Linkuri accesibilitate

Cu Biden, NATO devine o forță globală


joe Biden la summitul NATO, 14 iunie 2021

Joe Biden a reușit sa ralieze formal NATO în spatele ideii că principala amenințare mondiala actuală ar fi China, iar nu Rusia.

Cu Biden, NATO devine o forță globală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:19 0:00
Link direct

„NATO este esențial pentru Statele Unite ale Americii. /.../ NATO ne-a sprijinit în momentul atentatelor din New York (din 2001, 9/11)”: La summitul de luni 14 iunie, la Bruxelles, Joe Biden a amintit ceea ce spusese și duminică, la încheierea summitului G7 din Marea Britanie.

oe Biden a deschis summitul NATO din Bruxelles vorbind despre felul în care SUA au revenit acum pe deplin în fruntea Alianței. Ultimii patru ani au fost, într-adevăr, plini de incertitudini pentru NATO, atât din pricina atitudinii ostile sau nepăsătoare a lui Donald Trump, cât și a scepticismului altora dintre aliați. Până și președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus la un moment dat că „NATO este în moarte cerebrală”.

Odată cu Biden, însă, „se deschide un nou capitol”, cum a spus-o la încheierea summitului secretarului general Jens Stoltenberg, care a anunțat că cei 30 de membri ai NATO au aprobat „Agenda 2030”, despre felul în care Alianța se va întări de-a lungul deceniului început. Aliații au decis de pildă să creeze un Fond de Inovații, pentru a încuraja cercetarea în sectorul IMM-urilor angajate în sectorul militar si al cercetării.

De asemenea, pentru prima oară s-a decis un plan comun pentru combaterea și prevenirea schimbărilor climaterice, o modificare totală a atmosferei din NATO din anii lui Donald Trump

Biden continuă aversiunea lui Trump față de ascensiunea Chinei

Dacă Biden a răsturnat majoritatea deciziilor importante ale lui Trump, există însă un dosar in care el continuă aceeași politică: China. La Geneva, miercuri, 16 iunie, el va căuta să-l convingă pe Vladimir Putin ca Rusia să rămână cel puțin neutră în fața veleităților expansioniste ale lui Xi Jinping.

Căutând să deplaseze atenția NATO spre China și spre Oceanul Pacific, în afara ariei sale tradiționale care este definită de Europa și Atlanticul de Nord, Biden face astfel din NATO o forță globală.

Europenii din NATO sunt însă mai puțin preocupați de China decât este SUA. Un lider european important cum este Emmanuel Macron, de pildă, nu e de acord cu desemnarea Chinei ca inamic fundamental al Occidentului. „NATO este o organizație militară”, spune Macron. „Relațiile noastre cu China nu intră în domeniul militar; China n-are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord.”

Secretarul general NATO Stoltenberg vorbind la summitul NATO din Bruxelles, 14 iunie 2021
Secretarul general NATO Stoltenberg vorbind la summitul NATO din Bruxelles, 14 iunie 2021

La rândul său, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a ținut să sublinieze că aliații “nu doresc un Război Rece cu China”. În același timp, a spus Stoltenberg, europenii sunt „îngrijorați” de extinderea arsenalului nuclear al Chinei și consideră că este nevoie de o nouă abordare a controlului armamentului.

Biden mai este însă îngrijorat și de felul în care China folosește dezinformarea informatică. De fapt, SUA se teme de o cooperare militară și strategică între cele două puteri nucleare, Rusia si China. Pe deasupra, ambele țări ostile Occidentului practică pirateria informatică.

Marea incertitudine: Rusia

În privința Rusiei, tonul era dat dinainte, însă era evident că nicio decizie comună nu avea să fie luată înaintea întâlnirii bilaterale de miercuri, la Geneva, între Joe Biden și Vladimir Putin, fiind prima lor întâlnire după un deceniu, în 2011, de când Biden era vicepreședintele lui Barack Obama.

Stoltenberg a spus doar că „relațiile cu Rusia sunt la cel mai coborât nivel” din ultimele trei decenii și că „Rusia își continuă acțiunile agresive”.

Ucraina, etern în margine

S-a vorbit și despre Ucraina la summitul NATO, ca și despre Georgia, principalii aliați ai NATO în estul Europei, așa cum s-a vorbit și la summitul G7 încheiat duminică în Anglia. Deși summitul G7 din 11-13 iunie, în Marea Britanie, a fost dominat de chestiunea pandemiei, de economie si de Brexit, Comunicatul final al liderilor celor șapte democrații cele mai mari de pe planetă, reunite în Grupul G7, a conținut și remarci despre Ucraina.

Astfel, cei șapte au cerut Rusiei să înceteze să se amestece în Ucraina: „Rusia este un participant la conflictul din Ucraina, iar nu un mediator”.

La Bruxelles, NATO și-a repetat promisiunea într-un comunicat oficial publicat la încheierea summitului de ieri, luni 14 iunie, în care spune: „Reiterăm decizia luată la summitul din București în 2008 că Ucraina va deveni un membru al Alianței. Sprijinim cu hotărâre dreptul Ucrainei de a-și decide singură viitorul și politica externă, fără un amestec din afară.” Cum o remarcă, însă, Kiev Post, documentul nu oferă niciun orar al aderării și nici un fel de garanții în legătură cu pașii următori.

Volodimir Zelenski i-a cerut foarte insistent lui Joe Biden să obțină de la aliați o asemenea promisiune oficială într-o convorbire telefonică pe care au avut-o pe 7 iunie, înainte ca Biden să pornească spre Europa.

Georgia a primit în 2008 o promisiune identică de la NATO, dar în vara acelui an, în august 2008, Rusia a ocupat militar, în urma unui pretext și a unui scurt război, o regiune din Georgia, Osetia de Sud, care de atunci rămâne ocupată. În 2014, a urmat conflictul din Donbasul ucrainean (Donețk și Lugansk), precum și anexarea Crimeei.

S-a intrat într-o buclă juridico-militară: NATO nu poate primi ca membri țări cu părți din teritoriu ocupate militar, deoarece, conform celebrului articol 5 al Cartei NATO, Alianța ar fi obligată să le apere, întrând într-un conflict militar cu Rusia.

Ucraina și Georgia nu au fost invitate să participe la summitul NATO de luni 14 iunie.

Afganistanul, articolul 5 și simbolica 9/11

Joe Biden a menționat „sprijinul adus de NATO” în momentul atentatelor din New York, în urmă cu 20 de ani, însă realitatea este ușor diferită. NATO și-a propus atunci, într-adevăr, de îndată ajutorul în vederea unei intervenții în Afganistan, însă George Bush a preferat să intervină singur în țara talibanilor.

NATO și-a propus de îndată ajutorul în cadrul acelui articol 5 al Cartei fondatoare, care spune că orice atac asupra unuia din membrii Alianței va fi considerat un atac împotriva tuturor. George Bush a considerat însă că pe plan simbolic SUA avea nevoie să răstoarne regimul talibanilor fără un ajutor din afară. Abia în anul următor, în 2002, Bush a acceptat participarea celorlalte țări din NATO la operațiuni de menținere a păcii în Afganistan și la misiuni de antrenare a forțelor locale.

E revelator de altfel că Donald Trump a pus la îndoială în mod explicit eventualitatea aplicării Articolului 5 de către SUA în cazul în care unul din membrii mai puțin importanți ai Alianței ar fi în pericol.

Este la fel de simbolic faptul că Joe Biden a decis că retragerea forțelor SUA (dar și ale celorlalți aliați din NATO) din Afganistan va fi totală pe 11 septembrie anul acesta, altfel zis la exact 20 de ani de la intervenție. Data a fost reconfirmată la încheierea summitului NATO.

Stoltenberg a precizat însă, lucru cu totul nou, că și după retragere, o forță militară NATO va rămâne pentru a asigura securitatea aeroportului din Kabul. Rămâne de văzut dacă talibanii, în poziție de forță și gata oricând să lanseze o ofensivă împotriva guvernului pro-occidental de la Kabul, vor accepta această decizie ce nu fusese prevăzută și care, chiar în caz de victorie, i-ar priva de o dominație totală asupra capitale abandonate de occidentali.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG