Într-un mesaj video la sfârșit de mandat, ambasadorul american la Chișinău James Pettit a afirmat că moldovenii merită ceva mai bun în viață și un guvern care să contribuie la îmbunătățirea traiului în Republica Moldova. El crede că statul are un potențial enorm și trebuie numai „să dezvoltăm, să lucrăm împreună pentru a edifica o țară democratică și prosperă, care să funcționeze bine”. Diplomatul american și-a exprimat de asemenea speranța că Republica Moldova va deveni în curând membră în Uniunea Europeană. Cum văd moldovenii viitorul? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
Oamenii cu care am discutat la Ocnița, o localitate situată la 250 km distanță de capitală, spun că au ajuns la capătul răbdării și că actuala clasă politică trebuie înlocuită cu alta, care să aibă drept obiectiv progresul societății, nu propriile interese, pentru că, așa cum spun ei, acum sunt conduși de demnitari certați cu legea. Cetățenii recunosc că poporul este deficitar în generarea propriilor elite politice, dar cred că șantajul acesta că nu au pe cine alege, că toți sunt o apă și un pământ trebuie să înceteze, nu mai doresc să aleagă răul cel mic și spun că vor binele cel mare.
– „Foarte rău trăim, parlamentarii așa ne duc, conducătorii țării...”
Europa Liberă: Dar ei îs aleși de cetățeni?
– „Dar cine îi alege? Bătrânii.”
Europa Liberă: Dvs. ați participat la vot?
– „Ei și?...”
Europa Liberă: Ați pus ștampila pe buletin?
– „Ei toți trebuie vîgoniți (alungați) din Parlament și ar fi curățenie.”
Europa Liberă: Dar unde au greșit ei, când au făcut păcatele cele mai mari?
– „Ehe-he-he, greșeli aici...”
– „Au furat banii și a rămas țara săracă și, iaca, uitați-vă acum am auzit pe televizor că se măresc iar nălogurile (impozitele), fiindcă n-au bani, n-au cu ce plăti salarii, n-au pensii cu ce plăti. Dar de unde? Tot de pe spinarea noastră, că de-amu gata, Europa nu le dă, că ei n-au făcut ceea ce trebuiau să facă.”
Europa Liberă: Dar ce au trebuit să facă?
– „Să nu se fure din țară, să găsească miliardul, ca lumea să poată trăi, să nu fugă din țară, că, dacă au rămas trei oameni în cruce, oare ei pot să întrețină pensionarii aceștia o grămadă, o grămadă de invalizi.”
Europa Liberă: Altădată aici, la piața din Ocnița, era lume de pe lume. Astăzi mă uit că e pustiu...
– „Da, desigur că e pustiu...”
– „Dar cine va ședea cu un salariu de 1.000 de lei? Îți iese undeva la un apartament de două camere trei mii pe lună, numai gazul. Oare poate să trăiască cineva aici, în Ocnița?”
Europa Liberă: De ce s-a ajuns ca lumea mai mult să trăiască cu necazul?
– „De atâta că ei șed în Parlament și nu fac nimic. O sută și un parlamentar. Asta-i normal?”
– „Trebuie în jumătate, în jumătate...”
– „Ei dorm acolo. Ce ei fac ceva?”
Europa Liberă: La alegerile următoare din 24 februarie o să alegeți 51 de deputați în circumscripții și 50 pe listă de partid.
– „Până atunci pot să mai facă schimbări fel de fel, până atunci. Ei mai schimbă – azi e așa, dar mâine e așa. Spre binele omului n-au să facă.”
Europa Liberă: Ei zic că au să aducă deputatul mai aproape de grijile cetățeanului.
– „Și acum tot așa se socoate că el îi aproape. Dar el îi aproape? Noi îl vedem?”
– „Noi vrem, dar cam nu credem.”
Europa Liberă: Dar în patru ani ce a făcut Parlamentul?
– „N-a făcut nimic nici Parlamentul, nici președintele...”
– „Aaa, Parlamentul n-a făcut; președintele câte ceva a făcut, dar foarte puțin.”
– „Noi nu simțim. Iaca vin de la piață, nimic n-am cumpărat, dar toți banii i-am cheltuit. Prețurile se ridică în sus cu viteză cosmică.”
Europa Liberă: În timpul alegerilor vin și fac promisiuni politicienii că o să vă îmbunătățească viața.
– „Promisiuni fac, fac...”
– „Apoi, ei ne pun macaroane pe urechi și noi îi credem și când la urmă rămânem și ședem flămânzi.”
– „Rămânem cu interesurile...”
Europa Liberă: Dar, în general, pentru ce ar trebui să voteze cetățeanul?
– „Ca să le mărească salariile la oameni, să facă ceva în țara asta normal, ca să nu plece copiii; medicamentele îs scumpe.”
– „Medicul îți scrie medicamentele, dar tu dacă n-ai bani să le cumperi...”
– „La medic, dacă nu-i pui în buzunar, nu-ți scrie nimic și șezi acolo și te uiți la stele. I-ai pus, a doua zi, gata, apar și capelnițele celea de picături (perfuziile) și altele.”
Europa Liberă: Când vine politicianul să vă ceară votul dvs., ce întrebări îi puneți?
– „Dar ei nu vin...”
– „D-apoi ce ei vin?”
– „Dar Dvs. cum vă spunem ba una, ba alta? Așa întrebări le punem și lor. Ne promit, dar nimic nu fac.”
– „Auziți, noi am vrea să-i dea o pensie de o mie de lei și să șadă cineva să-l păzească pe un parlamentar, ca să șadă o lună de zile, să plătească serviciile comunale, să mănânce, să-și ia medicamente. Să vadă cum o să se descurce el cu o mie de lei, cum se descurcă un pensionar.”
VIDEO. Disperarea unei bătrâne din Ocnița
Europa Liberă: Dar ce vor decide aceste alegeri din iarnă?
– „Nimic!”
– „Au să fie fraudate! Au să fie fraudate! De pe acum se vede. Dar ce nu se vede de pe amu cum au să plătească și au să cumpere deputații? O să-i cumpere!”
– „Кто ходил, тот ещё будет ходить” („Cel care a umblat să fie ales, acela și va umbla.”)
Europa Liberă: E greu azi să faci diferență unde-i adevăr și unde nu-i adevăr?
– „Diferență nu prea, nu putem face.”
– „Cum îi de trăit în Moldova? Tare rău! Chiar vă spun cinstit. Să naști un copil, trebuie să dai bani, îl botezi – dai bani, se îmbolnăvește – tot dă bani. Dar de unde?... Cum așa?”
Europa Liberă: O să vină alegerile, o să vină politicienii să vă ceară votul. Știți cui să i-l dați?
– „Nu știm de-amu pe cine, nu știm pe cine.”
Europa Liberă: De ce?
– „De ce pe președintele țării îl au de-o nimica? Ce vor aceea fac, ce vor acești vreo doi din Parlament.”
Europa Liberă: Acolo sunt 101.
– „De unde iau ei adică atâția bani și fac atâtea bunătăți pe la grădinițe, pe la roddomuri (maternități), pe la...? De unde, dacă la noi nu-s?”
Europa Liberă: Are viitor Moldova?
– „Nu!”
Europa Liberă: De ce sunteți pesimistă?
– „Fiindcă nu se uită nimeni la țăran, mai ales la sate! Ei au nevoie de Chișinău, au nevoie de tineretul ista pe care îl îmbrobodesc și asta-i tot.”
– „Если прислушаться к Додону, то мы идём по правильному пути, потому что должна быть и дружба с другими народами. То ли эта Европа, то ли эта Азия, но всё ровно дружба и эта дружба приведёт к развитию. Народ талантливый, народ трудолюбивый, везде его любят и на месте, и за кордоном. Кто работает за кордоном, всё хорошее привозят сюда и новинки, и культура, и всё.” („Dacă ar fi să-l ascultăm pe Dodon, atunci suntem pe calea cea bună, pentru că trebuie să existe prietenie cu alte națiuni. Fie că aceasta e Europa sau e Asia, dar oricum să existe prietenie și această prietenie va duce la dezvoltare. Oamenii sunt talentați, oamenii sunt harnici, oriunde sunt apreciați atât la fața locului, cât și peste hotare. Cine lucrează peste hotare aduce încoace ceea ce este mai bun acolo – noutăți, cultură și de toate.”)
Europa Liberă: А почему люди уезжают? (Dar de ce pleacă oamenii?)
– „Работы нет. Вот если бы мы с кем-то скооперировались, с той же Беларусью, с той же Италией, пооткрывались бы заводы и люди бы имели работу. Конечно, наша молодёжь вернулась бы домой. Будущее зависит от нас, будущее у Молдовы есть, потому что я считаю, что Молдoва это цивилизованная страна, которая должна жить только сама собой, иметь свою культуру. Даже в конце концов стать нейтральной, как Швейцария.” („Nu există locuri de muncă. Acum, dacă am fi colaborat cu cineva, cu aceeași Belarus, cu aceeași Italie, s-ar deschide fabrici, uzine și oamenii ar avea un loc de muncă. Desigur, tinerii noștri s-ar întoarce acasă. Viitorul depinde de noi, Moldova are un viitor, pentru că eu cred că Moldova este o țară civilizată, care ar trebui să trăiască singură, având propria ei cultură. Chiar și în cele din urmă să devină neutră ca și Elveția.”)
– „Peștele de unde se strică, de la cap? Acolo dacă ar fi regulă, ar fi și peste tot locul bine, dar așa...”
– „Poporul alege ziua, noaptea se întăresc legile și dimineața de-amu ne sculăm cu alte legi.”
VIDEO. De vorbă cu Maria Tripac la piața din Ocnița
Europa Liberă: Aici, la Ocnița, deseori discutați pentru cine să vă dați votul, cine merită votul dvs.?
– „De multe ori ne-am dat voturile. De-o pildă, iaca cum a fost cu comuniștii, încă a fost mai bine, că n-a fost așa banditism și una, și alta, dar acum totul se cumpără, totul se cumpără.”
Europa Liberă: Cine-i stăpânul Moldovei?
– „Cred că nu-i Dodon, acolo sunt care-s mai sus.”
Europa Liberă: Cine-i mai sus?
– „Dl Plahotniuc.”
Europa Liberă: De ce credeți că el e mai sus?
– „D-apoi cum dară? Cine poate să fie mai sus ca dumnealui?”
– „Îi disperată lumea, cetățenii doar să se răscoale așa cum se mai răscoală și prin alte țări, dar la noi moldoveanul nostru îi învățat așa – are o bucățică de pâine, îi mulțumit și pentru aceea.”
Europa Liberă: Mai degrabă trăiește cu necazuri, cu probleme decât să-și ceară drepturile?
– „Desigur. D-apoi se încep drepturile... Hai, iaca, eu n-am de lucru. La noi drepturi nu-s nicăieri.”
Europa Liberă: O să trebuiască să mergeți iar să alegeți.
– „O să trebuiască iar să mergem să alegem și nu știu ce vom alege noi de-amu atunci.”
Europa Liberă: Vă este clar în baza cărui sistem electoral o să trimiteți deputații în Parlament?
– „Nu-i clar. Până ce-o fi, încă nu-i nimic claritate.”
Europa Liberă: Dar de ce nu vi-i clar? S-a votat în Parlament sistemul mixt.
– „Nu s-a mai votat... aceea ce... îi legat de-amu acolo ceva, de-amu merge Dodon cu Plahotniuc cam merge la un loc.”
Europa Liberă: Și de la Ocnița, de aici, aveți pentru cine să votați?
– „N-am pentru cine să votez. De-amu mai departe nici nu mă mai duc nici la o votare nicăieri.”
– „Я бы ждала лучшего будущего, лучшего будущего и необходимо сменить руководство, просто необходимо. Они просто как, я могу сказать напрямую, они зазнались и не сочувствуют всем остальным. Нужно просто сменить немножко наше руководство, дать людям возможность пожить. Я никогда ни в какой партии не была, но это руководство меня не устраивает только тем, почему издают такие законы. Нет будущего у молодёжи, вот самое главное. Необходимо дать будущее молодёжи. Пенсионерам – почет, молодым – дорога!” („Aș aștepta un viitor mai bun, un viitor mai bun și pentru asta este necesar să schimbăm conducerea, este chiar nevoie stringentă. Ei, pur și simplu – eu pot spune direct – și-au luat nasul la purtare, arătând lipsă de respect față de ceilalți. Trebuie doar să schimbăm puțin conducerea, ca să dăm oamenilor posibilitatea de a trăi. Nu am fost niciodată în vreun partid, dar această conducere nu-mi convine deloc. De ce au emis astfel de legi? Nu există viitor pentru tineri, acesta este cel mai important lucru. Este necesar să oferim viitor tineretului. Pensionarilor – prețuire, tineretului – cale deschisă!")
Europa Liberă: Cum se trăiește astăzi în Moldova?
– „Greu! Din cauză că nu-i de lucru, nu lucrează predprieateli (întreprinderile).”
Europa Liberă: Trăiește sărac lumea azi?
– „Mai mulți săraci trăiesc. Iaca, eu stau aici la piață și, iaca, am vândut tovar (marfă) de 300 de lei. Cât îmi rămâne mie? 75 de lei...”
Europa Liberă: Într-o zi de duminică?
– „Într-o zi de duminică. Îi greu. La noi acum mai mult de jumătate de naselenie (locuitori) lucrează prin Rusia, prin Europa și trăiesc cu banii ceia pe care-i aduc de acolo.”
Europa Liberă: Și lumea-i împărțită – care vor Moldova să se apropie de Rusia, care de Uniunea Europeană?
– „Da, da, așa-i! Aici voobșce (în general) mai mult cu Rusia țin în Ocnița.”
Europa Liberă: Și care-i avantajul apropierii de Rusia?
– „Îi greu. De-amu Ucraina ne-a pus un clin.”
Europa Liberă: Dvs. ce așteptați de la alegerile din februarie?
– „Nu cred să fie ceva, vreo liniște oarecare, că fiecare politician îi interesat pentru dânsul, pentru clanul lui, el îi atrage pe ai lui. Pe dânșii nu-i interesează ce face norodul.”
Europa Liberă: Dar lumea-i trimite în Parlament? Cu votul cetățeanului politicienii ajung să guverneze.
– „(râde) Cetățeanul dă, dar ei tot a lor părere au. Ei să le iasă lor.”
– „Абсолютно нет никакого будущего, потому что все нормальные, здоровый потенциал отсюда уезжает, остаются только немощные, старые, больные, ленивые...” („Nu-i niciun viitor absolut, deoarece tot potențialul normal, sănătos pleacă. Aici rămân numai cei neputincioși, bătrâni, bolnavi, leneși...”
Europa Liberă: Pe ce drum merge azi Moldova?
– „Fug dintr-o parte în alta, numai pe drumul drept nu merg. Că oamenii nu-s cinstiți, și acei de la putere, și acești de mai jos. Nu-s cinstiți, cu șarlatanii, adică să amăgească, să... Și de asta am ajuns la ceea ce am ajuns.”
Europa Liberă: La rău se ajunge ușor. Cum se revine pe calea cea bună?
– „Dacă și-ar mai da seama... De la cap peștele se strică, de la cap. Adică, dacă și-ar mai da seama că totuși lumea din cauza lor ajunge la sărăcie, poate s-ar mai îndrepta ceva, poate-ar lua-o pe calea cea dreaptă.”
Europa Liberă: Care e miza alegerilor parlamentare? Ce se va decide la 24 februarie?
– „Clar că soarta Moldovei.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce așteptați de la aceste alegeri?
– „Așteptăm să ne ducem undeva...”
Europa Liberă: Unde?
– „În Europa. Să trăim... C-am fost și eu peste graniță și am văzut cum trăiește lumea. Noi sușcestvuem (subzistăm), cum zice rusul. Iaca, mai târguim pe aici, pe la piață, că de altfel e foarte greu...”
Europa Liberă: Dar la ce ați renunțat?
– „De mult am renunțat la haine sau aceleași zile de naștere nu le mai facem, la aceleași cumătrii nu ne mai ducem, la aceleași nunți tot. Ne ferim, că dă, n-ai de unde, nu ne permitem, că nu ne ajunge.”
Europa Liberă: Mulți și-au făcut valizele, au plecat. Văd că aici, la Ocnița, se vând case multe. Am mai discutat cu oameni care zic că pleacă.
– „Peste graniță, peste tot pleacă.”
Europa Liberă: Această depopulare va face și mai săracă și Ocnița, și statul?
– „Dar nu numai Ocnița, îndeobște țara o să fie mai săracă. Da, tineretul pleacă tot, n-are cine lucra.”
Europa Liberă: Pe umerii cui cade această povară ca să aducă prosperitate?
– „La acești bătrâni.”
Europa Liberă: Ei sunt neputincioși.
– „Da. Și ajungem la ce ajungem.”
– „Trebuie să fie rukovoditeliu (conducătorul) bun. Dacă va fi rukovoditeliu bun, va fi și pentru norod bun. Las’ să fie și pentru dânșii bun, dar nu numai pentru dânșii bine, iar pentru noi rău.”
Europa Liberă: Pe cei cărora le este bine îi alegeți cu votul Dvs.
– „Eu îi aleg, dar ei pe urmă se aleg ei singuri pe dânșii. Când îs bolnavă și stau în pat, nimeni ușa nu-mi deschide, dar când trebuie la votare, ușa nu se închide.”
Europa Liberă: Cum se trăiește azi în Moldova?
– „Care-i bogat trăiește bine, care-i sărac cam mai greu o duce. D-apoi ce să facem? Așa-i viața. Moldova viitor poate să aibă, dacă Parlamentul ista va fi pentru lume, dar dacă nu, apoi nu. Viața asta-i cum e? Iaca, muncești, muncești, muncești și ce folos că muncești? Muncești și mori. Dar ce iei cu tine ceea ce ai muncit? Totul rămâne. Așa și acei bogați.”
Europa Liberă: Credeți în viitorul Moldovei?
– „Viitorul îi la credință, îi la viața veșnică, dar în Moldova îi jupesc, îi jupesc, jupește lumea, se jupesc unul pe altul. Viața asta iaca este, iaca nu-i; ca un trandafir – a înmugurit, a înflorit și s-a scuturat. Așa-i și viața asta. Să meargă pentru norod, să fie pentru el, apoi ar fi cum ar fi, dar așa...”
Europa Liberă: Dar a fi pentru popor, pentru cetățeni înseamnă a face sacrificii? Ce să facă politicienii?
– „Să facă dreptate, dreptate mai ales, că dacă ar fi dreptate, dar dreptatea asta nu-i în timpul de față. Nu vedeți că îi vinovat unul care a făcut, dar îl judecă pe altul?”
Europa Liberă: Pe ce cale merge astăzi Moldova?
– „Moldova? Pe o cale greșită îmi pare că.”
Europa Liberă: De ce e greșită?
– „Dar nu îmi pare că, viața așa arată.”
Europa Liberă: De ce s-a ajuns ca să fie greșit drumul acesta?
– „Totul se începe de la conducere, de la cap. Lumea-i străduită de mulți ani aici. Și îmi pare rău pentru viața mea că trece, dar nu știu pentru tineret ce va fi mai departe. Când să votăm, promit că o să fie așa, că o să fie așa, dar nu-i așa cum spun ei.”
Europa Liberă: Dar Dvs. atunci când vine politicianul și face promisiunea îl întrebați: dar ce fapte ai lăsat tu în urmă?
– „Nu l-am mai întrebat eu pe nimeni nimic.”
– „Eu aș spune așa: mai aproape lumea să se apropie de Dumnezeu, să aibă frică de El. Și conducerea tot așa, că scrie în Scriptură așa că și conducerea-i pusă de Dumnezeu. Dacă ea-i în ascultare, îi bine, dar dacă nu, atunci vai de dânșii. Știți, eu sunt responsabil în familia mea, iar ei trebuie să fie în țara lor responsabili. Dumnezeu să-i ajute să înțeleagă, să aibă frică, în primul rând.”
– „Noi n-avem drept să-i judecăm pe unul și pe altul. Este Dumnezeu care îi judecă.”
– „Aș vrea, tare mult aș vrea să-mi văd nepoții și copiii într-o țară bogată, aș vrea tare. Eu poate mâine-poimâine pun mâinile pe piept și, iaca, acești care sunt împrejur.”
Europa Liberă: Dar Moldova a ajuns să fie un stat cu o societate divizată, inclusiv pe criteriul geopolitic. Încotro, țara – cu Estul, cu Vestul?
– „Trebuie să trăim bine cu toți pentru binele nostru, binele poporului. Eu dacă am un vecin, doi, trei împrejurul meu și dacă-s certat cu dânșii mi-i greu și-i apăsător de trăit așa viață. Și dacă noi în Moldova asta mititică vom trăi în așa mod cu vrăjmășie, cu dușmănie, îi greu pentru lume, pentru familia noastră, cei care suntem în Moldova.”
Europa Liberă: Dar sentimentul acesta al dușmăniei e semănat?
– „Este, este! Că iarăși de la cap se începe totul. De ce lumea între lume să facă dușmănie? Parlamentul, Președinția trebuie de pus ca să fie unitate în țară. Eu așa ca o pildă dau – de la nivelul familiei la nivelul țării, noi împreună să conlucrăm ca să fie bine în țară pentru bunăstarea țării, dar dacă au să se hârjonească între dânșii, nimic bun n-are să fie și n-am să am nădejde că copiii mei au să rămână într-o țară cu prosperitate, că noi...”
Europa Liberă: Ce așteptați de la alegerile din 24 februarie?
– „Unitate! Politicienii să fie pentru țară unită și poporul... Să ne unim într-o horă mare moldovenească, nu românească, nu altfel. Înțelegeți ori nu?”
– „Cel din afară îi cointeresat în folosul lui. Dumnezeu să le dea înțelepciune la conducere, că la lucruri bune trebuie înțelepciune și la lucruri proaste tot trebuie înțelepciune, de a regreta de fapt.”
– „Așa-i: lebăda, racul și știuca. Lebăda – în sus, aceilalți prin părți și așa că nu se înțelege nimic, tot pe loc au să fie.”
– „Parlamentarii aceștia nu fac nimic bun, absolut nimic. Ei îs numai pentru dânșii, să se îmbogățească, dar norodul nu poate să facă nimic. Nouă ni-s legate mâinile și picioarele complet.”
Europa Liberă: Dar vin alegerile parlamentare și Dvs. o să trebuiască să trimiteți deputați în Parlament?
– „...Iaca așa și iar din nou tot așa deputați vor fi, nu altfel, tot dintr-aceia.”
Europa Liberă: Păi, dar trebuie să-i alegeți pe cei mai buni care să vă insufle încredere.
– „Apoi, da, da. Dar cine îi propune pe dânșii? Ei singuri acolo se propun, se înaintează, că eu iaca să mă duc în Parlament și noi de-amu, hai, trebuie să punem acolo ștampila ceea.”
Europa Liberă: Dvs. meditați atunci când puneți ștampila pe buletin?
– „Da, numaidecât! Numaidecât ne gândim, dar ei mai departe tot așa, se strică toți.”
Europa Liberă: Cum se ridică calitatea clasei politice în Moldova?
– „Lumea de-amu începe să înțeleagă multe, multe lucruri și sunt oameni gospodari care pot să facă, să ridice țara. Sunt, dar nu le reușește, nu le reușește.”
Europa Liberă: Ce valoare are promisiunea politicianului astăzi?
– „Mi se pare că n-are nimic valoare, că ei promit; promit, dar nu fac.”
Europa Liberă: Ce preț are votul cetățeanului?
– „D-apoi ce se face așa cum votează lumea? Mai votează și ei, singuri se votează...”
Europa Liberă: Dar cum se votează ei singuri?
– „Nu știu, asta nu știm, dar este așa ceva, toată lumea vorbește despre asta că ei singuri se aleg.”
– „Iaca șezi aici pentru vreo două copeici că nu-ți ajunge pensia. Mă dor toate oasele...”
Europa Liberă: Cum vă explicați că s-a ajuns aici?
– „Eu nu știu ce să vă răspund.”
Europa Liberă: A cui e vina?
– „A celor de sus. A cui?”
Europa Liberă: Dar cei de sus îs aleși de acești de jos.
– „Când îi alegi deodată, apoi toți spun că nu știu ce vor face, dar pe urmă... Cine trăiește acum cu 900 de lei? Spuneți-mi!”
Europa Liberă: Valentina Ursu sunt. Iată am ajuns cu microfonul Europei Libere aici, la Ocnița. Întrebăm lumea cum se trăiește astăzi.
– „Foarte greu! Ședem noi la vârsta asta pentru o copeică, lume nu-i, n-avem cui vinde, ce vinde și nici cui vinde, dar ședem și ne chinuim. Peste o oră-două vine câte-un cumpărător și dacă a luat ceva, îi bine, dar numai a întrebat și a plecat. Și iaca ședem aici...”
Europa Liberă: Cât ați câștigat astăzi?
– „Nici n-am ce număra. Iaca tot ce șede pe masă, verdeața. Niște buruieni și acelea le țin pe masă; flori, iaca, nu, nimic; usturoi și acela nu, nimic și gata. Rău de tot! Ce câștigăm noi...”
Europa Liberă: Cum vă explicați că în Moldova a ajuns lumea să plângă de sărăcie, de necazuri, de probleme?
– „Toți așa plâng. Lumea foarte rău peste tot locul grăiește. Noi încă mai avem noroc că mai avem de-o copeică și o facem, cât de puțin, măcar de-o pâine, dar alții nici asta n-au unde-o face. Umblă cu ziua și nu le plătește nimic și mor de foame. A murit... Dar de ce a murit? Dacă el n-a avut ce mânca, cum să nu moară? Câți sunt așa? În sat la o băbuță n-are cine-i duce un litru de apă. Sunt, tare mulți sunt! Numai eu de câte știu. Este lume care tare rău trăiește, noi ne târâim cum putem, dar venim și facem o copeică, dar altul care n-are... Nu ne ajunge pensia.”
Europa Liberă: Dar o dată la patru ani trimiteți deputații în Parlament ca să vă îmbunătățească viața, ca să creeze condiții de trai decente?
– „Nu ne mai ascultă pe noi nimeni pe lume. Ei fac ce vor, pentru buzunarul lor, dar pentru noi nimic nu se gândesc.”
Europa Liberă: Ce așteptați Dvs. de la clasa politică să facă?
– „Așteptăm mai bine, dar degeaba.”
Europa Liberă: Ați discutat cu vreun deputat din Parlament?
– „Nu se uită ei la noi. Cu cine să discuți? Ei la noi nu vin, nu li-i dor de noi. N-au fost să ne întrebe cum ne descurcăm, iaca Dvs. veniți, mai mult nimeni. Dvs. ați fost și anul trecut, țin minte și, iaca, și anul ista. Îi drept ori nu? Ținem minte, parcă încă lucrează capul.”
Europa Liberă: Moldova are viitor?
– „N-am nădejde! N-am nădejde să fie mai bine. Dă, Doamne, dar nu știu. Fata mea are trei copii și toți au plecat, toți au terminat universitatea; trei copii, toți au învățat și toți au plecat.”
Europa Liberă: Și unde au plecat?
– „Unu-i în Franța, iar doi – în Anglia. Tare li-i bine, le plătește. Dar aici ce plătește, copeici? Nu degeaba au lepădat lucrul și s-au dus.”
Europa Liberă: Și dacă lumea continuă să plece din Republica Moldova, rămâne țara depopulată, cine îi face viitorul?
– „Rămâne... Țara se desființează, țara se desființează! Rămân așa vreo doi prăpădiți, n-are cine... Mata vezi, piața-i goală? Uitați-vă, noi suntem aici în toată ziua, că suntem aici aproape, toate mesele-s goale. Azi îi duminică. Mata de când ai venit, ai văzut cineva să mă întrebe pe mine ceva aici? Nimeni nu-i aici. Mai pe scurt, de ce merge de ce tot îi mai rău, nu că să fie mai bine. Deputații, ei acolo-s drujnîie (grămăjoară). Dar la noi cine? Așa că noi bine nu așteptăm, n-avem de unde.”
Europa Liberă: Dar o să mergeți să votați?
– „Pe cine să votăm?...”
Europa Liberă: Dvs. trebuie să știți pe cine.
– „Nu vreau pe nimeni să votez! Nu vreau, că nu-mi ajută la nimic. Ei se votează singuri între dânșii, ei de-amu îs aleși. Votu-i al cetățeanului, dar ei fac ce vor ei, nu ce vrem noi. Noi de-amu suntem bătrâni, ce-a da Domnul aceea a fi.”
* * *
Așa cum au sugerat locuitorii de la Ocnița, Republica Moldova are nevoie de un proiect simplu, clar și credibil, care să redea speranța omului simplu. Primarul de la Feștelita, Ștefan Vodă, Nicolae Tudoreanu vorbește cât de necesară este contribuția și implicarea cetățenilor, doar că o mare parte din populație, așa cum spune el, manifestă mai degrabă dezinteres și o lipsă de încredere față de schimbările pe care le-ar putea genera clasa politică. L-am întrebat pe Nicolae Tudoreanu: unde va ajunge Republica Moldova dacă lumea vorbește de criză și de deznădejde?
Nicolae Tudoreanu: „Cu siguranță nicăieri nu ajungem, pentru că totuși societatea noastră are același diagnostic ca și al politicului, fiindcă oamenii din societate au mers în politică și, invers, oamenii din politică se întorc înapoi în societate. Oamenii, de fapt, văd statul ca o vacă de muls și nu-l văd ca o vacă de hrănit, pentru că de multe ori, dacă vii cu politici fiscale mai dure față de cetățeni, te întreabă: „Dar ce mi-a dat statul”? Când e vorba de ce ai dat tu statului: „Dar nu mă interesează pe mine statul”.”
Europa Liberă: Dar ei spun că statul ca și vacă de muls și laptele strâns a fost de politicieni când a dispărut miliardul?
Nicolae Tudoreanu: „Probabil și partea politică are vina sa, dar să nu uităm că oamenii din politică au venit tot din societate. Și vreau să vă zic că mâine să schimbăm clasa politică, nu cred că o să fie mai bine. Noi trebuie să încercăm să ne tratăm toți odată – clasa politică împreună cu societatea. Să găsim un diagnostic corect și să încercăm să găsim vaccinul cel care trebuie să meargă și pentru societate, pentru că clasa politică vine și se duce, dar perpetuarea ei vine tot din societate. Am întâlnit foarte mulți oameni care acceptă politicul atunci când le dai și lor, adică nu te-ar critica niciodată știind că furi, dacă le dai și lor. Adică este totul OK, această regulă lucrează foarte bine și am văzut-o înainte de Ziua Independenței în Piața Marii Adunări Naționale că lumea întreba de ce nu s-a pus tușonka în hrișcă și le-au dat hrișca curată, fără unsoare. Adică până la acel moment cât poți să iei și să-i dai și lui este OK, societatea îi corectă, cum îi pui la respect, atunci te întreabă de alte lucruri, gen ce mi-a dat statul...”
Europa Liberă: Și un vot va putea fi cumpărat cu un kilogram de hrișcă, cu carne înăbușită, cu 100 de lei, ținând cont de ce ceea ce s-a văzut în Piața Marii Adunări Naționale?
Nicolae Tudoreanu: „Sigur, pe alocuri s-ar întâmpla și așa ceva, pentru că, să nu uităm, pătura principală care gândește, judecă altfel a cam migrat. Eu vreau să vă spun că am făcut o analiză în localitatea mea pe ultimii zece ani cu registrele de la școală. Și am analizat – primii cinci cei mai buni din clasă nu mai sunt în sat. Adică au rămas ăștilalți, au făcut copii, nu vreau să-i judec, dar sunt de o calitate intelectuală mai proastă și oamenii trebuie să recunoască că atunci când nu accepți că cineva este mai pregătit intelectual ca tine și te pui alături cu el și-l desconsideri, atunci este o societate moartă. Noi nu avem modele spre care oamenii să tindă. Avem învățători, avem preoți, lumea de rând nu vede diferențe că unul are o intelectualitate mai dezvoltată și unul mai joasă. Spunea cineva, am citit în presă, că s-au angajat acum în câmpul muncii cei care și-au cumpărat diplomele în anii ‘90 și acum ei sunt de fapt în funcții foarte importante.”
Europa Liberă: Ei decid soarta altor oameni...
Nicolae Tudoreanu: „Și cam cum credeți că pot să decidă persoanele respective, decât tot în stilul în care și-au căpătat diplomele? Nu poate altfel s-o facă, așa a fost crescut, dar și de o parte, și de alta toată lumea este vinovată și trebuie să găsim vaccinul care să ne trateze de acest viciu promovat foarte și foarte conștiincios de către puterea sovietică. Astea-s rezultatele.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ce diagnoză îi puneți astăzi societății moldave?
Nicolae Tudoreanu: „Comă socială profundă. Nu-i mai interesează nici de rău și nici de bine. Atâta cât mănâncă, atâta cât doarme și punct. Nu-l mai interesează nimic. Am încercat în fel și chip să motivăm oamenii ca să participe când e vorba de dezvoltare participativă la luarea deciziilor, la diferite chestii... Nu-i interesează nimic, nu-i interesează nimic.”
Europa Liberă: Fără atitudine, fără implicare?
Nicolae Tudoreanu: „Fără atitudine, fără implicare, inclusiv păturile intelectuale – colective pedagogice, colective ale angajaților grădinițelor de copii, oamenii din cultură – nu-i mai interesează nimic. Toți spun că toți fură și până la urmă dacă le dai și lor, și ei tot iau. Și atunci acestui labirint în care ne-am pomenit unde-i găsim rezolvarea? Să ne spună oamenii: unde-i găsim rezolvarea?”
Europa Liberă: Care-i miza alegerilor parlamentare, pentru că toți vor ca în legislativ să ajungă slugi ale poporului care vor pune prioritară o idee națională despre care se zice că lipsește, un proiect de stat care e lipsă?
Nicolae Tudoreanu: „Nu cred că avem slugi ale poporului și nici poporul nu mai este pentru el slugă. Sunt sigur că nu mai este pentru el slugă. Așteptarea unora este Apusul, așteptarea altora – să vină Estul. Cam asta este societatea.”
Europa Liberă: Și pe acest criteriu rămâne societatea?
Nicolae Tudoreanu: „Cred că mai avem alegeri pe criterii de geopolitică în anul 2019. Oricine ar veni cu un proiect de țară nu s-ar primi ca bază argumentat pentru a fi pus în dezbatere serioasă la televiziunile noastre, iarăși se va vorbi de limba română, iarăși se va vorbi de identitatea noastră. Noi încă suntem în feudalism și încercăm să ne formăm identitatea. Țările deja au uitat de identitate, pentru că perioada clasică a fost perioada în care s-au format țările. Noi încercăm să reproducem o nouă mutare etno-genetică, dar nu ne reușește și nu știu dacă vom izbuti vreodată.”
Europa Liberă: Cel puțin, trei actori politici promovează mesajul pro-Moldova. O să ajute acest mesaj la acumularea mai multor voturi? Mă refer și la Partidul Democrat, care acum s-a repoziționat.
Nicolae Tudoreanu: „În ce sens vă referiți la acumularea mai multor voturi?”
Europa Liberă: Mergând cu ideea că ei sunt formațiunea politică care luptă pro-Moldova, nu pro-Est, nu pro-Vest.
Nicolae Tudoreanu: „Nu o să fie o competiție legată de alegeri bazate pe ideologii statale, o să fie una bazată pe geopolitică. Este părerea mea.”
Europa Liberă: Dar se înghesuie sau nu anumite partide pe segmentul acesta pro-Moldova? Iată, dacă ținem cont și de mesajul pe care îl promovează Igor Dodon în calitate de șef de stat, dar care zice că merge în fruntea listei Partidului Socialiștilor, Ilan Șor la Orhei și acum promovează pro-Moldova și PDM-ul.
Nicolae Tudoreanu: „E una să spui „pro-Moldova” și alta este să ai faptele legate de „pro-Moldova”. La etapa actuală se fac eforturi legate de îmbunătățirea infrastructurii, de unele reforme în educație, de unele reforme în justiție. Ele, într-un fel, nu-i interesează pe oameni. Vă zic, nu-i interesează pe oameni.”
Europa Liberă: Chiar dacă ei au nevoie de aceste condiții bune care vin de la infrastructură, de la educație?
Nicolae Tudoreanu: „Păi, dacă ai făcut un drum, a furat de atâta l-a făcut. Adică nu iau partea bună că omul a depus efort. Trebuie să înțelegem că este un efort considerabil să faci atâția kilometri de drum. Vreau să vă zic că n-a fost pregătit nici tot ce este legat de mediul economic, agenții economici n-au fost pregătiți pentru asemenea volume. S-a făcut un efort considerabil de mare și tot ce este legat de reformele în educație, însă vreau să vă spun că miza poporului este plasată în zona confortului propriu și nu-l interesează. Adică nu este valabil pentru toată societatea, trebuie să recunoaștem treaba asta, avem, dar predomină pătura asta păguboasă. Adică, dacă am avut în perioada sovietică când am trăit noi era interesul acesta pentru gospodăria proprie, interes pentru ca eu să mă îmbrac mai bine, să-mi pun o poartă mai bună, să-mi vopsesc în tot anul tot ce este legat de casă, acum nu mai este interesul acesta, este așa o delăsare, nu este o concurență în societate.”
Europa Liberă: Dar dacă ar exista mai multă prosperitate, mentalitatea s-ar schimba?
Nicolae Tudoreanu: „Probabil s-ar schimba, dar cred că în cinci-șase ani n-o putem schimba, pentru că noi am exportat foarte multă lume de calitate peste hotare, de fapt, floarea care trebuia să reproducă în sine. Noi am așteptat de la migranții peste hotare că se vor întoarce și vor adapta tot ce este legat de experiența europeană în localitățile noastre. Am avut o perioadă, ce-i drept, să spunem, și-au reparat casele în stil european, și-au construit grupuri sanitare pe intern, adică lumea a încercat să aducă bunele practici europene în satele noastre, dar, investind în case și neavând un loc de muncă, au lăsat tot și au plecat, pentru că acolo deja-i creat mediul. Au serviciile toate bine instituționalizate, canalizare, salubrizare, tot ce este legat de securitatea copiilor, tot ce este legat de securitatea banului propriu, adică l-ai pus la bancă, nu ai niciun risc, o să-l iei oricând de acolo...”
Europa Liberă: De ce în Republica Moldova toate acestea încă lipsesc?
Nicolae Tudoreanu: „A crea un stat în Republica Moldova este complicat și va fi complicat în continuare, pentru că foarte multă lume nu gândește în contextul interesului civic pentru Republica Moldova. Își capătă un statut, încearcă cumva să-și mute copiii cel puțin peste Prut, dacă are bani îi duce și mai departe. În general, Republica Moldova nu este pentru mulți o poveste de succes, ca să zic eu așa, este doar o țară de tranzit. Mi-am căpătat un statut, mi-am mai adunat niște bănuți și am plecat. Noi de la an la an rămânem tot cu calitatea resurselor umane proastă și în angajații din instituțiile statului, nu este o problemă numai a satului.”
Europa Liberă: Dl primar, dar tot Dvs. ziceți că încetul cu încetul infrastructura începe să se îmbunătățească, că lucrurile par totuși să se schimbe. De ce nu vin cei din străinătate în Republica Moldova, dar continuă exodul și unii își fac valiza pentru ca să plece?
Nicolae Tudoreanu: „Țările europene sunt și ele interesate în aducerea forței de muncă pentru ele, adică nu poate opri nimeni migrația atâta timp cât avem o libertate în circulație.”
Europa Liberă: Guvernarea trebuie să știe să-și păstreze oamenii de calitate acasă? Cum să și-i mențină acasă?
Nicolae Tudoreanu: „Păi i-ar menține doar prin salarii bune, prin condiții sociale, servicii instituționalizate...”
Europa Liberă: Școală bună, spital bun...
Nicolae Tudoreanu: „De acord, dar cam toate sunt bătute peste cap din cauza neînțelegerii și a clasei politice pe alocuri, dar în special oamenii nu cred că văd mulți că s-ar regăsi într-un stat dezvoltat Republica Moldova. Foarte multă lume stă cu gândul adică să-și acumuleze niște investiții și să plece. Asta am văzut-o, sunt la al patrulea mandat și vă zic că asta o văd pe viu. Adică: „Măi, dar ce nu te-ai angajat”? – „Aștept pașaportul românesc, aștept pașaportul românesc. Nu știți de ce se tărăgănează? Dar nu sunați undeva poate că acum știți că stau atâtea dosare la prelucrare și toată lumea?...”. Când e vorba de Unire, spune: „Ei, dar ce-mi trebuie mie?” Se duce cu pașaportul românesc peste hotare, își face interesele lui și discreditează statul român. Și apare întrebarea atunci: O să-și iubească Republica Moldova, care nu i-a oferit nimic? Dacă statul român i-a oferit și-i dă și indemnizații la copii, și-i dă și un buletin cu care merge prin toată lumea și face bani și nu-l respectă, cam cum credeți ar respecta un stat care nu-i dă nimic? Cred că aici îi problema. Se luptă acum valurile de valori. Avem valorile civilizației umane pentru care mulți dintre noi ar vrea să aspire și avem politica de degradare pe care și-au asumat-o, nu știu, unele curente religioase care luptă cu aceste două opinii referitor la calea noastră pe care trebuie s-o parcurgem. Unii spun că ar fi una bună spre o civilizație, spre o toleranță socială, alții spun că toate aceste lucruri aduc doar pagubă ființei creștine și, într-un fel, foarte multă lume este pe baricada astălaltă. Și contingentul acesta de cetățeni crește de la an la an. Cei care au promovat aceste idei legate de dezvoltarea electronică, tot ce este legat de vaccinat au câștigat teren în fața oamenilor fără niciun leu, doar cu propagandă și tot ce este științific, tot ce este deja confirmat că au pus la temelie unele civilizații cum este Uniunea Europeană și America se trec toate la gunoi și spun că sunt păguboase din punctul de vedere al vieții creștinului. Și această combatere de idei duce la aceea ca societatea noastră să frâneze, este pe moment într-o comă socială profundă și nu știu cine și-ar asuma o teorie, într-un fel, de combatere a acestor năravuri feudale, pentru că de multe ori avem oameni care trăiesc cu idei din feudalism și încearcă să le promoveze și să și le apere în fața multor oameni cu intelectualitate căpătată prin studii universitare. Și acest lucru mă miră de foarte mulți ani, de vreo zece ani; cam de zece ani urmăresc treaba asta. Și când eu vorbeam că tot ce este legat de propaganda prin Biserica Ortodoxă Rusă va fi pus la temelia unor doctrine politice, iată, azi am ajuns că toate aceste lucruri deja sunt speculate politic și prin asta se câștigă electorat, prin niște lucruri care nu aduc absolut nimic pozitiv societății...”
Europa Liberă: Dar cetățenii își dau seama că Biserica și politicul sunt mână în mână, că locașul sfânt a lăsat ușile larg deschise pentru politicieni și politică, iar politicieni merg inclusiv la aceste servicii divine?
Nicolae Tudoreanu: „Ei până la urmă văd politicul tot supus Bisericii, că atunci când vine Focul Haric de la Ierusalim tot politicienii îl plătesc, tot politicienii stau mână în mână cu preoții și acest lucru prioritizează valoarea clerului în fața politicului și oamenii înțeleg că totuși prioritar în societatea noastră nu este politicul, nu sunt păturile intelectuale dezvoltate, dar este clerul cu toată propaganda pe care o face.”
Europa Liberă: Și tot de la mulți creștini aud că preoții nu mai sunt modele în multe comunități, pentru că au înțeles, unii dintre ei, să facă business din Biserică.
Nicolae Tudoreanu: „Este și învățătura bisericească că nu e bine să judeci preotul și oamenii știu de lucrul acesta și majoritatea spun: „Nu faceți ce face preotul, faceți ce spune preotul”, dar până la urmă se combat aceste reguli, însă oamenii totuși în mare parte sunt pe partea cealaltă a interesului statal, nu merg spre o dezvoltare a statului, dar din contra frânează din motiv că consideră că tot ce face statul este contra firii omenești și totul vine din Apus, dar tot ce vine din Apus este dăunător sufletului și tot ce e dăunător sufletului, într-un fel, te va pune într-o ipostază foarte periculoasă la judecata a doua a venirii lui Hristos. Asta o știu pe de rost și pot s-o spun oriunde și oricând.”
Europa Liberă: Dar aceste eforturi de reunificare a celor două maluri ale Nistrului, apropierea cetățenilor de pe malul drept și malul stâng le vedeți cu izbândă?
Nicolae Tudoreanu: „Nu cred atâta timp cât deja atâția ani s-au crescut generații întregi care gândesc altfel. Mai degrabă cred că cele două maluri ale Prutului s-ar regăsi vreodată.”
Europa Liberă: Dar v-ați pus vreodată întrebarea cam ce preț s-ar plăti pentru apropierea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului?
Nicolae Tudoreanu: „Nici acum nu plătim preț mic, pentru că acordăm buletine gratuit, pașapoarte, tot ce este legat de serviciul acesta de înmatriculare auto este unul totuși pe spatele Republicii Moldova. Avem foarte multe lucruri pe care Republica Moldova poate și ar fi o putere multă mai mare economică, dacă n-ar avea această coadă din urma ei, pentru că ne dăm seama care sunt eforturile și tot ce este legat de diplomația care se plătește. Sunt niște cheltuieli enorme pe care și le asumă Republica Moldova pentru Transnistria, dar totuși noi până la urmă am impresia că suntem diferiți la mentalitate. Am fost acolo deseori. Ei chiar s-au oprit în loc la dezvoltare. Avem satele din raionul Slobozia în care, dacă vrei să vezi situația anilor ’80, mergi acolo și o vezi pe viu, adică nu vezi o casă în localitate acoperită cu șindrilă ori acoperită cum acum lumea își mai face alte...”
Europa Liberă: Dacă Dvs. ați guverna Republica Moldova, ce soluții ați propune pentru problema transnistreană?
Nicolae Tudoreanu: „Eu cred că n-aș putea guverna Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ipotetic, dacă ajungeți în fruntea Republicii Moldova, ați avea o rezolvare pentru problema transnistreană?
Nicolae Tudoreanu: „Nu știu, nu știu. Cred că nu aș avea. Eu mai degrabă aș ajunge la situația din 1918.”
