Linkuri accesibilitate

Cum se explică gradul redus de implicare a cetățenilor în luarea deciziilor de interes public?


Imagine generică

Șapte din zece cetățeni spun că își cunosc drepturile când vine vorba despre relațiile cu autoritățile publice naționale și locale. În același timp doar un cetățean din zece afirmă că a participat într-o formă sau alta la luarea deciziilor de către autorități locale.

Răspunsurile sunt previzibile: lipsa de încredere sau încrederea redusă în autoritățile publice, deficitul de informați despre despre procesul decizional și nelipsita corupție în administrația publică. Acestea sunt câteva dintre constatările unui grup de experți din cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare și Fundației Est-Europene, care a elaborat, în premieră pentru Republica Moldova, așa-zisul Index al coeziunii sociale.

Coeziunea socială, ne explică directorul de programe al Fundației Est Europene Andrei Brighidin, este capacitatea unei societăți de a asigura bunăstarea socială și a lupta împotriva excluziunii sociale și a marginalizării:

Andrei Brighidin
Andrei Brighidin

”Există o legătură cauzală între nivelul de încredere și nivelul de bunăstare în cadrul unei societăți. Or, cu cât mai multă încredere are populația în autorități, aceasta reflectă faptul că autoritățile răspund mai bine necesităților și problemelor cu care confruntă comunitățile și asigură o mai bună redistribuire a resurselor care sunt existente într-o comunitate, întrun stat. Sunt necesare eforturi semnificative de promovare a politicilor publice autentice, care vor combate corupția și vor asigura încrederea în instituții”.

Nivelul coeziunii este analizat prin prisma a patru elemente de bază: legitimitatea, sau nivelul de încredere a cetățenilor în autorități, acceptarea diferitor grupuri de cetățeni în comunitate, participarea în viața socială, politică și comunitară și afilierea la comunitate și organizații sociale.

Indexul Coeziunii Sociale este calculat pe o scară de la 0 la 1, unde zero înseamnă lipsa coeziunii sociale, iar unu înseamnă coeziune socială perfectă. Pentru Republica Moldova acest scor este de 0,3.

Datele care au stat la baza elaborării indexului au fost colectate pe parcursul anului 2018 în cadrul unor sondaje, spun autorii cercetării. Experta Rodica Ivașcu de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare precizează că nivelul de încredere în partidele politice și în sistemul democratic din Republica Moldova este de aproape 13%, iar în justiție – de 14 la sută:

„O societate în care majoritatea membrilor săi nu consideră legitime deciziile autorităților și nu cred în statul de drept este o societate în care majoritatea nu va crede în valoarea respectării legilor, cetățenii nu vor achita impozite și vor accepta oferirea mitei. De asemenea, o astfel de societate nu va avea încredere în propria capacitate de a schimba lucrurile spre bine prin implicare civică.

Cetățenii nu vor achita impozite și vor accepta oferirea mitei...

Analizele recente arată că acei cetățeni care cred în sistemul democratic și au o mai mare încredere în autorități, tind să achite taxele și să tolereze mai puțin evaziunea fiscală”.

Un nivel înalt, de 0.7 la sută, se constată la capitolul acceptare, adică cetățenii sunt solidari, colaborează în cadrul comunităților sau grupurilor sociale din care fac parte. În același timp ei sunt mai puțin toleranți față de reprezentanții altor grupuri, cum ar fi migranții, rommii, persoanele HIV pozitive sau foștii deținuți. În cadrul cercetării s-a constatat, bunăoară, că personale cu venituri înalte sunt mai puțin tolerante față de grupurile vulnerabile.

Cât privește nivelul de participare la luarea decizilor sau afilierea la organizații neguvernamentale și partide politice, cercetarea arată că vârstnici, femeile și tinerii sunt grupurile slab implicate în activități de interes public, iar persoanele cu dizabilități și cele de etnie romă aproape că sunt excluse de la actvitățile civice. Iată cum explică această situație o altă expertă, Natalia Covrig:

„Noi am încercat să înțelegem de ce participarea este la un nivel atât de mic și concluzia a fost că pentru toate grupurile cea mai importantă barieră este lipsa de informare. Avem o problemă legată nu atât de cetățeni în sine, de voința de a se implica, ci de faptul cum autoritățile îi informează. Când am analizat grupul roma, în jur de 40 la sută au spus că nu se implică pentru că opinia lor nu este luată în considerație din cauza etniei. Observăm că acest grup este exclus practic din viața societății. La grupul persoanelor cu dizabilități principala cauză era legată de sănătate. Și aici trebuie să vedem, ei nu se implică din voința lor proprie sau autoritățile le limitează accesul la participare”.

Acest grup este exclus practic din viața societății...

Indexul Coeziunii Sociale include și o serie de recomandări pentru autorități pe care să le pună în practică la elaborarea politicilor. Între acestea autorii indexului au menționat îmbunătățirea integrității publice și incluziunea reală a tuturor grupurilor vulnerabile. Cartarea țărilor europene prin prisma nivelului de încredere a cetățenilor în Guvern și Parlament, efectuată de OECD, plasează Republica Moldova pe penultimul loc, în urma ei aflându-se Grecia. Studiul arată că în țările în care nivelul de corupție este considerat a fi mare, încrederea în guverne este mică și invers.

XS
SM
MD
LG