Șeful cabinetului de la București a vorbit de asemenea despre nevoia unei colaborări între guvern, mediul de afaceri și sistemul bancar, pentru stimularea procesului de investiții, dar și pentru stimularea puterii de cumpărare a românilor, în așa fel încât companiile să-și crească producția și să revină la parametrii de dinaintea crizei sanitare provocate de epidemie.
Un plan extins nu există încă. Ministerele nu par să-și fi făcut analizele necesare în acest sens.
Ceea ce știm este că agricultura, de pildă, reprezintă circa 6% din Produsul Intern Brut, iar producțiile sunt în scădere. Astfel, potrivit celui mai nou raport publicat la începutul acestei săptămâni de Departamentul american al Agriculturii (USDA), din cauza secetei, producţia de cereale a României este preconizată să scadă cu 2,6% în sezonul 2020-2021, în pofida unei creşteri cu 2,2% a suprafeţelor însămânţate. Conform aceleiași surse, producţia de grâu a României va scădea, în acceași perioadă cu până la 8,3 milioane de tone, de la 8,6 milioane de tone, în pofida unei creşteri cu 5,2% a suprafeţelor însămânţate.
Comerțul, industria, transporturile, energia acoperă împreună circa 80% din economia românească, dar guvernul nu are încă o hartă a sănătății companiilor care se află în această ecuația.
Calculele făcute de Confederația Națională pentru Antreprenoriat după prima lună de stare de urgență au arătat că în România au fost pierdute un milion de locuri de muncă, adică mai mult decât în cei patru ani de criză economică din 2008 până în 2012, când doar 700.000 de oameni au rămas șomeri.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal a comparat situația economică actuală cu cea de după colapsul sistemului comunist din 1989. Doar atunci a avut loc o reducere atât de drastică și subită a activității economice.
De mare ajutor pentru România ar putea fi banii europeni. Dacă planul de redresare va fi în jur de 1 trilion euro, România ar putea beneficia de aproximativ 16 miliarde euro, după socoteala șefului Consiliului Fiscal, care a calculate suma în funcție de ponderea Produsului Intern Brut. Acești bani, dacă vor fi disponibilizați se vor adăuga la cele 30 de miliarde de euro, sumă prevăzută în bugetul multianual al Uniunii Europene pentru România.