Linkuri accesibilitate

Cum se explică „eroziunea” PAS în preferințele moldovenilor


Sondaj CBS AXA: „Republica Moldova și România în tumultul crizelor regionale”.

„[Popularitatea PAS și Maiei Sandu] nu este în prăbușire, dar este în declin” – a spus marți sociologul Dan Dungaciu. El a prezentat astfel un nou sondaj de opinie CBS-AXA, care constată printre altele că 80% din respondenți spun că trăiesc mai rău acum decât în urmă cu doi ani – când a început, cum ne amintim, schimbarea de putere la Chișinău. Dungaciu și alții care au interpretat deja rezultatele cercetării au insistat că orice guvernare își vede în timp popularitatea „erodată”. Într-o relatare primită de la Chișinău, Liliana Barbăroșie se întreabă în ce măsură „eroziunea” se datorează unor factori obiectivi, inevitabili, și în ce măsură putea fi evitată prin politici mai inspirate.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:42 0:00

Față de un studiu similar, publicat în decembrie de aceeași casă de sondaje și care semnalase primul erodarea încrederii în noua guvernare pro-europeană de la Chișinău, popularitatea președintei Maia Sandu și a formațiunii PAS a mai scăzut puțin în actualul sondaj. Astăzi, pentru PAS ar vota, în cazul unor alegeri parlamentare, 22,7%, pe când pentru PSRM – 25,2%, iar președinta Maia Sandu ar fi depășită și ea, potrivit unuia dintre topurile de încredere în politicieni, de doi rivali politici ai acesteia, cu foste și actuale legături cu formațiunea socialistă debarcată de PAS de la putere în urmă cu șase luni - primarul Chișinăului Ion Ceban și fostul președinte Igor Dodon.

Într-un alt top, totuși, cu întrebare deschisă, adică fără opțiuni de nume, Maia Sandu a fost menționată de majoritate.

Creșterea prețului la energie - o creștere care pare să fi luat prin surprindere electoratul PAS - este primul motiv obiectiv al scăderii de popularitate înregistrate de puterea moldoveană, dar, așa cum crede Dan Dungaciu, există și câteva explicații de natură subiectivă, acestea pornind mai ales de la felul cum s-a raportat guvernarea, pe toată durata crizei energetice, la Rusia:

„Apare o problemă pentru electoratul PAS, căruia i s-a spus în campania electorală de fiecare dată, aproape zilnic, că geopolitica a murit în R. Moldova. Ceea ce vede el în criza energetică este că geopolitica practic nu a murit, deci problema principală acum în R. Moldova este să lămurim ce se întâmplă: e de vină Federația Rusă sau nu e de vină? Și dacă e de vină, de ce clasa politică nu o spune explicit? Pentru că tot ce aflăm despre Federația Rusă e «pe surse», adică iese un deputat care nu a fost la negocieri, dar care spune că la ele s-au făcut presiuni politice, mai spune altcineva că, dacă era să fie un preț al gazului mai mic, R. Moldova ar fi trebuit să facă concesii - așa ceva nu se poate într-un stat normal, când un demnitar de stat este șantajat, iar el nu spune că este, ci ne trimite «pe surse».”

Cel de-al doilea motiv probabil al unei scăderi, ce ar putea părea cam bruște, în popularitatea guvernării și președinției de la Chișinău, ar fi stăruirea pe lupta contra corupției, în timp ce cetățenii s-ar simți mai vulnerabili, se pare acum, în fața unor provocări de natură economică, decât în fața abuzurilor legate de ea, așa cum a observat Igor Munteanu, analistul care a comandat sondajul împreună cu centrul său IDIS Viitorul de la Chișinău și un institut de cercetare condus de Dan Dungaciu de la București.

Ceea ce autorii studiului cred a fi „erodarea unei guvernări pro-europene în termeni extrem de scurți de timp”, alți observatori numesc totuși „păstrarea unei încrederi nesperat de ridicate”. „Să guvernezi astăzi, când ești copleșit de atâtea crize, e o mare încercare,” a comentat, bunăoară, sondajul autorul constatării de mai sus - un fost premier moldovean, Ion Sturza.

Spre deosebire de studiul din decembrie, sondajul de acum a fost dat publicității la București, chiar în ajunul unei ședințe comune a guvernelor celor două state.

„Toată poezia aceasta a relațiilor bilaterale, care ne-a adus într-o situație foarte complicată, adică la erodarea unei guvernări pro-europene în termen foarte scurt de timp, cred că lucrul acesta trebuie corectat. Și trebuie să fie corectat și de la Chișinău, dar și de la București. Trebuie regândit modul de abordare: noi (România) am fost mai degrabă adepții retoricii nepragmatice în relația cu R. Moldova, dar pledăm, inclusiv pe baza datelor din sondaj, pe un pragmatism, care să nu ne mai ducă în situația în care cetățeanul din R. Moldova să creadă că cea mai mare piață de export pentru R. Moldova este Federația Rusă”, a explicat Dan Dungaciu alegerea Bucureștiului pentru lansarea studiului.

Atât autoritățile române, dar mai ales cele moldovene au semnalat că se pregătesc să lanseze, cu prilejul reuniunii comune a celor două guverne, câteva proiecte de anvergură, inclusiv un ajutor financiar nou de 100 de milioane de euro din partea României.

Ceea ce a arată sondajul de azi e că, deși exporturile moldovene merg la ora actuală în proporție de peste 65 la sută în UE și în primul rând în România, cetățenii cred că principala piață de desfacere continuă să fie Rusia – o percepție falsă la care s-a ajuns, cred cercetătorii, grație unui spațiu informațional deformat și prost protejat.

Previous Next

XS
SM
MD
LG