Linkuri accesibilitate

Criza refugiaților: se scurge termenul legal de ședere pentru primii sosiți


Acești refugiați au intrat în R. Moldova pe 26 februarie. Termenul legal de ședere fără cerere de azil sau de sejur pe termen lung este de 90 de zile.

De la începutul războiului în Ucraina, juriștii Centrului de Drept al Avocaților, o organizație neguvernamentală, se află la punctele de trecere a frontierei R. Moldova, unde monitorizează cum sunt respectate drepturile persoanelor refugiate, oferindu-le asistență și consiliere juridică. Din sutele de mii de refugiați care au intrat în R. Moldova în această perioadă, aproximativ 90 de mii încă se află pe teritoriul Moldovei și doar 8 din 100 de persoane au depus cerere de azil, adică puțin peste 7 mii.

Oleg Palii, directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților, spune într-un interviu cu Europa Liberă că autoritățile trebuie să-și pună întrebarea ce vor face cu refugiații ucraineni din R. Moldova care nu au cerut azil, deoarece se scurg cele 90 de zile de ședere legală.

Interviu cu Oleg Palii, director executiv al Centrului de Drept al Avocaților
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:32:10 0:00

În opinia sa, țara nu are capacitatea să proceseze aproape 100 de mii de cereri de azil sau permise de ședere, deci singura soluție pe care o vede e acordarea prin hotărâre de guvern a protecției temporare, așa cum prevede Legea azilului. „Oamenilor trebuie să le dai o perspectivă clară de ședere, ca omul știe că dacă va sta un an de zile, va trebui să-și caute un loc de muncă, să decidă dacă vrea să-și dea copiii la grădiniță sau la școală, să vadă ce face cu viața sa”, subliniază avocatul.

Protecția temporară se acordă pe termen de un an, cu posibilitate de extindere de două ori câte șase luni.

Palii crede că refugiații ucraineni sunt în așteptarea încheierii războiului și vor să se întoarcă acasă. Așa se explică numărul relativ mic al cererilor de azil.

„Ei consideră că le vor ajunge cele 90 de zile, se roagă ca până atunci să se clarifice situația cu războiul și să se poată întoarce acasă” pentru că „dorul de țară îl mănâncă pe orișicine”, spune directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților.

„Toată lumea din afară care a venit să ne ajute, toți au spus că o așa deschidere din partea autorităților n-au văzut în niciun conflict în care au muncit”, spune Palii despre colegii cu experiență de lucru în situații de gestionare a fluxurilor majore de refugiați, precum ofițeri ai Agenției ONU și experți din ONG-uri internaționale, care anterior au lucrat în Siria, Bangladesh și alte țări cu conflicte.

Totuși, există puncte slabe. Nimeni nu a fost pregătit de un val atât de mare de refugiați pe teritoriul Republicii Moldova, spune el. „Ne gândeam că marea majoritate a refugiaților din Ucraina vor pleca direct spre țările Uniunii Europene, unde sistemul de azil e mai performant, unde asistarea refugiaților este la un nivel mai înalt decât în Republica Moldova”, menționează Palii.

În asemenea situații, există riscuri de trafic de persoane. „Toate autoritățile sunt în alertă maximă și ONG-urile care lucrează cu refugiații tot sunt foarte atente la profilarea victimelor și posibililor traficanți”, spune avocatul.

Această criză poate fi privită și din perspectiva unor oportunități, spune Palii, deoarece refugiații aduc în țară cunoștințe și brațe de muncă noi, iar unii dintre ei – investiții în afaceri și ajutoare pentru ceilalți. „Integrarea refugiaților trebuie să înceapă imediat cum intră pe teritoriul Republicii Moldova”, conchide directorul executiv al Centrului de Drept al Avocaților în interviul cu Europa Liberă.

Vezi comentarii

Previous Next

XS
SM
MD
LG