De 3 ani, Vladimir Plahotniuc încearcă să-și salveze proprietățile de sub sechestru și se adresează regulat la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) cu solicitarea ca dosarele sale să fie mutate de la Chișinău în alte instanțe din țară. Doar în februarie 2023, CSJ a respins 22 de cereri de acest fel.
Avocatul Lucian Rogac încearcă să returneze proprietatea lui Plahotniuc, pusă sub sechestru în cadrul a două dosare penale care vizează furtul miliardului. Deși depune cererile în numele lui Plahotniuc, Rogac scrie că este vorba despre proprietăți care „se presupune că îi aparțin lui Vladimir Plahotniuc”.
Primul dosar a fost deschis în 2014, în legătură cu furtul de la Banca de Economii și Banca Socială. În 2019, în dosar erau 27 de inculpați și șapte suspecți. În august 2021, procurorii au anunțat că sub sechestru au fost puse bunuri în valoare de aproape 70 de milioane de lei, inclusiv proprietăți din România.
Cel de-al doilea dosar a fost deschis în România, în 2017, la sesizările omului de afaceri Veaceslav Platon, care l-a denunțat pe Plahotniuc pentru șantaj, spălare de bani și preluarea ilegală a acțiunilor mai multor bănci și companii de asigurări: Victoriabank, Banca de Economii, Asito, Victoria Asigurări și Alfa Engineering. În 2018, acest caz a fost trimis în R. Moldova și din 2020 a început să fie investigat mai activ.
În septembrie 2020, procurorii au pus sub sechestru patru automobile și nouă apartamente înregistrate pe numele fostei soții a lui Plahotniuc. De asemenea, procurorii au transmis cereri similare în Elveția, Franța și România, unde Plahotniuc are vile și un iaht. Potrivit procurorilor, valoarea aproximativă a bunurilor din acest dosar este de 160 de milioane de lei. În una dintre solicitări, avocatul Rogac a amintit de o casă care aparține companiei Mareches S.A. Jurnaliștii de investigație de la Rise Moldova au scris anterior că în proprietatea acestei companii este și o vilă în valoare de 26 de milioane de euro, aflată pe malul lacului Geneva.
Scenariu de prost gust
Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus sechestrarea bunurilor lui Plahotniuc, decizie contestată de avocat la Curtea de Apel Chișinău. În paralel, el s-a adresat la CSJ ca dosarul să fie mutat la una dintre celelalte trei Curți de Apel din țară, motivând că nu are încredere în judecătorii de la Chișinău. În perioada 6 aprilie 2022 – 22 februarie 2023, CSJ a respins nu mai puțin de 29 de asemenea cereri.
Magistrații CSJ consideră că argumentele avocatului nu sunt suficient de convingătoare. Potrivit lor, mutarea dosarului este o măsură excepțională, care ar trebui să asigure examinarea rapidă a cazului. Judecătorii mai spun că neîncrederea avocatului în judecători nu poate servi drept temei pentru mutarea dosarului.
În judecată fără Plahotniuc?
Încă de două ori, avocatul lui Plahotniuc s-a adresat la CSJ în legătură cu un alt dosar în care este vizat Plahtoniuc și pe care Procuratura Anticorupție încearcă să-l trimită în judecată. Potrivit procurorilor, din 2013 până în 2015, oligarhul Ilan Șor a transferat pe conturile lui Plahotniuc peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani luați în credit de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. După încheierea investigațiilor, procurorii au cerut Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, să accepte transmiterea dosarului în instanță, chiar dacă Plahotniuc nu este în țară.
În noiembrie 2022, Rogac a cerut CSJ să permită mutarea și acestui dosar, spunând că magistrații de la Judecătoria Ciocana favorizează procurorii. Respingerea tuturor cererilor apărării și analiza lor superficială ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil, a spus avocatul. Pe 16 noiembrie, judecătorii CSJ au respins solicitarea lui ca nefondată. A doua zi, Judecătoria Ciocana a acceptat ca dosarul lui Plahotniuc să fie trimis în instanță. Avocatul a atacat decizia la Curtea de Apel.
În timpul examinării dosarului la Curtea de Apel, avocatul s-a adresat din nou la CSJ, cerând mutarea dosarului în altă instanță. De această dată, Rogac a pus la îndoială obiectivitatea magistraților după ce aceștia nu i-au permis să se adreseze la Curtea Constituțională, fără să-i ofere explicații. Dar și această cerere a fost respinsă de CSJ, pe 21 februarie 2023.
Anterior, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat, într-un interviu la Europa Liberă, a declarat că procurorii timp de șase luni nu au putut trimite dosarul lui Plahotniuc în judecată, din cauza contestațiilor avocaților.
