„Teatrul rus trăiește momente stranii”, se scria în cotidianul „Moscow Times” în mai trecut, un comentator explicînd în continuare: „Pe de o parte, conservatorismul sponsorizat de stat, cenzura, și influența crescîndă a Bisericii Ortodoxe Ruse au condus la interzicerea unor piese și amenințarea teatrelor. Pe de alta, niciodată scena teatrală moscovită nu a fost atât de populară.”
Între regizorii de mare talent care au contribuit la succesul actual al teatrului moscovit, se află și cel cu multiple talente, Kiril Serebrenikov, în vîrstă de 47 de ani, numit în 2012 de ministrul de atunci al culturii, Serghei Kapkov, ca director al Centrului Gogol, pe care l-a transformat - scrie tot presa rusă - „în cel mai excitant centru cultural”.
Dar, montările lui Serebrenikov au determinat imediat proteste organizate de activiștii ultra-ortodocși, care au trimis, între altele, plîngeri Procuraturii spunînd că nuditatea și limbajul obscen al pieselor regizorului ar ofensa Biserica.
Serebrenikov, care era deja în atenția autorităților, deoarece în 2011 sprijinise protestele împotriva realegerii lui Vladimir Putin ca președinte, iar ulterior pledase în favoarea drepturilor comunității LGBT și calificase anexarea Crimeei drept un act „al unui bătăuș pauperizat, ce și-a pierdut mințile”, a intrat într-un conflict deschis cu actualul ministru al culturii, Vladimir Medinski.
Kiril Serebrenikov a devenit între timp un personaj apreciat pe plan internațional, filmul său controversat „Studentul”, despre problemele îndoctrinării, cîștigînd premiul François Chalais la Festivalul Internnațional de la Cannes, iar regizorul fiind invitat de diverse teatre să pună în scenă atît piese de teatru cît și opere.
Destinul său, scriu criticii ruși, amintește de acela al celebrului regizor al erei staliniste, Vsevolod Meyerhold, arestat în 1939 de KGB. Kiril Serebrenikov, care era așteptat la Teatrul din Stuttgart vara aceasta pentru montarea unui spectacol de operă cu „Hänsel și Gretel”, s-a trezit în zorii unei zile din mai cu oameni mascați ai Procuraturii care au descins în casa sa pentru a o percheziționa. La scurtă vreme, o altă echipă de mascați a descins la Centrul Gogol, a întrerupt o repetiție, a confiscat telefoanele actorilor și ale personalului și a percheziționat întregul teatru. Un actor declara ulterior presei că s-a simțit ca și cum ar fi fost luat ostatec de „teroriști”.
Trei luni mai tîrziu, la 22 august, Kiril Serebrenikov a fost arestat de Comitetul de Anchetă la St. Petersburg, unde turna un film și adus la Moscova, fiind suspectat - în urma denunțului unei contabile a Centrului Gogol - de organizarea deturnării unui fond „de dezvoltare și popularizare a artelor”, în valoare de 68 de milioane de ruble (echivalentul a ceva mai mult de un milion de dolari) ce fusese alocat teatrului său în perioada 2011-2014. Lui Serebrenikov îi fusese confiscat pașaportul încă din mai, fiind împiedicat să mai părăsească Rusia.
Un fost ministru de finanțe, Alexei Kudrin, despre care se spune că ar fi în termeni apropiați cu președintele Putin, comenta pe Twitter scriind: „Arestarea unui regizor de teatru este cu siguranță o măsură excesivă înaintea unui proces, în special după cuvintele președintelui referitoare la excesele în arestarea oamenilor de afaceri”. Dar spusele lui Kudrin nu par să fi cîntărit în balanța celor ce au ordonat arestarea regizorului, acuzat mai precis între timp că ar fi deturnat bani destinați montării unei producții shakespeariene cu „Visul unei nopți de vară”, ce nu ar fi fost niciodată jucată. Or, piesa a fost jucată în realitate de peste 15 ori, la Moscova, la Paris la Theatre Chaillot, și la Festivalul „Casa Baltică”, la Sankt Petersburg...
Faptul că Serebrenikov se afla pe muchie de cuțit o demonstra, încă în iulie, decizia lui Vladimir Medinski, ministrul culturii, de a anula pe termen nedefinit premiera la Bolșoi Teatr a unui spectacol de balet consacrat legendarului balerin rus Rudolf Nureiev. Spectacoul ar fi violat, potrivit autorităților culturale, o lege din 2013 ce interzice diseminarea „propagandei relațiilor sexuale netradiționale” printre minori...
Întrebat de ziariștii de la cotidianul german „Suddeutsche Zeitung” dacă viața îi este în primejdie, Serebrenikov se mărginea să răspundă la începutul acestei luni că speră să fie capabil să recapete pașaportul. Dar brațul lung al noii securități ruse putiniste pare să-i facă deșarte speranțele. Ministerul de Interne nu a catadicsit să răspundă unei cereri de clarificare a situației, în timp ce o sursă citată de Moscow Times afirma că anchetatorii ar pretexta că verifică pașaportul confiscat în luna mai, dacă este... autentic.
