Linkuri accesibilitate

Cum și-a dublat Tiraspolul exporturile în UE


La microfon Radu Benea și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Regiunea transnistreană încheie anul cu rezultate „destul de bune” în economie, spun experții. Locuitori ai regiunii zic că deocamdată creșterea impresionantă pe hârtie nu se resimte și în viața lor de zi cu zi. Și... de vorbă cu analistul occidental Vladimir Socor despre Moldova și soluționarea conflictului transnistrean, în contextul complicatelor relații dintre Rusia și Occident.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Cum și-a dublat Tiraspolul exporturile în UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Ambasadorul Derek J. Hogan
Ambasadorul Derek J. Hogan

Noul ambasador al Statelor Unite ale Americii la Chişinău, Derek J. Hogan, s-a întâlnit, joi, la Tiraspol cu liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, anunță presa transnistreană. Potrivit acesteia, Krasnoselski a salutat „proiectele cultural-educative” realizate cu sprijinul SUA în Transnistria, subliniind în special succesul pe care îl are la public săptămâna filmului american, și proiectele de instruire pentru profesorii de limbă engleză din stânga Nistrului. Vadim Krasnoselski a spus că pentru Tiraspol „este interesantă opinia SUA” în privința procesului de negocieri în formatul 5+2. „Suntem cu toții participanți în formatul 5+2 și de cuvintele și garanțiile fiecăruia dintre noi depinde realizarea înțelegerilor convenite”, a declarat Vadim Krasnoselski. Ambasada SUA nu a publicat niciun fel de informații cu privire la vizita în regiunea transnistreană.

Liderul de la Tiraspol s-a întâlnit, pe 3 decembrie, la Moscova, cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, emisarul Kremlinului pentru relațiile comerciale și economice cu Republica Moldova. Krasnoselski și Kozak au discutat despre situația regională, dinamica reglementării transnistrene și operațiunea militară rusă de la Nistru. Potrivit serviciului de presă al administrației de la Tiraspol, Dmitri Kozak a spus că o nouă tranșă a asistenței financiare rusești pentru adaosul la pensiile transnistrene, în valoare de 9 dolari pe lună, va fi transferată în viitorul apropiat. Moscova ar fi alocat în primăvară numai banii pentru prima jumătate a anului.

Krasnoselski și Kozak au discutat și despre măsuri de stimulare a exporturilor transnistrene pe piața Rusiei, exporturi care anul acesta au scăzut ușor, de la 12% la 10%. Potrivit comitetului vamal de la Tiraspol, principalii parteneri comerciali ai regiunii sunt țările Uniunii Europene, Republica Moldova și Ucraina. Mai multe, imediat în program.

Executivul de la Tiraspol a anunțat că, anul acesta, economia regiunii transnistrene a avut o creștere spectaculoasă, de 19%. Evaluarea ar aparține experților germani de la compania „Berlin Economics”, cu care șeful executivului Alexandr Martînov, a avut, joi, o întrevedere. Potrivit serviciului său de presă, experții germani oferă de doi ani consultanță Tiraspolului în domeniile bugetar-fiscal, atragerea investițiilor și evaluarea parametrilor macroeconomici. Transnistria este interesată să continue această colaborare, a spus Martînov, adăugând că această expertiză este mai ales utilă în vederea restructurării cheltuielilor bugetare. „Înțelegem că o cotă a cheltuielilor bugetare de 43-44% din PIB este foarte mult”, a spus Martînov. Potrivit aceleiași surse, presiunea fiscală asupra agenților economici transnistreni este de 28%. Experții germani ar fi apreciat că situația economică a regiunii este „destul de bună”. Deficitul bugetar s-a redus în prima jumătate a anului până la 16% din PIB-ul regiunii, față de 24% în perioada similară a anului trecut. Creșterea economică de 19% în aceeași perioadă s-ar fi datorat reducerii deficitului bugetar și unei politici monetar-creditare echilibrate, îi citează pe experții germani serviciul de presă al executivului de la Tiraspol.

Și la Chișinău guvernul s-a lăudat cu o creștere economică de 5,2%, în primele nouă luni ale anului, și cu investiții în valoare de peste 140 de milioane de dolari. Cea mai mare pondere în creșterea economică a Moldovei l-ar fi avut comerțul – 20%, construcțiile – 10% și agricultura – 6%.

Sunt Radu Benea și vă amintesc că ascultați o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

Miniștrii de externe din țările OSCE au adoptat la reuniunea anuală de la Milano, vineri, o declarație ce reafirmă nevoia identificării unei soluții pașnice și durabile a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu determinarea unui statut special pentru regiunea transnistreană. Potrivit unui comunicat al guvernului de la Chișinău, în document sunt apreciate „realizările majore” în chestiuni din așa-numitul pachet „Berlin plus” - apostilarea diplomelor transnistrene, accesul la școlile cu predare în limba română din regiune, accesul fermierilor moldoveni la terenurile agricole din raionul Dubăsari, redeschiderea podului de la Gura Bâcului - Bâcioc, înmatricularea mașinilor din regiunea transnistreană, precum și „progresul substanțial” în problema telecomunicațiilor.

Administrația de la Tiraspol a criticat declarația OSCE pentru că nu ar ține cont de năzuințele sale de a fi recunoscută internațional. Tiraspolul a criticat și cerințele repetate ale Chișinăului privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Franco Frattini, reprezentantul special al președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, a lăudat rolul Rusiei în obținerea unor înțelegeri concrete în procesul de negocieri. Într-un interviu acordat agenției Ria Novosti, Frattini a declarat că doar după ce Moscova a spus clar că este de acord cu proiectul numerelor neutre pentru mașinile transnistrene, înțelegerea a putut fi pusă în practică.

Aceasta a fost sinteza principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Cum ați auzit la știri, executivul de la Tiraspol a anunțat o creștere economică a regiunii transnistrene, în prima jumătate a anului, cu aproape 20%. Totodată, potrivit comitetului vamal, volumul comerțului regiunii a avut o creștere de 30%, în 11 luni ale anului, față de perioada similară a anului trecut, și a constituit 1 miliard 752 de milioane de dolari. Potrivit sursei citate, exporturile au crescut cu 36%, iar importurile – cu 27%.

Principala piață de desfacere a mărfurilor din regiunea transnistreană sunt țările Uniunii Europene - cu o pondere de peste 36% din totalul exporturilor și cu o valoare de 237 de milioane de dolari. Creșterea exporturilor transnistrene în UE, față de anul trecut, a fost de 42%. Principalele destinații sunt România, cu o cotă de aproximativ 16%, Polonia - cu 11% și Italia - cu 3,6% din totalul exporturilor. Ponderea importurilor din UE în Transnistria a fost de aproape 15%.

Punctul de trecere de la Pervomaisk
Punctul de trecere de la Pervomaisk

Exporturile regiunii către Rusia au scăzut ușor, de la cca 13% până la 10%. Totodată, importurile din Rusia au crescut cam tot cu 3%, având o pondere de 40% din total și fiind alcătuite, în cea mai mare parte, din resurse energetice - gaze naturale livrate de Gazprom, pentru care regiunea, practic, nu plătește.

După UE, a doua piață de desfacere ca importanță pentru mărfurile din stânga Nistrului este însăși Republica Moldova, care asimilează 30% din exporturile regiunii sale estice. Importurile din Moldova, cum sunt numite la Tiraspol, au o cotă de aproape 10%.

Urmează apoi Ucraina, cu o cotă de 20% din totalul exporturilor și de 23% la importuri.

Potrivit comitetului vamal de la Tiraspol, în structura exporturilor (în valoare totală de 651 de milioane de dolari) predomină produsele metalurgice (44%), energia electrică și combustibilii (17%), produsele alimentare (16%) și textilele (6%).

Experți explică această creștere de peste 40% a exporturilor către Uniunea Europeană prin faptul că firmele transnistrene, înregistrate la Chișinău, beneficiază de avantajele acordului de comerț liber al Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

Am încercat să aflăm însă și ce cred locuitori de rând ai regiunii transnistrene despre succesele anunțate de administrația de la Tiraspol.

La Tiraspol
La Tiraspol

– Prețurile au crescut, altceva n-am simțit. Nimic deosebit, n-am sesizat.

Toate cum au fost, așa au și rămas. Banii se cheltuie la fel ca înainte. Dar prețurile, ținând cont de cursul valutar, desigur că au crescut. Altfel, în principiu, rezultatele sunt același.

Nu aș putea spune că ar fi o mai mare diversitate. Dimpotrivă, unele produse au dispărut de pe rafturi. Spre exemplu, mai înainte erau mai multe tipuri de maioneză. Acum sunt alte bomboane – înainte erau de la Roshen, acum nu mai sunt. Cheltuim mai mulți bani acum – salamurile, bunăoară, s-au scumpit. Pâinea, uitați-vă, pâine s-a scumpit!

Aș spune așa, de exemplu, fumătorii... Prețurile la țigări au crescut. Și, desigur, a urcat prețul la pâine. Deocamdată, mă întrețin părinții, de aceea n-am simțit încă pe pielea mea, la modul serios, aceste schimbări. Sortimentul de produse parcă a rămas același.

N-am simțit schimbări deosebite. Salariile bugetarilor au fost majorate un pic. Dar cum cheltuiam banii, tot așa și-i cheltui. În primul rând, pe produse alimentare mai calitative, abia apoi mă gândesc cum să mă îmbrac. Sunt sportiv și am grijă de sănătate și de felul cum mă alimentez - piept de pui, multe ouă, ovăz, brânză de vaci, în mod obligatoriu, știți că nu e ieftin.

– Prețurile s-au schimbat, dar nu spre bine – au crescut. Și, dintr-odată, coșul de cumpărături a devenit mai mic. Încercăm să procurăm totul la reduceri. Lactatele s-au scumpit foarte tare.

Mergem după produse alimentare în Ucraina. Asta-i tot ce pot să spun. Pentru că la noi toate sunt foarte scumpe. Acolo sunt mai ieftine și mai bune. Cumpărăm lactate, mezeluri, de toate pe gustul fiecăruia.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender.

Uzina Metalurgică de la Râbnița, una din principalele surse ale bugetului transnistrean
Uzina Metalurgică de la Râbnița, una din principalele surse ale bugetului transnistrean

Despre cum a mers economia regiunii transnistrene în 2018, Lina Grâu a discutat cu expertul de la Tiraspol, Serghei Melnicenko:

Europa Liberă: Comerțul regiunii transnistrene a crescut cu 30%, în 11 luni ale anului. Cum se explică aceasta?

Serghei Melnicenko: Creșterea continuă a comerțului poate avea trei cauze. Prima este una globală – stabilizarea și creșterea economică în întreaga lume, după criză și stagnare. A doua este creșterea economică a țărilor spre care exportă companiile transnistrene. Dar există și cauze interne. De exemplu, începând cu 2017, a fost redusă presiunea fiscală asupra sectorului real al economiei - sectorul de producție, iar acesta în Transnistria este alcătuit, în special, de întreprinderi exportatoare, pentru că piața internă este prea mică – aceasta, deci, a avut un anume impact pozitiv. Dacă în 2016, presiunea fiscală depășea 32%, ceea ce nu este caracteristic economiilor emergente, acum presiunea fiscală s-a stabilizat la nivelul de 28%. Mai mult, concepția bugetar-fiscală, elaborată de executiv și aprobată deja în două lecturi, păstrează această cotă pentru sectorul real, cel puțin așa se anunță.

Ce a determinat reducerea cotelor de impozitare? În primul rând, investitorii și proprietarii companiilor străine, de exemplu, ai fabricilor de încălțăminte din Transnistria, multe dintre care au patroni străini, nu și-au redus activitatea, ci și-au extins producția, au cumpărat tehnică și echipamente noi, au creat noi locuri de muncă, și-au majorat volumele de producție și, prin asta, au compensat reducerea impozitării. Mai bine zis, exista teama că reducerea presiunii fiscale va duce la o diminuare a încasărilor la buget. Asta însă nu s-a întâmplat și, cu siguranță, a avut un efect pozitiv asupra economiei și comerțului exterior. Un alt factor care a contribuit la înviorarea economiei și a comerțului exterior a fost acordarea de credite preferențiale pentru întreprinderile exportatoare. S-a decis ca statul să subvenționeze cu 7% dobânzile bancare ce variază, în diferite bănci, de la 13% la 16% și care, desigur, erau inaccesibile pentru întreprinderi. Sunt 24 de întreprinderi care au business-planuri pentru accesarea unor astfel de credite, băncile dispun de resursele financiare necesare, și statul și-a asumat angajamentul să subvenționeze o cotă a dobânzii de 7%. Deja două întreprinderi – Intertsentrlux și Vestra, două întreprinderi textile și una agricolă au primit asemenea credite preferențiale, pentru o perioadă de cinci ani, cu o dobândă de 6% anual, restul dobânzii de 7% fiind plătită de stat. Suma maximă a împrumutului este de 800 de mii de dolari și acești bani le sunt necesari pentru modernizarea echipamentelor.

Cred că aceşti factori – cel global și creșterea economică a țărilor partenere au influențat comerțul exterior. Dar nu trebuie să uităm că 41% din exporturi sunt produse metalurgice. Este, practic, vorba despre o singură direcție și dacă se va prăbuși Uzina Metalurgică de la Râbnița noi nu vom mai avea asemenea cifre active. Iar ei vor avea probleme cu livrările de metal uzat din Ucraina începând cu perioada verii.

Europa Liberă: Dle Melnicenko, presa transnistreană a relatat că cele mai mari schimburi comerciale ar fi cu țările din Uniunea Eurasiatică. Este corectă această informație sau jurnaliștii au interpretat greșit datele?

Serghei Melnicenko: Nu, nu este. Mai curând, propriile dorințe sunt date drept realitate. Pur și simplu, există o asemenea indicație – diversificarea piețelor de desfacere. Situația e următoarea: politic noi suntem legați de Rusia, dar economic – noi exportăm acolo foarte puțin. Nu vreau să spun că nu cresc livrările în Rusia, iar 90% din piețele Uniunii Eurasiatice sunt în Rusia. Dar eu nu cred că volumul exporturilor în Rusia a depășit exporturile în Uniunea Europeană, altfel ei n-ar prelungi, an de an, acel regim preferențial cu Uniunea Europeană – DCFTA. În principiu, deja de câțiva ani la rând raportul procentual al livrărilor rămâne același, stabil, pentru că un agent economic, sigur, va căuta parteneri noi comerciali, dar dacă a stabilit niște contacte, el nu va pleca de pe piețele vechi de desfacere.

Europa Liberă: Deci, totuși, economia este mai importantă decât rațiunile politice...

Serghei Melnicenko: Da, probabil, pentru că piața europeană are și o putere de cumpărare mai mare și acolo este livrată producție tot mai calitativă... Exemplu viu este Tirotex, care are produse de calitate înaltă și de aceea ele se bucură de succes în țările bogate – în țările scandinave, Italia, Germania, Polonia și așa mai departe. Dar aceasta nu înseamnă că ei nu încearcă să expedieze produse în Rusia. Însă în Rusia ei pot livra categorii de produse mai ieftine și este de înțeles acest lucru. Cu toate acestea, ei încearcă acolo să facă față concurenței Pakistanului, Indiei pe piața de textile.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre măsurile social-economice întreprinse anul acesta ca urmare a negocierilor în formatul 5+2. Mediatorii și observatorii internaționali le-au lăudat mult. Cum se văd acestea dintr-o perspectivă economică?

Plăcuțe auto neutre
Plăcuțe auto neutre

Serghei Melnicenko: Mecanismul de eliberare a plăcuțelor auto neutre funcționează deja de trei luni, dar nu pot să spun deocamdată ceva concret, din perspectiva consumatorilor, toată lumea e încă în așteptare. Da, se circulă deja cu numere neutre, dar nu există restricții pentru Ucraina și, de aceea, majoritatea celor care practică micul business și pleacă des în Ucraina nu se grăbesc să-și schimbe numerele la mașină. Se pare însă că rânduri de așteptare există, cel puțin se declară că rândul este pentru aproape un an înainte, deși ei și-au întărit capacitățile. Pur și simplu, eu nu-mi imaginez un flux mare de oameni care călătoresc în țările Uniunii Europene, nu e realist. Unu sau poate două procente din transnistreni ajung cu transportul lor propriu în țările Uniunii Europene.

Europa Liberă: Probabil, folosesc alte mijloace de transport – autobuzul, avionul...

Serghei Melnicenko: Corect. În al doilea rând, cel care are un nivel înalt de venituri, el pur și simplu se înregistrează în Moldova, el nu are nevoie de variante intermediare, de felul plăcuțelor neutre. De aceea, dacă aici, la noi, vezi o mașină scumpă, cu numere moldovenești, dar care se plimbă mereu prin Tiraspol, este limpede că nu e un oaspete din Moldova, ci pur și simplu s-a înregistrat la Varnița și are plăcuțe de înmatriculare ale unui stat recunoscut. Nu vreau să spun că plăcuțele neutre nu sunt bune. Da, sunt o soluție de compromis, da, asta va conta, dacă Ucraina va închide circulația pentru plăcuțele transnistrene. Deocamdată Ucraina ne face o anumită favoare, dar ea ne poate bloca, pentru că este foarte probabil ca o asemenea înțelegere să existe deja în formatul 5+2 și că va fi anunțată o perioadă de trecere, un an sau un an și jumătate, după care nu vor mai accepta transportul cu numere transnistrene – poate că vor extinde apoi termenul. Dar este o chestiune de timp, se poate spune, o decizie amânată, însă este una pozitivă.

Dacă e să vorbim despre școlile moldovenești cu grafie latină – aici tot s-a luat o decizie pozitivă. Ce rost are să lupți cu copiii, să le interzici ceva?

Despre proprietarii de terenuri din raionul Dubăsari, am înțeles că și aici totul e în regulă și chestiunea s-a rezolvat. Nu există, până una alta, nici semne de îngrijorare în privința apostilării diplomelor de studii.

Deci, sunt lucruri pozitive, mai ales dacă ținem cont că în cinci ani, mai înainte, nu au existat nici un fel de înțelegeri și realizări, a fost o stagnare totală. Cu toate acestea, sunt încă multe probleme pe care partea transnistreană ar dori să le rezolve. De exemplu, importul produselor petroliere de către principala noastră companie (Sheriff – n.r.) prin punctul de trecere Slobodka. Există îngrijorări legate de controlul mixt moldo-ucrainean la Cuciurgan și extinderea acestuia asupra celorlalte puncte de control de la frontieră. Deși nu s-a schimbat procedura de traversare a graniței, din mai anul acesta, și controlul nu s-a înăsprit, este limpede că această pârghie poate fi folosită oricând.

Ca expert, aș aprecia pozitiv toate aceste decizii în formatul 5+2, dar n-aș spune că ele sunt principale. Deocamdată, nu se ajunge la un numitor în domeniul telecomunicațiilor, nu mai spun de colaborarea în domeniul bancar. Aici totul e înțepenit și stă pe loc deja de mulți ani, decenii.

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Anul 2018, care se apropie de sfârșit, a fost un an complicat pe plan regional, iar pentru Republica Moldova provocările rămân a fi multiple, una dintre care – îndelungatul conflict nesoluționat de la Nistru. Despre geopolitică, interesele principalilor actori globali și regionali, dar și miza apropiatelor alegeri din Moldova, Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul politic occidental, Vladimir Socor:

Vladimir Socor: „Eu consider politica Bucureștiului față de R. Moldova un eșec”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:21:22 0:00

Vladimir Socor: „Republica Moldova rămâne într-un fel de zonă gri și vulnerabilă. În același timp, vulnerabilitatea Republicii Moldova este mult mai scăzută în comparație cu vulnerabilitatea Ucrainei vecine. Aceasta din mai multe motive. În primul rând, Republica Moldova este ferită de Rusia datorită scutului format de Ucraina; vulnerabilitatea Republicii Moldova este scăzută din acest motiv, atâta timp cât Ucraina rămâne independentă și coerentă. În același timp, Republica Moldova, prin locația ei geostrategică, nu este interesantă pentru nimeni.

Nu-i interesantă din punct de vedere geopolitic nici pentru Rusia, nici pentru NATO. Este interesantă pentru România, pentru că este vecinul direct al României pe o frontieră foarte lungă. Din acest punct de vedere, da, Republica Moldova este interesantă pentru România, dar nu pentru marile puteri. Amplasarea geografică a Republicii Moldova o pune într-un colț, pe de o parte, ferit de primejdii și pe de altă parte, un colț din care nicio mare putere nu este capabilă să lanseze amenințări la adresa unei alte mari puteri.”

Europa Liberă: Dacă Dvs. insistați pe ideea că Moldova nu este interesantă pentru nimeni, vă pun o altă întrebare. Atunci când Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a reacționat, a interzis ca mărfurile moldovenești să penetreze piața rusească.

Vladimir Socor: „Da.”

Europa Liberă: E întâmplător?

Vladimir Socor: „Nu, nu e întâmplător, dar aceasta nu are de-a face cu geopolitica sau cu strategia. Are de-a face cu psihologia Rusiei, psihologia Rusiei de mare putere și obiectivele Rusiei de lungă distanță, să revină ca mare putere în acest spațiu. Rusia va avea acest obiectiv etern, Rusia este eternul adversar al țărilor din această regiune, este o situație istorică, moștenită din istorie și care va continua în viitor atâta timp cât există Rusia; o situație care n-are legătură directă cu dl Vladimir Putin. Dl Vladimir Putin este numai personificarea actuală a unei Rusii veșnice. Deci, acesta este obiectivul Rusiei pe termen lung, dar în prezent Rusia are cu totul alte priorități, cu totul alte probleme: are mâinile pline cu cazul ucrainean, este angajată pe multiple fronturi în multiple teatre de acțiune în afara Europei, are o serie foarte mare de dosare de conflict cu Occidentul. Și Rusia vrea să normalizeze relațiile cu Occidentul.”

Europa Liberă: Și va reuși să normalizeze aceste relații cu Vestul?

Vladimir Socor: „Există o idee. Și aici intervine un posibil interes al marilor puteri în Republica Moldova, de aici intervine, dar la nivel teoretic, deocamdată. Rusia are interesul să transforme Republica Moldova nu într-un protectorat rusesc, Rusia n-ar putea să întrețină un protectorat rusesc în Republica Moldova, nu într-un satelit, dar în altceva – într-un teren de experimentare a unei formule de reconciliere cu Occidentul printr-o reglementare de comun acord ruso-occidentală a conflictului din Transnistria. În viziunea unor oficialități rusești, un asemenea experiment în Moldova ar demonstra Occidentului că Rusia este capabilă să reglementeze conflicte existente prin cooperare bilaterală cu Occidentul, un semnal de așa-zisă bună-credință din partea Rusiei, care să servească drept un prim pas către normalizarea situației. Ce are în vedere Rusia prin normalizare? Are în vedere demontarea treptată a sancțiunilor economice, nu desființarea lor, Rusia nu are acest obiectiv nerealist de a desființa sancțiunile dintr-odată, demontarea treptată, pas cu pas a sancțiunilor și trecerea de la o reglementare pe Transnistria la o reglementare pe Donbas, eventual în combinație cu Crimeea. O asemenea reglementare ar duce într-adevăr la o demontare mai rapidă a sancțiunilor economice occidentale împotriva Rusiei. Aceasta dorește Rusia și aceasta comunică dl Dodon.”

Europa Liberă: Dl Dodon a tirajat declarațiile sale că Moldova în 2019 va fi capabilă să demonstreze lumii că se identifică o soluție pentru problema transnistreană și că atât Rusia, cât și Occidentul ar fi interesați ca această soluție să apară.

Vladimir Socor: „Într-adevăr, acestea sunt mesajele dlui Dodon de când a devenit președinte. Prin gura dlui Dodon vorbește Rusia, fără îndoială. Și într-adevăr diplomația rusă știe, cum știu și unii analiști, inclusiv eu, că există oficialități în Occident care au interesul într-un asemenea scenariu, ar dori să exploreze un asemenea scenariu pentru a redeschide o relație mai mult sau mai puțin normalizată cu Rusia, a reveni la ceea ce se cheamă business usual cu Rusia, afaceri economice, așa cum erau ele înainte de invazia Crimeei și a Donbasului. Da, cu siguranță Franța dlui Emmanuel Macron ar fi interesată într-un asemenea scenariu. Știu personal că unele oficialități din Berlin sunt interesate într-un asemenea scenariu. Berlinul a manifestat această dorință încă din anul 2009 prin Memorandumul de Meseberg, alcătuit de dna Angela Merkel împreună cu președintele rus de atunci, Dmitri Medvedev. Deci, formula există, plutește în aer, deocamdată la nivel ipotetic.”

Europa Liberă: Și Tiraspolul, și Chișinăul vor cădea de acord asupra unui asemenea scenariu?

Vladimir Socor: „Va depinde foarte mult de rezultatul alegerilor parlamentare din februarie 2019 și de componența Guvernului de după alegeri.”

Europa Liberă: Dar ce a făcut Igor Dodon de zece ori la acele întâlniri pe care le-a avut cu Vladimir Putin? Ce subiecte au discutat ei, despre care am putea să știm și să nu cunoaștem?

Vladimir Socor: „Ceea ce putem deduce din relatările presei rusești și din ceea ce a declarat dl Dodon după fiecare întâlnire, putem să deducem câteva lucruri: pe plan bilateral Moldova – Rusia, dl Dodon încearcă să redeschidă piața rusească pentru produse de export moldovenești și să obțină tratamente de favoare pentru acei gastarbeiteri moldoveni din Rusia care au încălcat regulile de viză, reședință ș.a.m.d. Este un interes de politică internă al dlui Dodon, să-și asigure voturile diasporei moldovene din Rusia, dar este cu siguranță și o încercare din partea dlui Plahotniuc de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul prin intermediul dlui Dodon. Asemenea indicii sunt clare, dl Dodon a negociat la Kremlin numirea unui colaborator intim al dlui Plahotniuc, Vasile Botnari, în postul de șef al Moldovagaz.”

Europa Liberă: Dl Botnari acum e șeful Serviciului de Informație și Securitate.

Vladimir Socor: „Da, da, știu.”

Europa Liberă: Dar ce evoluții anticipați Dvs. în această regiune?

Vladimir Socor: „Să rămânem la problema aceasta a Transnistriei, să vorbim despre regiune. Va depinde foarte mult de componența Guvernului Republicii Moldova după alegeri. Ipotetic e posibilă o coalizare formală sau neformală a Partidului Socialiștilor cu partidul dlui Plahotniuc. În acest caz, dânșii ar trebui să ajungă la o viziune comună asupra reglementării problemei Transnistriei.”

Europa Liberă: Dar mult contează și poziția Kievului? Contează poziția Ucrainei?

Vladimir Socor: „Problema Transnistriei și problema Donbasului sunt conexate. Nu toată lumea își dă seama de strânsa conexiune care există între aceste două probleme. Din punctul de vedere al dlui Dodon, acest lucru nu contează. Dacă un statut special în formula care îi convine Rusiei ar fi aprobat pentru Transnistria, atunci acesta ar fi folosit ca precedent împotriva Ucrainei pentru o formulă asemănătoare în Donbas, care ar conveni Rusiei. Dlui Dodon nici cât negru sub unghie nu-i pasă de această conexiune. Atitudinea dlui Plahotniuc este imprevizibilă. Vedem că dânsul își pregătește o reconciliere cu Tiraspolul; nu știm care ar fi termenii acestei reconcilieri, fapt este că s-a creat un canal de negociere Vladimir Plahotniuc – Victor Gușan, canal de negociere, care a influențat adoptarea așa-zișilor „pași mici” de treptată suveranizare a Transnistriei pe malul stâng. Deci, situația este imprevizibilă. Dl Plahotniuc este un tactician, care ne surprinde nu numai pe noi, dar și pe jucătorii internaționali îi surprinde cu mișcări tactice. Deci, situația este imprevizibilă...”

Europa Liberă: Un punct de vedere al analistului politic occidental, Vladimir Socor, consemnat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG