Cât de convingătoare vă pare evaluarea efectuată de serviciile secrete moldovenești și ce credeți despre mesajul șefului SIS privind retragerea trupelor ruse? Click pentru a participa la un SONDAJ
Depozitul de muniții de la Cobasna din regiunea separatistă transnistreană se află la doar doi kilometri de Ucraina și este controlat de Rusia.
Ultima vizită oficială internațională la acest obiectiv – în care se află muniție din perioada sovietică – a fost acum 20 de ani. Atunci, o echipă a Organizației de Securitate și Cooperare din Europa (OSCE) concluziona că la Cobasna s-ar afla 20 de mii de tone de muniție.
În ultimele două decenii, Tiraspolul și Moscova au refuzat să mai permită accesul la depozitele păzite de grupul operativ al trupelor ruse (GOTR).
Cele 20 de mii de tone de muniție de la Cobasna au fost folosite ca o sperietoare de Rusia în ultimii ani, care a motivat de mai multe ori că nu poate pleca din regiunea Transnistria pentru că trebuie să păzească depozitul.
„De mai bine de două decenii, depozitul de muniții de la Cobasna a fost prezent în spațiul public ca un element de frică”, a declarat, vineri, șeful Serviciul de Informații (SIS).
Un raport al SIS răstoarnă această temere, susține serviciul. Potrivit documentului întocmit de serviciile secrete, la Cobasna s-ar mai afla de fapt aproximativ 14 mii de tone de muniție.
Dintre acestea, doar 2.800 de tone au potențial explozibil, ceea ce ar face ca o posibilă explozie să fie „gestionabilă”, cred serviciile de informații moldovenești.
Șeful SIS: „Mesajul este foarte clar, armata rusă trebuie să plece acasă”
Alexandru Musteața a mai declarat vineri că raportul SIS arată că depozitul de la Cobasna este un risc, dar nu o amenințare pentru regiune, așa cum s-a speculat.
Șeful SIS a spus că Federația Rusă trebuie să își retragă trupele imediat, pentru că prezența lor este ilegală și nu mai este necesară.
„Mesajul este foarte clar, armata rusă trebuie să plece acasă”, a declarat Musteața.
În ultimii 20 de ani, militarii din așa-zisa armată transnistreană și din GOTR ar fi folosit armamentul din depozitele de la Cobasna pentru exerciții militare.
Concluzia de acum a SIS combate un studiu semnat în 2005 de un grup de savanți de la Academia de Științe, în frunte cu președintele de atunci, Gheorghe Duca.
Acel studiu spunea că o deflagrație la Cobasna ar putea fi comparată cu explozia bombei nucleare aruncată la Hiroshima în 1945, iar „unda exploziei ar putea distruge tot ce este viu în raza de patru kilometri și jumătate”. Conform acelui document, o deflagrație ipotetică ar fi transformat în ruine localitățile de pe raza a 50 de km, iar efectele detonării s-ar simți și la Chișinău.
Cercetarea publicată acum de către SIS, care a colaborat cu Ministerul Apărării la acest proiect, spune că efectele cele mai puternice ale exploziei vor fi resimțite pe o rază 100-200 de metri și doar două-trei localități ar putea fi afectate, inclusiv Cobasna – unde se află depozitul.
Riscul ar fi, așadar, unul local.
Europa Liberă nu a putut confirma din surse independente informațiile prezentate în raportul SIS.
Cum s-a ajuns la această concluzie
Serviciul de Informații și Securitate și Ministerul Apărării își bazează analiza pe raportul OSCE din 2006, la care au adăugat imagini din satelit, date din sursele deschise de informare, informații operative de la fața locului, dar și discuții cu experți internaționali și locali.
De asemenea, experții celor două instituții au analizat explozii care s-au produs în trecut la depozite cu muniție similară din Bulgaria, Cehia și chiar în Rusia – după începutul războiului.
Autorii analizei au simulat, cu ajutorul unui program al ONU, o potențială explozie și au ajuns la concluzia că o eventuală deflagrație la Cobasna ar cauza efecte care pot fi controlate.
Depozitul de la Cobasna este împărțit în mai multe secțiuni: cinci depozite subterane, 19 semi-îngropate, 17 depozite amplasate la suprafață și patru încăperi auxiliare.
Distanța de 80-100 de metri între depozite împiedică riscul unor explozii în lanț. Și amplasarea geografică a depozitului ar atenua din puterea unei eventuale deflagrații.
Deși depozitul a fost creat încă în 1940, cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată la Cobasna după ce trupele sovietice s-au retras din fosta Republica Democrată Germană, din fosta Cehoslovacie și din alte țări din lagărul socialist.
Deși Rusia s-a angajat în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, că-și va retrage trupele și munițiile din regiunea separatistă transnistreană, o bună parte din muniție și în jur de 1.500 de soldați ai trupelor ruse mai sunt în regiunea separatistă.
Rapoarte ale OSCE arată că, la începutul anilor 2000, din cele aproximativ 42 de mii de muniții depozitate la Cobasna, aproximativ 20 de mii de tone de muniții au fost distruse sau retrase de pe teritoriul Republicii Moldova.
Cele mai multe dintre ele au fost muniții au fost trimise în Rusia în 2003.
Orășelul militar de la Cobasna
Pe lângă buncăre și depozite de armament, la complexul de la Cobasna se află și un teritoriu auxiliar, destinat activităților operaționale și cotidiene ale Grupului Operativ al Trupelor Ruse.
Orășelul militar este alcătuit din mai multe clădiri de cărămidă, o subunitate de pompieri, centrală termică cu depozit de cărbune, ateliere și depozit de întreținere, parcări și vehicule de patrulare.
În raportul SIS se menționează că în acest perimetru există și o „zonă de locuit, parc și piscină”, alături de o zonă de recreere cu teren de fotbal.
Piscina apare și în materialul foto al raportului; este umplută cu apă și, în lateral, sunt întinse mai multe șezlonguri. Ea apare și într-o imagine din satelit, realizată în mai 2026 de Planet Labs, pentru Europa Liberă.
Ea se află la câteva sute de metri de cele 42 de construcții în care sunt stocate circa 14.000 de tone de muniții, potrivit SIS.
◉ SONDAJ
Istoria depozitului de la Cobasna
Creat în perioada sovietică și amplasat în locația actuală din mai 1949, „depozitul de artilerie nr. 1411” a concentrat munițiile evacuate din statele fostului Pact de la Varșovia.
După destrămarea URSS, depozitul de la Cobasna a trecut sub controlul Armatei a 14-a ruse, iar războiul din 1992 a lăsat depozitul în regiunea transnistreană, în afara controlului Chișinăului.
De facto, este controlat de Federația Rusă și păzit de Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
