Prezent luni, 15 ianuarie, la conferința anuală pe teme de securitate „Folk och försvar” din stațiunea de schi Sälen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a surprins audiența amintind că NATO nu are nici o obligație să apere Suedia în caz de agresiune externă.
Cu toate că din ce in ce mai mulți suedezi sunt pentru aderarea țării lor la NATO, din pricina amenințării rusești, pe plan politic dezbaterea nu a avansat în ultimii ani.
Suedia nu are o frontieră comună cu Rusia, spre deosebire de vecinele sale Finlanda și Norvegia. Secretarul general NATO Stoltenberg este norvegian, țara sa fiind membru vechi al Alianței, însă este adevărat că din punctul de vedere al legalității interne a NATO, Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina.
NATO este gata să-și redesfășoare forțele pentru a asigura o mai bună protecție a aliaților și a instalat baze militare în țările răsăritene ale Alianței, cum sînt Polonia, România sau țările baltice.
Țările din UE care nu sunt membre în NATO sunt Suedia, Finlanda, Irlanda, Austria, Malta și Ciprul.
Suedia a anunțat recent că este în mod limpede obiectul unor intimidări ale Rusiei, care survolează spațiul aerian de la marginea frontierelor sale. Tot așa, s-a anunțat o creștere importantă a activităților spionajului rus în Suedia și Finlanda.
Carta fundamentală a NATO prevede apărarea oricărui membru amenințat, altfel zis un atac împotriva unuia din membrii NATO e considerat un atac împotriva tuturor.
NATO a invocat o singură dată articolul 5, care prevede acest lucru, și anume imediat după atacurile din New York din 2001. Mai recent, Turcia a cerut ajutorul pentru protejarea frontierei sale cu Siria de atacuri din această țară.
In schimb, pentru apărarea unor țări precum Suedia sau Finlanda NATO ar trebui, cu toate că acestea sînt membre ale Uniunii Europene, NATO ar trebui să obțină un mandat din partea Națiunilor Unite.
Din punctul de vedere al legalității interne a NATO, Suedia sau Finlanda nu au dreptul de a fi apărate mai mult decât Ucraina.
NATO asigură în schimb așa-numita Baltic Air Policing: la fiecare 4 luni, una din țările performante din punct de vedere militar ale Alianței preia apărarea spațiului aerian al Țărilor Baltice.
Coordonarea operațiunilor se face de la baza NATO din Ramstein, în Germania. Misiunile au început încă din 2004, din momentul aderării țărilor baltice la NATO.
Și România a preluat o dată, vreme de patru luni, apărarea spațiului aerian al țărilor baltice: la sfârșitul anului 2007.
Sistemul e funcțional, cum s-a văzut în luna aprilie 2013, când Rusia a simulat un atac asupra Suediei, pentru a testa eficacitatea apărării. Avioanele rusești de luptă au rămas în afara spațiului aerian suedez, însă scopul exercițiului era clar acela de a simula un atac spre Stockholm.
Suedia a făcut imediat apel la NATO care a făcut să intervină avioane de luptă care au escortat rapid bombardierele rusești până la o distanță suficientă.
