei și pune întrebarea dacă țara — gigant economic planetar — ar fi în stare să se apere singură. La fel, Die Welt revine la simpatia istorică pentru Rusia în cadrul partidului social-democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz și la cazul celebru și scandalos al fostului cancelar SPD, Gerhard Schröder, devenit înalt director în Gazprom și șeful consorțiului gazier Nord Stream. Asemenea «Russland-Freunde» creează tensiuni în cadrul partidului, dar și al coaliției aflate la putere la Berlin, constată Die Welt.
Niciun fel de «Russland-Freunde», în schimb, în Tageszeitung. Cotidianul stângii intelectuale berlineze scrie că Putin a “lăsat să cadă masca” și numește discursul agresiv al acestuia la adresa Ucrainei și a Occidentului o Schmierenkomödie, teatrul ieftin al unui agresor ipocrit care caută mai întâi să defăimeze victima pentru a-și justifica agresiunea.
Presa din Balcani
În Croația, principalul cotidian, Jutarnji List, analizează în detaliu teatrul politic filmat la care s-a dedat ieri seara Putin: Bâlbâială, nervozitate și spaimă: Putin le întinde o capcană colegilor săi printr-un spectacol absurd și furios. Toți membrii Consiliului de Securitate al Rusiei s-au văzut astfel nevoiți să se implice public în sprijinirea unui act ilegal, din punct de vedere al dreptului internațional: agresiunea directă împotriva unei țări vecine.
În Bulgaria, în schimb, în contrast cu neutralitatea și prudența afișate de mass media din Serbia vecină (vezi mai jos), și cu toate că Bulgaria este o țară membră în UE, un cotidian dintre cele mai influente cum e Trud aprobă recunoașterea de către Putin a independenței “republicilor” din Donbass. Singura critică adusă lui Putin de cotidianul bulgar este că a făcut-o așa târziu.
La fel, cel mai citit tabloid din Bulgaria, «24 Ceasa» se mulțumește să preia depeșele de propagandă ale agenției rusești TASS, care afirmă că armata ucraineană a început să bombardeze masiv blocurile de apartamente din Donețk.
În Serbia, principalul cotidian, Politika se ocupă de dilema puterii de la Belgrad. Președintele Aleksandar Vučić anunță astfel că se fac deja mari presiuni asupra lui, din Occident, ca Serbia să participe la sancțiunile împotriva Rusiei. Vučić spune că regretă acum că a făcut greșeala de a „nu-i asculta pe chinezi” și că Serbia nu și-a stocat materii prime, cărbune și petrol de îndată ce-a văzut cum China a început să facă asta.
Tot în Serbia, popularul tabloid Danas rezumă atitudinea balcanică printr-o frază celebră din legendarul film Balkan ekspres (1983): — „Počeo rat, bre, p.. ti materina!“ (— „A început războiul, bre, în p. mă-tii!“; scena cu replica din film este aici)
Ce scrie presa moscovită: «Buncărul Rusia»
Dacă nu luăm în seamă propaganda pură a presei oficiale sau semi-oficiale a regimului («Republicile din Donbass sărbătoresc marea victorie!» titrează cotidianul Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta), presa de opoziție se străduiește să găsească un ton cât mai neutru… în limitele posibilului.
Astfel, Kommersant încearcă să explice posibilele implicații; politice, economice, militare și practice. La fel și Izvestia. La rândul său, principalul ziar de opoziție, Novaia Gazeta, face același lucru, anticipând un viitor de izolare, sub titlul brutal: «Buncărul Rusia» (Бункер «Россия»).
Izvestia revelează că Boris Johnson îl avertizase pe Zelenski de iminența invaziei reale, mergând mai departe decât parada de la frontiere.
Dar, deja, tonul începe să se schimbe chiar și în presa încă necontrolată de Kremlin. «Uniunea Europeană a decis aplicarea restricțiilor antirusești» titrează astfel Nezavisimaia Gazeta (Ziarul Independent) și este revelator că ziarul folosește termenul «antirusești» (антироссийские), dând impresia că UE ar viza dinadins populația rusă.
În sfârșit, pentru a încheia trecerea în revistă a feluritelor abordări ale situației dintre Rusia și Ucraina de către presa occidentală: La Stampa, cotidianul din Torino, Italia, analizează implicațiile conflictului pornind de la ciudățenia simbolică pe care o reprezintă orășelul ucrainean New York, situat în Donbass, în apropiere de linia frontului (cf. foto).
Târgul a apărut pe hărți sub acest nume în 1846, fiind fondat de menoniți germani, aduși de țar pentru a popula acele teritorii nou ocupate. În 1951, orașului i s-a schimbat numele răsunător în Novgorodske. După prăbușirea URSS-ului, locuitorii s-au luptat mult să-și poată relua vechiul nume de New York (Нью-Йорк), ca acum să se regăsească deodată pe linia frontului, cu șansa, pentru numele localității, că se află în partea controlată de Kiev a liniei de demarcare.