A intrat în a doua săptămână Reuniunea Teatrelor Naționale Românești (ediția a VII-a), eveniment care celebrează unitatea culturală și spirituală a românilor de pe cele două maluri ale Prutului. Spectacole de mare calitate, cu trupe de la București, Iași, Craiova, Sibiu, Chișinău, Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Bălți, Cahul.
Luni, 26 septembrie, va evolua și Teatrul Național din Kiev – invitat la Reuniune în semn de omagiu și solidaritate cu lupta poporului ucrainean împotriva agresiunii rusești. Bilete nu se mai găsesc de mult, sălile sunt arhipline la toate reprezentațiile.
Nu departe, la câteva sute de metri de Teatrul Național „Mihai Eminescu”, gazda festivalului, în fața Parlamentului, se derulează un alt „spectacol”. Unul de prost-gust și cu intenții subversive: protestul antiguvernamental al partidului „Shor”. Corturi întinse pe alee, persoane aparent fără căpătâi stau tolănite pe saltele sau discută în grupuri cât e ziua de mare. Atmosferă promiscuă, dubioasă, de chermeză interlopă, judecând după înfățișarea și limbajul obscen al manifestanților. Uneori sunt agresivi, spune poliția care-i supraveghează: înjură, scuipă, aruncă deșeuri pe stradă, consumă alcool și apoi… au probleme cu stomacul, ca să ne exprimăm eufemistic.
„Ce vreți, de ce protestați?”, îi întreabă reporterii. „Am venit să dăm jos guvernarea”, declară oamenii din corturi. „Au scumpit totul, n-avem de lucru, n-avem bani, să ne dea bani, salarii, ori să plece!” Reporterii nu se lasă: „Și dacă pleacă acești guvernanți, va fi mai bine, o să scadă prețurile, veți avea de lucru?”
În acest punct conversația se blochează. Protestatarii nu știu dacă va fi mai bine. Nu merg cu gândul atât de departe. Li s-a spus că e o guvernare rea, că trebuie alungată, dar nu li s-a explicat dacă organizatorii revoltei, Ilan Shor și partidul lui, le vor da ceea ce le lipsește acum: o viață mai bună, chiar dacă așa au scris pe cartoane și asta spun în spoturi publicitare.
Un discurs trunchiat, ca în orice propagandă. Se judecă efectele unei crize: „e sărăcie, nu-s bani, s-a scumpit mâncarea, transportul, serviciile, n-o să avem gaze, ce mai așteptați, dați-i jos pe ăștia, ei sunt capul răutăților!”. În orice manipulare se mizează pe idei fixe, pe constatări de suprafață, niciodată nu se merge mai în adânc, spre cauze și soluții. De ce? Pentru a nu dezvălui impostura, falsul, scenariul din culise.
Ilan Shor e departe de țară, ascuns într-o vilă luxoasă, în Israel. De acolo coordonează acțiunile de protest de la Chișinău. N-ar nicio treabă cu nevoile celor pe care i-a momit contra unor sume ce variază între 100 și 500 de lei, după unele mărturii culese de poliție. Shor insultă inteligența moldovenilor. Mizează pe supărarea, pe frustrările lor, dar a greșit adresa. Ar fi trebuit să-și întindă corturile în fața Ambasadei Rusiei de la Chișinău, nu în fața Parlamentului. Pentru că regimul de la Kremlin, nu guvernarea Republicii Moldova, e vinovat de creșterea tarifelor la energie electrică și gaze, care a condus la scăderea veniturilor populației.
„Hoțul cu cravată”, cum i se mai spune lui Shor, cel care a devalizat bugetul statului împreună cu Plahotniuc, Platon, Andronati și alți fugari, vituperează împotriva actualei puteri de pe monitoare ținute de manifestanți deasupra capului. Își trimite la protest holograma, în loc să vină el, în persoană, în mijlocul poporului, să ceară schimbări, să propună soluții.
Intențiile lui Shor sunt clare, vrea o revanșă. Autoritățile însă par cuprinse de un fel de „paralizie democratică”. După ce ai fost tu însuți victima violenței forțelor de ordine, în timpul regimului oligarhic, ajuns la guvernare vei dori să demonstrezi, desigur, că ești altfel, că te comporți corect, în limitele legii. Protestul partidului „Shor” se desfășoară în același loc în care PAS, Platforma DA, PLDM și alte formațiuni pro-europene și unioniste au militat împotriva regimului autoritar și mafiot al lui Plahotniuc și Dodon, acum câțiva ani. E un déjà vu, cum s-a mai spus, o reeditare caricaturală, grotescă, a unei revolte, menită să compromită însăși ideea de protest, exact ca în vremea lui Plahotniuc – marele ticluitor de simulacre.
Să ne lămurim. Nu poți nega dreptul la protest al oamenilor. Vorbim despre investigarea unor acțiuni finanțate din bani murdari, ascunzând intenții la fel de murdare, împachetate în slogane de justiție socială. Cum ajung acești bani în Moldova, pe ce căi, prin ce bănci se fac viramentele, ori sunt aduși cu valiza din străinătate? Cine achită facturile pentru transport, pentru întreținerea manifestanților? „Follow the money”, mergi pe urma banilor și vei afla adevărul. Dacă organele de ordine nu întreprind asemenea anchete, avem fie incompetență, fie sabotaj.
Nemulțumirile moldovenilor sunt diferite. În troleibuzele ce traversează intervalul cuprins între stațiile Lazo și cinematograful Patria din capitală, acolo unde are loc protestul, izbucnesc mereu discuții. Unii pasageri le dau dreptate celor din corturi: „da, o ducem greu”. Alții se revoltă: „ce-i cu dezmățul ăsta în plin centrul Chișinăului, când va fi arestat hoțul Shor?”
E un război în preajma Republicii Moldova, iar corupții și raiderii fugiți peste hotare speră că instalând un regim pro-rusesc vor scăpa de justiție.
E un război în preajma Republicii Moldova, iar corupții și raiderii fugiți peste hotare speră că instalând un regim pro-rusesc vor scăpa de justiție. Shor a fost trimis „la înaintare”, pentru a testa capacitatea autorităților de a controla situația. În funcție de anvergura și de rezonanța protestelor vor fi scoși pe teren probabil și alți jucători care, deocamdată, stau în expectativă, prudenți, cu ochii pe Rusia, unde Putin tocmai a anunțat mobilizarea parțială, încercând să oprească avansul forțelor ucrainene…
E o mare provocare să previi, să înlături pericolele la adresa siguranței naționale, fără să admiți un atentat la valorile democratice, în caz contrar vei deveni asemeni celor pe care-i condamni. Pentru a nu se ajunge acolo, e nevoie de mult efort, de multă comunicare. Să nu lași ca nemulțumirile firești ale oamenilor să fie confiscate de corupți și de agenții de influență ruși, care de cele dese ori poartă același nume.
