Linkuri accesibilitate

Cum s-a lăudat N. Hrușciov că racheta sa „nimerește musca în cosmos”


N. Hrușciov ia cuvântul la Congresul mondial pentru dezarmare și pace de la Moscova. Imagine preluata din „Pravda”, 11 Iulie 1962
N. Hrușciov ia cuvântul la Congresul mondial pentru dezarmare și pace de la Moscova. Imagine preluata din „Pravda”, 11 Iulie 1962

În zilele de 9-14 iulie 1962, în plin „război rece” la Moscova era găzduit un Congres mondial pentru dezarmare generală și pace. Special pentru congresul din capitala sovietică, Pablo Picasso trimisese un placat cu celebrul său porumbel  al păcii.

La congres au participat reprezentanți din 130 de state. Una din chestiunile centrale ale dezbaterilor a fost cea cu privire la experiențele cu arme nucleare. America a fost acuzată de subminarea păcii, după ce tocmai efectuase o explozie nucleară în straturile superioare ale insulei Johnston, din Pacific. Realitatea era, însă, alta.

Placatul lui Pablo Picasso, consacrat Congresului mondial pentru dezarmare generală și pace de la Moscova. Imagine preluata din „Pravda”, 1 Iulie 1962
Placatul lui Pablo Picasso, consacrat Congresului mondial pentru dezarmare generală și pace de la Moscova. Imagine preluata din „Pravda”, 1 Iulie 1962

URSS încălcase moratoriul din 1959 asupra experiențelor cu armele nucleare, efectuând 40 de explozii, înainte ce președintele Kennedy să declare că SUA nu vor relua experimentele atomice, dacă se va ajunge la o înțelegere în privința interzicerii acestora. Explozia de-asupra insulei Johnston era un test pentru capacitatea de ripostă americană, după ce Hrușciov se lăudase că Uniunea Sovietică deținea „o rachetă globală” care putea penetra apărarea SUA.

N. Hrușciov la întâlnirea cu jurnaliștii americani. Imagine preluata din “Pravda”, 18 Iulie 1962
N. Hrușciov la întâlnirea cu jurnaliștii americani. Imagine preluata din “Pravda”, 18 Iulie 1962

Hrușciov intenționase să ruleze un film documentar despre această rachetă pentru participanții la congres, dar, pentru a nu fi greșit înțeles, a renunțat la intenție. El, însă, nu s-a reținut să nu se laude din nou unor ziariști americani, prezenți la Moscova după congres, că „racheta noastră nimerește musca în cosmos”.

Bineînțeles, nimeni n-a contestat prezența muștelor în cosmos. Mijloacele investite în rachete, nu înceta Hrușciov să contrarieze publicul prezent, „sunt niște bani aruncați în vânt. Cui îi trebuie aceste rachete? Ce sa facem cu ele, să le punem în ciorbă sau să facem un beef steack cu ele?”.

Uimitor era că, la un moment dat, marele pasionat de cultura porumbului cădea de acord cu unul din jurnaliștii americani că era mai folositor să se investească în fertilizanți, decât în rachete.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG