Lira turcească a căzut în ultimele câteva zile cu 25 la sută, şi asta e doar continuarea unei tendinţe, în care sancţiunile impuse de SUA unor miniştri turci sub acuzarea de atac la drepturile omului au zguduit moneda turcească. Căderi nesemnificative a înregistrat şi rubla rusească, de această dată urmare a anunţului SUA că din 22 august vor opera noi sancţiuni legate de tentativa de asasinare, pe teritoriul britanic, a lui Serghei şi Iuliei Skripal cu substanţa toxică Noviciok. Cum ar putea noile crize ale monedelor rusă şi turcă vătăma economia moldoveană?
După două decenii de independenţă, fostele republici sovietice au rămas strâns legate de Rusia: monedele din regiune, de la leul moldovenesc la tange-ul kazah, au consemnat deprecieri de 10-20%.
În 2014, când Rusia s-a confruntat cu primele sancţiuni internaţionale urmare a anexării Crimeii, economiştii utilizau anume astfel de constatări în analizele referitoare la pagubele din regiune.
Pentru prima dată în 2018 însă în R. Moldova riscurile de contaminare nu mai sunt o îngrijorare serioasă. Ce s-a întâmplat între timp?
Chişinăul, care a semnat un Acord de liber schimb cu UE, şi-a dezvoltat aproape exemplar exporturile de pe destinaţia europeană, evident în detrimentul pieţei ruse, devenită mai puţin accesibilă din cauza restricţiilor comerciale aplicate de Kremlin în tandem cu deteriorarea relaţiilor politice.
Alexandru Fala, economistul la Centrul Expert Grup, ne-a explicat cum a devenit R. Moldova mai imună la crizele pieţei estice:
„Economia R. Moldova nu mai este atât de conectată la economia Federaţiei Ruse ca în 2014, când am importat o parte din criză. Dacă în 2014, volumul remiterilor din Federaţia Rusă reprezenta undeva 60%, atunci în acest moment e 30%, deci avem o înjumătăţire. Evident, efectul va fi mai mic de două ori decât anterior. Acelaşi lucru e şi cu exporturile. Dacă până în 2014, undeva o treime din exporturile noastre erau orientate spre Federaţia Rusă, acum, potrivit datelor pe prima jumătate de an, Federaţia Rusă este abia a patra destinaţie pentru mărfurile moldoveneşti, iar ponderea ei nu constituie nici 10%, deci e mai mică de trei ori.”
În ceea ce priveşte Turcia, la fel legată prin Acord de liber schimb cu piaţa moldoveană, Chişinăul nu a avut nici timp, nici premise suficiente pentru a-şi dezvolta prea mult interconectările. Problemele Turciei ar putea determina totuşi o ieftinire a importurilor turceşti în ţările din regiune. Cu ce consecinţe pentru piaţa moldoveană? L-am întrebat din nou pe Alexandru Fala:
Am putea avem o creştere a importurilor, iar asta va afecta deficitul balanţei comerciale...Alexandru Fala
„Deprecierea lirei va determina în termeni relativi o ieftinire a mărfurilor care provin din Turcia. Am putea avem o creştere a importurilor, iar asta va afecta deficitul balanţei comerciale. Doi, asta ar putea afecta şi mai tare producătorii noştri, care şi-ar putea pierde o parte din competitivitate.”
Ar mai exista temeri privind o eventuală răspândire a crizei din Turcia la state strâns legate comercial cu R. Moldova, cum ar fi bunăoară România, mai spune Alexandru Fala:
„În România şi aşa se simte deja rezultatul măsurilor populiste, cum e creşterea inflaţiei, temperarea creşterii economice… Dacă intervine şi această situaţie din Turcia, dacă s-ar produce o înrăutăţire a situaţiei, riscurile pentru Moldova vor creşte, aceasta fiind prima ţară de export, în care merg o pătrime din volumul total.”
Lucrurile acestea pentru economia mondială nu sunt bune...
Concluzia economistului e că nimeni nu-şi poate dori de bunăvoie probleme în cele două economii - rusă şi turcă:
„Situaţia dată măreşte incertitudinea şi asta evident că poate să ducă la înrăutăţirea situaţiei economice în lume, investitorii devin mai prudenţi. Lucrurile acestea pentru economia mondială nu sunt bune”.
În ciuda trendurilor descendente din ultimii ani, Rusia rămâne pentru R. Moldova cea mai importantă piaţă de export din CSI, iar Turcia – prima în categoria altor state, ambele totalizând exporturi anuale de aproximativ 350-400 milioane USD.
