Linkuri accesibilitate

Cum e să fii antreprenoare pe timp de pandemie, în R. Moldova


Un recent studiu realizat de PNUD Moldova arată că pandemia a afectat inegal femeile și bărbații, primele fiind forțate să-și schimbe modul de viață și să îmbine munca de birou cu cea casnică. Într-o situație mai ingrată s-au pomenit femeile antreprenoare ce, pe de o parte, au trebuit să-și mențină afacerile pe linia de plutire, inclusiv pentru a nu lăsa pe drumuri angajații, pe de altă parte, să îngrijească de copiii ce nu puteau merge la școală sau grădiniță din cauza restricțiilor.

Cum e să fii antreprenoare pe timp de pandemie, în R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00
Link direct

Viorica Bugulean, originară din Bălți, este fondatoarea unei companii de publicitate. Își amintește de pandemie ca de o perioadă în care a lucrat „cât pentru patru”. Pe lângă treburile casnice, a fost nevoită să muncească din greu pentru a-și menține afacerea pe linia de plutire. În plus, a trebuit să facă față în continuare și stereotipurilor de gen, cărora nu le-a venit de hac nici pandemia:

„În societatea noastră femeia este văzută mai degrabă în rolul de mamă, soție, gospodină și mai puțin în rol de antreprenoare sau femeie de afacere. În plus, există și stereotipuri sau chiar autocenzura, pentru că deseori chiar noi, femeile, zicem că nu vom reuși pentru că suntem femei, pentru că ușile ni se închid mai des decât în fața unui bărbat. Probabil însă cu timpul aceste stereotipuri se vor schimba.”

Deși e o problemă comună, criza sanitara a afectat în mod diferit bărbații și femeile. Este concluzia la care au ajuns experți de la UN Women Republica Moldova, care au mai constatat că pe lângă instruirea copiilor, femeile și-au asumat pregătirea mesei sau menajul în gospodărie în timp ce au trebuit să-și continue lucrul de acasă. În cazul femeilor antreprenoare, situația a fost și mai complicată, zice directoarea Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Iulia Costin:

Pandemia a crescut presiunea asupra femeilor...

„Este adevărat că pandemia a crescut presiunea asupra femeilor, acestea fiind mai implicate în lucrul casnic, îngrijirea familiei, copiilor pentru că s-au închis școli, s-au închis grădinițe. Din totalul populației angajate în sectorul privat, noi știm că 54 la sută sunt bărbați și 46 la sută sunt femei. De regulă, femeile sunt mai des angajate sunt în sectorul comerțului cu amănuntul, în timp ce bărbații predomină în industrie, construcții și agricultură sau în domeniile în care domeniile sunt și mai mari.”

Un efect colateral al pandemiei a fost creșterea cazurilor de violență domestică, observă activista pentru drepturile femeilor, Alina Cebotari, din partea Platformei Egalitate de Gen. În ce privește afacerile, datele cu care operează autoritățile arată că tocmai domeniile în care femeile sunt active au fost cel mai profund afectate de pandemie:

„Mai mult ca atât, lipsa mijloacelor financiare împreună cu dependența economică a femeilor față de familie sau parteneri au evidențiat și mai mult vulnerabilitatea acestora, contribuind la creșterea cazurilor de discriminare și violență împotriva femeilor și fetelor. Totuși, chiar și atunci când femeile sunt independente din punct de vedere financiar, ele sunt mai vulnerabile în fața pandemiei. Spre exemplu, întreprinderile mici, conduse de femei, generează în medie un venit mai mic, iar sectoarele economice în care forța de muncă este reprezentată în mod preponderent de femei, sau în care femeile investesc mai mult, au fost afectate într-o proporție mai mare, comparativ cu acele sectoare economice predominate de bărbați.”

Apărătorii drepturilor omului consideră că pandemia de COVID-19 a pus degetul pe rană, metaforic vorbind, în subiectul inegalității de gen. A arătat, cât se poate de relevant, că de-a lungul anilor s-a făcut prea puțin pentru a diminua inechitățile dintre femei și bărbați.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG