La începutul pandemiei de COVID-19, premierul Ion Chicu, însoțit de ministra Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, obișnuiau să iasă zilnic în fața cetățenilor cu declarații despre măsurile antiepidemice ce urmau să fie puse în aplicare. Asemenea „dări de seamă” puteau fi urmărite, bunăoară, în aprilie, când numărul de noi cazuri de infectare nu erau trecut pragul de 200 pe zi. La patru luni distanță și, practic, o dublare a cazurilor, responsabilii din sănătate și-au redus din ieșirile publice, limitându-se la o conferință săptămânală și una-două declarații despre situația la zi. Cum se explică această „pauză în comunicare” și ce măsuri iau autoritățile pentru a ajunge la urechile cetățenilor?
De la începutul pandemiei de COVID-19, autorităților li s-a reproșat în repetate rânduri că în loc de o comunicare exhaustivă strecoară „printre degete” informații referitoare la măsurile anti-criză pe care le adoptă și că le-a luat aproape două luni să procedeze la conferințe de presă în regim on-line. Iar în ultimele săptămâni, comunicarea responsabililor din domeniu se limitează la aparițiile publice de luni ale premierului Ion Chicu sau ale președintelui Igor Dodon, suplimentate de ieșiri în public ale reprezentanților de la Sănătate în care prezintă deciziile ce urmează să intre în vigoare. Șeful cabinetului de miniștri a precizat astăzi că deja a doua săptămână numărul cazurilor de infectare este în creștere și că restricțiile impuse anterior vor fi menținute. Ion Chicu a lăsat să se înțeleagă că multiplicarea cazurilor de COVID-19 sărăcește substanțial bugetul de stat:
„Din păcate, Guvernul trebuie să vină cu aceste măsuri, pentru că nu se respectă regulile, iar aceasta, în afară de riscul sănătății și de viață pentru cetățeni, ne provoacă mari-mari cheltuieli bugetare. Și vineri am alocat aproape 10 milioane de lei suplimentar pentru medicii infectați, săptămâna viitoare iarăși urmează să alocăm bani, noi consumăm bani publici foarte mari, care, sunt sigur, nu ar fi necesar de cheltuit dacă am avea mai mare responsabilitate cu toții”.
Experta în probleme de sănătate publică, Ala Tocarciuc, consideră că reducerea ieșirilor publice nu ar fi avut neapărat un impact negativ și asta pentru că briefingurile organizate de reprezentanții guvernului erau seci și se limitau doar la prezentarea unor date statistice. E puțin probabil ca autoritățile să se facă auzite atunci când vorbesc într-un limbaj „de lemn” și nu explică pe înțelesul omului de rând ce-l așteaptă dacă ignoră îndemnurile disperate ale medicilor și cum cazurile particulare se adună într-o mare problemă la scară națională:
„Acesta a fost unul din factorii importanți care au determinat situația de astăzi, de fapt, cu pandemia, în Republica Moldova. Dacă vă uitați retrospectiv, noi am avut foarte mult timp ieșiri doar de una sau două persoane – managementul din țară sau Ministerul Sănătății - care ne citeau datele statistice, ne spuneau despre niște decizii, dar niciodată nu ni s-a spus de ce s-au luat aceste decizii, de ce această pandemie este atât de periculoasă, care sunt riscurile și la ce să ne așteptăm, și cum ne putem implica în ajutor și suport”.
Experta Ala Tocarciuc salută decizia Ministerului Sănătății de a implica, începând de săptămâna trecută, salvatorii și pompierii în dialogul cu oamenii. Peste 20 de salvatori au mers în satele din nouă raioane ale țării și, pe lângă mesajele sonore din difuzoare, au stat de vorbă cu sătenii despre siguranța și măsurile de prevenire a infecției cu noul coronavirus. Inițiativa face parte din campania lansată de ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – „Ai grijă, oprește răspândirea COVID -19, salvează vieți”. Experta Ala Tocarciuc regretă doar un singur lucru: că această inițiativă a întârziat cu cel puțin câteva luni:
„Înțeleg că târziu învățăm niște lecții. Este important că noi, totuși, le învățăm. Repet, comunicarea este unul din instrumentele cele mai importante în combaterea unei crize. Dacă avem o comunicare segmentată, întră-o zi ni se spune că virusul există, iar în altă zi ni se spune că virusul nu e periculos, desigur că oamenii devin confuzi și încetează să mai creadă. La aceasta se mai adaugă problemele financiare și de supraviețuire și atunci ei intră în faza de negare. Recomandarea e să îmbunătățim comunicarea”.
Comunicarea nu este doar „instituțională”, atrag atenția experții, or îndemnurile de a păstra distanța fizică și de a purta mască în spațiul public devin inutile atunci când primele persoane în stat, prin propriul exemplu, propovăduiesc exact contrariul. Iar cireașa o pun pe tort negaționiștii și antiglobaliștii care concurează foarte lesne cu sursele oficiale de informare.
