În cazul majorității instituțiilor preuniversitare, autoritățile se pregătesc de prezența fizică a elevilor și cadrelor didactice în școli. Doar fiecare a patra școală a admis că ar putea aplică un model combinat cu educația la distanța, în funcție de situația epidemiologică. Chiar dacă nu s-au pregătit pentru cel mai prost scenariu, mulți părinți admit că există riscul ca după câteva zile să se revină la lecțiile pe internet, care pentru ei reprezintă cheltuieli în plus. Ministerul Educației a anunțat că va procura din fonduri publice 2.500 de laptopuri la un număr total de elevi de circa 30 de mii, plus alte peste 20 de mii de cadre didactice. Încă nu se cunoaște de câte calculatoare ar mai fi nevoie și cum se va proceda cu conexiunea la internet. În asemenea condiții, cât ar fi dispuși să achite părinții?
În ajunul lui 1 septembrie, profesorii sunt convocați în sesiuni de instruiri despre platformele on line ce i-ar ajuta în procesul educațional. Asta chiar dacă oficial nu se mizează în măsură prea mare pe lecțiile la distanță în noul an școlar. Părințiilor li se spune să-i doteze pe copii doar cu dezinfectant și li se comunică noi reguli de comportament în interiorul instituțiilor, spune Lilia Vizniuc din comuna Cocieri, Dubăsari, mamă a trei copii, dintre care doi elevi în clasele primare.
În primăvară cele două fete ale ei au asistat la lecțiile la distanță folosind un singur smartphone, fiind pusă în situația de a favoriza pe una dintre ele. Internetul a costat până la 400 de lei pe lună, ceea ce este mult pentru familia ei, spune Lilia.
„De 400 de lei câteodată îți cumperi produse alimentare timp de o săptămână. Eu am zis în glumă că facem economie la pantofi de primăvară și cumpărăm internet pentru a face lecțiile că e mai de folos. La moment nu am acționat nici într-un fel, pentru că tot sunt cu gândul că o să fie școală. Ne pregătim cu rechezite școlare pentru a merge direct la instituție. Nu fiecare își poate permite să-și ia un telefon performant sau o tabletă pentru copil”.
Președinta consiliului părintesc din Costuleni, Ungheni, Ina Cladcov, are o fată în clasa a șasea. Povestește că are laptop și internet acasă, dar în clasele gimnaziale provocările sunt de altă natură. Doar cu ajutorul feciorilor și a soțului plecați peste hotare a reușit să facă față cheltuielilor.
„Închipuiți-vă că a trebuit să plătesc profesor separat la limbi străine, matematică, pentru că acestea, cred că, sunt de bază la moment. Pronunțarea on line nu poți să i-o transmiți copilului. La salariul meu de 2.400 vă închipuiți, nu era chiar un salariu, dar aproximativ ieșeam cap în cap. Am ajuns și la 1.500. pentru unele familii, nu numai pentru mine, pentru multe familii din R. Moldova lucrurile acestea sunt inaccesibile”.
Ina Cladcov din Costuleni mai spune că majoritatea părinților resping ideea lecțiilor on line pentru că acest lucru înseamnă cheltuieli în plus, de asemenea pentru că rămânerea acasă a copiilor nesupravegheați de vreun matur se transformă într-o sursa de îngrijorare.
Ala Revenco, președinta asociației „Părinți Solidari”, susține că autoritățile ar ignora discuțiile despre scenariul sumbru, cu lecții făcute în regim on line, așa cum s-a procedat din martie până în mai. Până acum, zice ea, guvernanții nici nu au vrut să audă de compensarea cheltuielilor pentru internet sau oferirea unor îndemnizații în cazul părinților forțați de împrejurări să rămână cu odraslele lor acasă.
„Suntem în trend ascendent la numărul de cazuri de îmbolnăviri și evident că atunci când copiii vor ieși în instituții vom avea cazuri de îmbolnăviri, în special în Chișinău. Reprezentanții statului vor avea toată argumentarea să spună că: Uite avem atâtea cazuri, trecem la instruirea on line. Iar această liniște și pregătire parcă de procesul educațional în clasă, cred că, este doar o perdea pentru a nu stârni nemulțumirea părinților, ca părinții să fie puși în fața faptului împlinit”.
Secretarul de stat la Ministerul Educației, Natalia Grâu, neagă că autoritățile nu ar avea în calcul și un plan B. Drept dovadă, spune ea, s-a făcut licitație din fonduri publice pentru 2.500 de laptopuri pentru rețeaua de școli. În plus, au mai fost achiziții dintr-un credit al Băncii Mondiale, la fel li s-a permis instituțiilor să facă anumite procurări de tehnică de calcul din resursele economisite. Totuși, astăzi nu se știe cu exactitate care este necesitatea de calculatoare pentru elevi și dascăli.
„Pe parcursul lunii septembrie ele vor fi aduse. Aceste 2.500 [de laptopuri] prioritar le repartizăm după numărul de copii per raion, per instituție și deja ei decid cui le distribuie ca format de darea cu chiria, nu altfel, nu este proprietatea profesorului și nici a elevului. Poate pe parcursul verii s-au achiziționat inclusiv și de familie, putea fi și un telefon sau altceva, aceste date vor fi actualizate în mod normal la începutul lunii septembrie”.
Din punctul de vedere al secretarului de stat de la Ministerul Educației, Natalia Grâu, asigurarea cu internet este cea mai mică dintre probleme. Asta chiar dacă încă nu toate școlile sunt conectate la internet, iar eventuale pachete de trafic oferite elevilor încă nu au fost negociate cu operatorii de telecomunicații. Cei de la minister totuși speră ca procesul educațional să revină la lecții în format tradițional, fără mari emoții și stresuri pentru toți cei implicați.
