Linkuri accesibilitate

Cum se înnoiește corpul diplomatic după schimbarea guvernării?


În urma rechemării mai multor ambasadori luna trecută, presa speculează că partidele noii coaliții de guvernare PSRM – ACUM își împart funcțiile diplomatice. Valentina Ursu a încercat să afle cum se înnoiește corpul diplomatic.

Cum se înnoiește corpul diplomatic după schimbarea guvernării?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:47 0:00
Link direct


Surse care au cerut anonimatul sugerează că și la numirea ambasadorilor funcțiile ar putea fi partajate 50 : 50 și spun că marea majoritate a candidaților sunt diplomați de carieră, dar pe listă apar și oameni care nu au făcut parte din serviciul diplomatic. Fostul ambasador la Organizația Națiunilor Unite și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, e de părere că în fruntea misiunilor din străinătate trebuie să ajungă diplomați de carieră: „Îi păcat dacă se aplică acest principiu de partajare politică, pentru că era vorba să ne conducem de principiul meritocrației, mai ales în ceea ce ține de relațiile internaționale, aici serviciul este specific și trebuie oameni cu pregătire specială.”

Europa Liberă: Dar în general pentru un șef de misiune faptul că e numit pe criteriul politic îl avantajează sau îl dezavantajează?

Alexei Tulbure
Alexei Tulbure

Alexei Tulbure: „Depinde, dacă el este reprezentantul personal și are relații foarte bune cu președintele țării îl avantajează, bineînțeles, pentru că în procesul de luare a deciziilor sare peste mai multe instanțe, uneori fiind în stare să ia decizia la direct cu șeful statului. Dacă se schimbă situația în capitală, bineînțeles că primii sunt demiși sau rechemați acei care au fost numiți pe criterii politice, ca regulă diplomații de carieră își continuă activitatea, indiferent de ceea ce se întâmplă în capitală. Și vreau să mai aduc aminte de o situație: când devenise Leancă – iaca, un cuvânt bun despre Leancă –, devenise ministru de Externe, eu țin minte numirile de atunci, erau practic toți, toți fără excepție, erau diplomați de carieră numiți în posturi de ambasadori. Pe urmă au mai intervenit, iaca, avem acum, de exemplu, Osipov și mai sunt acolo câțiva, ăștia nu-s diplomați, dar îs răsplătiți pentru anumite servicii.”

Dacă în cazul diplomaților de carieră s-ar putea cel puțin admite că nominalizările se fac în interiorul Ministerului de Externe, cei din afara sistemului ar fi cu siguranță preferințe ale liderilor partidelor coaliției de la guvernare. O asemenea partajare este criticată de politologul Igor Volnițchi: „Nu ar fi corect ca în genere să se vorbească despre partajarea funcțiilor pe criterii politice și noi vedem că avem nemulțumiri chiar în interiorul alianței. De exemplu, dl deputat Octavian Țîcu vorbește despre niște partajări de funcții pe criterii politice.

Nu ar fi corect să se vorbească despre partajarea funcțiilor pe criterii politice...

Dacă acum se va ajunge la partajări, nu contează în baza căror procente a funcțiilor de diplomați, a funcțiilor de ambasadori, aceasta ar putea trezi chiar și nemulțumiri pe interiorul alianței de guvernare. S-ar putea să fie o mină cu efect întârziat pusă la temelia acestei alianțe care și așa e șubredă, mai ales că e vorba de partide care au viziuni diametral opuse în ceea ce ține de politica externă. Spre exemplu, nu-mi închipui cum unii ambasadori care ar veni pe linia PSRM-ului ar putea promova integrarea europeană, chiar dacă liderii acestui partid deja și-au schimbat – și vedem acest lucru foarte clar – discursul public în ceea ce ține de integrarea europeană. Și mai greu este să ne închipuim cum unii ambasadori veniți pe linia Blocului ACUM și care s-ar pomeni, mă rog, în unele țări din spațiul ex-sovietic, spre exemplu, ar promova integrarea europeană acolo sau cum ar fi, ce atitudine ar avea față de o eventuală integrare euroasiatică. Sunt probleme foarte delicate, de aceea este foarte important ca la etapa numirii factorul politic să nu existe deloc sau să existe într-o măsură foarte mică, iar ulterior, la perioada implementării mandatelor, ambasadorii să nu uite că nu reprezintă forțe politice, ci țara, Republica Moldova.”

Igor Boțan
Igor Boțan

Împărțirea funcțiilor după placul politicienilor este păguboasă, crede directorul ADEPT, Igor Boțan: „Orice târg politic în cazul Republicii Moldova este unul care va fi privit cu ochi nu tocmai buni de către cetățeni. Noi abia am ieșit dintr-o perioadă în care s-au făcut tot felul de târguri politice, partajări pe criterii politice, în condiții obscure. În perioada guvernării Alianței pentru Integrare Europeană știm că a existat un protocol secret în care erau incluse și funcțiile de ambasadori. Am mai auzit că s-au partajat cumva funcțiile de ambasadori între Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat atunci când ambasadele din spațiul CSI erau dotate cu cadre care veneau pe linia Partidului Socialiștilor, iar cei din Occident, inclusiv în Statele Unite – cei care erau promovați de Partidul Democrat. În cazul de față, dacă promovarea ambasadorilor se face de către Ministerul Afacerilor Externe, Guvern și șeful statului, atunci lucrurile sunt în limitele legale. Dacă se ajunge la această partajare, nu cred că vom fi informați despre acest lucru. Cei care sunt ambasadori ai Republicii Moldova oriunde peste hotare trebuie să reprezinte țara și interesele țării, și nu interesele de partid.”

Șeful diplomației, Nicu Popescu, declara recent Europei Libere că ar fi fost discutate potențiale candidaturi care în toamnă ar putea să ajungă ambasadori: „Acum suntem în acest proces intern de pregătire a documentelor pentru solicitarea de agrément din mai multe state partenere. Deci, procesul se mișcă, mai multe nume au fost identificate și în momentul în care vom avea agrément, toate aceste candidaturi vor fi anunțate.”

Europa Liberă: Dar cel puțin pentru SUA ați putea să ne spuneți cine ar putea să ajungă ambasador?

Nicu Popescu: „Nu, în niciun caz, numele acestea nu se dau niciodată înainte de obținerea agrément-ului statelor în care vor fi trimiși acești reprezentanți.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG