Linkuri accesibilitate

Criza Karabahului, NATO și coridorul energetic spre Europa


În criza care opune Armenia și Azerbaidjanul în chestiunea Karabahului, atât NATO cât și UE au cerut încetarea "imediată" a ostilităților şi reluarea negocierilor între cele două părţi.

Stabilitatea Caucazului de sud este foarte importantă, atât pentru NATO, cât și pentru Uniunea Europeană, datorită faptul că regiunea respectivă este culoarul prin care trec conductele ce aduc gazul și petrolul din Azerbaidjan spre Europa. Asta implică dorința de a avea un regim politic stabil în Azerbaidjan și așa se face că toată lumea, inclusiv Rusia, încă din vremea lui Elțîn, politică urmată și de Putin, a închis ochii în fața regimului autocratic ereditar de la Baku.

Criza Karabahului, NATO și coridorul energetic spre Europa
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:25 0:00
Link direct

Intr-adevăr, răposatului Haidar Aliev i-a urmat fiul său, Ilham Aliev, singurul asemenea regim, teoretic o republică, in care s-a mai petrecut o asemenea tranziție de la tată la fiu fiind Siria.

Apoi, conductele cu hidrocarburi din Azerbaidjan spre Europa trec prin Georgia, traversând întreaga țară, prin apropierea capitalei, Tbilisi, până la marea Neagră. Or, Georgia este teoretic un viitor membru al NATO, iar țara organizează periodic manevre militare comune cu țări ale Alianței, dar în special cu SUA.

Premierul Georgiei, Ghiorghi Gaharia, și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg
Premierul Georgiei, Ghiorghi Gaharia, și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg

Premierul Georgiei, Ghiorghi Gaharia, s-a aflat de altfel astăzi în vizită la sediul NATO, pentru discuții cu secretarul general Jens Stoltenberg în legătură cu securitatea regiunii.

Georgia aduce aici o expertiză importantă pentru Alianță. Țară de tranzit pentru energie, Georgia are o frontieră lungă atât cu Armenia cât și cu Azerbaidjanul.

Poziția de forță a Armeniei: culoarul Lacin

Armenia se află într-o poziție de forță care nu e evidentă din simplele relatări de presă, așa cum sunt repercutate ciclic. Pe hartă, Karabah este, într-adevăr, o enclavă muntoasă în interiorul Azerbaidjanului, înconjurată din toate părțile de teritoriu azer. În realitate, întreaga bandă de teritoriu cu relief fragmentat dintre Karabah și Armenia este ocupată de Armenia de mai bine de un sfert de secol.

Lupte grele în Nagorno-Karabah
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:53 0:00

Ceea ce a fost la origine doar un coridor militar, o șosea ca un cordon ombilical, numită „culoarul Lacin”, prin care forțele locale primeau ajutor militar din Armenia la începutul anilor 1990, s-a lărgit până la a lipi cu totul regiunea separatistă de Armenia propriu-zisă. De altfel, primul președinte al Karabahului proclamat independent, Robert Kociarian, a devenit după aceea președintele Armeniei.

Erevanul îl acuză pe Erdogan de amestec în conflict. Ankara a promis Azerbaidjanului sprijinul său total, poziția oficială fiind aceea că Turcia și Azerbaidjanul sunt „o singură națiune în două țări”. Moscova, în schimb, care întreține relații cordiale atât cu Armenia cât și cu Azerbaidjanul și care este în realitate arbitrul regional, rămâne de fapt mai apropiată de Armenia.

Ambele țări sunt membre în alianța militară dominată de Rusia: Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (Организация Договора о Коллективной Безопасности, ODKB).

La fel, lucru mai puțin cunoscut, pe lângă sprijinul Rusiei, Armenia se mai bucură și de cel, tacit, al Iranului...

Iranul are o masivă comunitate azeră în nord și nu vede deloc cu ochi buni perspectiva unui Azerbaidjan puternic și revendicativ. Apoi, mai intervine aici, din partea Iranului, și impulsul sistematic de a ajuta orice inamic din zonă al Turciei.

Așa încât, NATO rămâne deocamdată în incapacitatea de a a face altceva decât să observe.

Europa și gazul din Azerbaidjan

Uniunea Europeană visează de două decenii să pună la punct rețele directe de aducere a gazului din Azerbaidjan, ca să nu mai depindă de Rusia, însă până acum cursa a fost pierdută în favoarea SUA și a Marii Britanii.

Deja în anii 1990, UE a investit sume uriașe pentru a repara infrastructurile din Azerbaidjan și Georgia (proiectele TRACECA și INOGATE), sperând să convingă regimul azer să accepte o apropiere de Europa și un transport direct al gazelor.

În schimb, Azerbaidjanul a acceptat contraoferta americană, în virtutea căreia principala conductă azeră traversează Turcia și merge până la Marea Mediterană.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (2)

Mai mult

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

XS
SM
MD
LG