mediat după ce duminică şefa Partidului Social-Democrat (SPD), Andrea Nahles, a anunţat că renunţă la funcţia de preşedintă a formaţiunii, au şi izbucnit discuţiile privind supravieţuirea actualei alianţe guvernamentale.
Retragerea lui Nahles a fost precedată de disensiuni interne în urma pierderilor suferite la alegerile europarlamentare şi la cele din landul Bremen, unde, timp de 70 de ani, formaţiunea se afla pe primul loc.
N-au lipsit nici vocile care cereau alegeri anticipate. Alte voci pledau pentru retragerea imediată a social-democraţilor din marea coaliţie de la Berlin şi formarea unui guvern minoritar condus, în continuare de creştin-democrata Merkel. În acest context, s-a mai vorbit şi despre o eventuală cooptare la guvernare a Partidului Ecologist.
Liderii partidului au precizat imediat, că ecologiştii în nici un caz nu vor accepta să-i înlocuiască pe social-democraţi într-un executiv remaniat.
Creştin-democraţii şi social-democraţii au subliniat că în pofida crizei actuale, ei nu sînt pentru dizolvarea coaliţiei. Această părere a exprimat-o răspicat şefa creştin-democraţilor, Annegret Kramp-Karrenbauer:
„Uniunea Creştin-Democrată este de părere că acum nu e momentul pentru speculaţii tactice de partid. Noi susţinem, în continuare, marea coaliţie”.
După retragerea lui Nahles, a fost instalat în fruntea SPD-ului un triumvirat. Cine va deveni, în final, preşedinte se va stabili în cadrul unui congres.
Unii au avansat propunerea ca viitorul şef să fie ales de toţi membri de partid. Un astfel de referendum intern a mai avut loc după alaegerile parlamentare din 2017 cînd social-democraţii s-au pronunţat pentru participarea la guvernare, alături de creştin-democraţi şi bavarezii din Uniunea Creştin-socială.
Pentru Angela Merkel, criza din interiorul SPD-ului a izbucnit într-un moment în care şi Uniunea Creştin-Democrată este confruntată cu dificultăţi, iar şefa partidului, Annegret Kramp-Karrenbauer este contestată de unii conservatori.
Angela Merkel a anunţat anul trecut că doreşte să conducă guvernul pînă la finele legislaturii, în 2021. Atunci se va retrage şi din politică. Tocmai această dorinţă a determinat-o acum să o elogieze pe Andrea Nahles. Elogiul poate fi înţeles şi ca o pledoarie, indirectă, în favoarea alianţei guvernamentale actuale.
„Se poate spune că ea [Nahles] este o social-democrată, pur sînge. Consider că are un caracter deosebit”.
Nahles s-a impus pe firmamentul politic german în anii 1990. În 1995 a preluat conducerea tineretului social-democrat. Mai tîrziu avansează în ierarhia partidului, preluînd funcţia de secretar general.
În aprilie 2018, Nahles este prima femeie care devine şefa partidului. Plină de optism, ea a subliniat atunci într-o cuvîntare că este convinsă că partidul va reuşi să redevină ceea ce a fost:
„Vom reuşi, oameni buni! Împreună sîntem puternici.Vom reuşi, asta eu vă promit.“
În cabinetul precedent, a condus ministerul muncii. După alegerile generale din 2017, ea a pledat pentru refacerea unei mari coaliţii, refuzînd însă să intre în cabinetul federal. A preferat să prezideze grupul parlamentar social-democrat. Rezultatele proaste la alegeri au fost o dovadă în plus că participarea la guvernare a contribuit la erodarea formaţiunii. Punctul culminant al acestui declin a fost scrutinul recent pentru parlamentul european. Pentru SPD au votat doar 17 la sută din electorat. Responsabilitatea pentru aceste rezultate slabe – susţin voci din interiorul formaţiunii – aparţine lui Nahles. De aceea ea trebuie să plece din fruntea partidului.
Decizia definitivă de retragere şi renunţarea la mandatul parlamentar a explicat-o într-o declaraţie postată pe internet. Acolo ea spune că se retrage pentru că nu se mai bucură de sprijinul unanim al partidului.
