Exploratorii (în imaginea de mai sus, de la stânga la dreapta) Simeon Nenkov, Gheorghi Nencev, Stanislav Asenov, Konstantin Stoicikov și Slaveia Kostadinova au descoperit o sală imensă în cadrul complexului de peșteri din defileul Iskar din Stara Planina, lângă Lakatnik, Bulgaria.

Ei au cercetat intrarea adesea neglijată a peșterii Zidanka, aflată la 15 metri de intrarea uneia dintre cele mai faimoase și mai vizitate peșteri, numită Temnata Dupka.

Mică, prăfuită și banală, intrarea Zidanka a fost ignorată vreme de decenii de speologi și exploratori.

Asta până când cei cinci entuziaști au pătruns mai adânc în Zidanka pentru a descoperi o secțiune necunoscută și surprinzător de frumoasă a peșterii.

Regiunea este plină de peșteri și grote datorită cantității mari de apă subterană care se varsă în izvorul Jitoliub și în râul Iskar. Cavernele și galeriile subterane din zonă sunt conectate la unc complex sistem de peșteri uriaș.

Pe mâini și în genunchi

Încetul cu încetul, s-au târât tot mai adânc, lărgind spațiile înguste și îndepărtând fragmente periculoase de rocă. Au fost ajutați de un robot inventat de Asenov care l-a botezat „selfie stick”.

Dispozitivul este o tijă de șapte metri cu un cap montat în partea de sus, care se poate roti în toate direcțiile și care conține o cameră de înaltă rezoluție, un reflector și mai multe tipuri de senzori, inclusiv lasere și senzori cu ultrasunete pentru măsurarea distanțelor.

După o duzină de vizite și peste 100 de ore de muncă asiduă, speologii au reușit să elimine masa de roci care bloca Zidanka.

Kostadinova spune că locul în care au săpat părea „fără speranță”. Ea a adăugat: „Toată ziua am crezut că fac muncă voluntară neplătită și că nu prea mă pricep la așa ceva. Asta până când am trecut de partea cealaltă".

„Știam din ceea ce am cartografiat că, după o distanță oarecare, ajungeam la un culoar din Temnata Dupka, la care speologii pot ajunge în aproximativ două ore de la intrare", a spus Stoicikov.

Peșterile Zidanka și Temnata Dupka fac parte dintr-un mare sistem de peșteri blocat de resturi de piatră în urma prăbușirii unor culoare. După ce au intrat în Zidanka, cei cinci exploratori au crezut că au ajuns într-o fundătură, fără posibilitatea de a traversa ultimii opt metri până la Temnata Dupka.

Acolo au observat o fisură în tavan. Nenkov a reușit să se cațere până la ea, la vreo 4-5 metri înălțime pe peretele de stâncă. Fisura ducea spre o fundătură, unde a zăbovit câteva clipe înainte de a reveni la camarazii lui. „Simțisem un ușor curent de aer, semn sigur că undeva era o cavitate. Am expirat și aburul m-a ajutat să văd pe unde ieșea aerul."

Nenkov s-a târât apoi cât a putut de mult în spațiul îngust. Deasupra capului a văzut un horn îngust prin care se putea târî. După încă câțiva metri, spațiul întunecos al noii săli s-a deschis în fața ochilor săi.

„Mă așteptam să văd același lucru ca înainte - noroi, pietre, deschideri înguste - dar ce am văzut m-a surprins mai presus de orice imaginație”, se confesează el.

Sala este albă și imensă, măsurând 72 de metri lungime, 17 metri lățime și 15 metri înălțime. Kostadinova spune că era o priveliște „suprarealistă”. Spre deosebire de celelalte peșteri din zonă, sala Zidanka abundă în tot felul de formațiuni secundare de peșteră, cum ar fi stalactite, stalagmite, draperii și cristale.

Întreaga sa podea este presărată cu bălți mici și mari de calcit, care este carbonatul de calciu natural, cristalizat. Din tavan curge o cascadă, lăsând depozite care formează o stalagmită albă impunătoare, înainte de a se scurge în alte părți ale peșterii.

Aleksei Jalov, membru în consiliul de administrație al Societății bulgare de speologie, a afirmat pentru RFE/RL că noua descoperire de la Zidanka este „descoperirea anului”.

Pentru Nenkov, „sentimentul de a pătrunde acolo unde niciun om nu a pus vreodată piciorul este incomparabil cu orice altceva, incomparabil cu celelalte senzații cunoscute omenirii. Poate că doar astronauții pot experimenta o astfel de senzație în zilele noastre”. El a numit sala Kosio Kasabov, după numele unui regretat și respectat speolog și instructor de speologie.

După descoperirea sălii, problema numărul unu acum este conservarea sitului. Intrând în sală, trebuie să treci prin noroiul adânc și lipicios înainte de a ajunge la formațiunile fragile, albe ca zăpada, care se pot deteriora sau murdări cu ușurință.

O altă problemă este că, vorbindu-se peste tot despre peșteră, pot ajunge la ea oameni cu puțină experiență. „În lipsa unei protecții legale pentru peșteri, trebuie să le protejăm noi înșine”, a spus Stoicikov.

„Îi rugăm pe toți cei care vizitează sala să urmeze doar poteca formată, să-și curețe pantofii de noroi în prealabil și să facă un efort pentru a păstra sala frumoasă”, au scris membrii echipei în jurnalele clubului, care descriu descoperirea zi de zi.

Noul obiectiv al speologilor este de a găsi conexiunea dintre Zidanka și Temnata Dupka.

"Speologia nu va fi niciodată doar un hobby", a spus Kostadinova.