Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
- Republica Moldova anunță zi de doliu în memoria victimelor masacrate de trupele ruse în Ucraina.
- Comunitatea internațională se arată consternată de crimele de război comise de armata rusă în Ucraina.
- Statul major al armatei ucrainene a emis un avertisment în legătură cu activizarea trupelor ruse din regiunea transnistreană și posibile provocări la adresa Ucrainei.
- Tiraspolul spune că avertismentul este unul eronat, iar Chişinăul susține că nu există informații care să confirme îngrijorările Kievului. Cum va influența războiul economia transnistreană – Tiraspolul vede doar scenarii negative.
- ce se întâmplă cu procesul de reglementare transnistreană – opinia președintei Maia Sandu.
***
Pentru început, trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu situația regională și problematica transnistreană.
În Republica Moldova ziua de luni 4 aprilie a fost declarată zi de doliu național în memoria civililor uciși de trupele ruse în Ucraina. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu. „Suntem șocați, alături de o lume întreagă, de masacrul din orașul Bucea de lângă Kiev. Moldova condamnă cu fermitate aceste crime împotriva umanității, la fel cum condamnă acest război ilegal și neprovocat, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook
Comunitatea internațională a condamnat ceea ce a numit crime de război comise de Rusia în Ucraina, după descoperirea masacrelor din teritoriile recucerite de ucraineni. Ministrul german de externe Annalena Baerbock a spus că imaginile de la Bucea sunt de „nesuportat”. „Violența nebună a lui Putin distruge familii nevinovate și nu are limite”, a scris Baerbock pe Twitter, adăugând că cei vinovați de crime de război trebuie aduși în fața justiției. Președintele Consiliului European Charles Michel a afirmat că Rusia va suporta noi sancțiuni din partea UE. Pe 2 aprilie, primarul din Bucea, Anatoli Fedoruk, a declarat că aproximativ 300 de localnici au fost omorâți în timp ce orașul era sub ocupație rusă.
Noul ambasador al Statelor Unite la Chișinău, Kent D. Logsdon, s-a întâlnit la Tiraspol cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski și cu negociatorul politic din administrația regiunii separatiste, Vitali Ignatiev. Într-o postare pe pagina de Facebook a ambasadei americane la Chișinău se spune că, la întâlnirea din 30 martie, ambasadorul Logsdon a afirmat că reglementarea transnistreană trebuie să aibă loc în formatul 5+2 condus de OSCE. Este „unicul for pentru a obține o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu statut special pentru Transnistria în cadrul granițelor recunoscute internațional ale Moldovei”, se mai spune în postare. Noul ambasadorul american care a sosit în R. Moldova în luna februarie le-a mai vorbit interlocutorilor transnistreni despre „importanța pe care Statele Unite o acordă respectării drepturilor omului”.
Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă
Statele Unite vor dona Republicii Moldova 50 de milioane de dolari pentru a o ajuta să facă față impactului agresiunii ruse în Ucraina, a anunțat duminică la Chișinău ambasadoarea americană la ONU Linda Thomas-Greenfield, citată de agenția Reuters. Finanțarea va sprijini programe, activități de instruire și achiziționarea de echipament pentru gestionarea frontierelor și va ajuta la contracararea traficului de persoane, la responsabilizarea și transparentizarea justiției, și la combaterea corupției și criminalității cibernetice. Suma vine în plus pe lângă alte 30 de milioane de dolari anunțați luna trecută de Statele Unite pentru sprijinirea eforturilor autorităților moldovene în ajutorarea refugiaților ucraineni. Potrivit datelor Națiunilor Unite, aproape 400.000 de refugiați ucraineni au trecut deja prin Republica Moldova, iar aproximativ un sfert au rămas în țară.
Portul Odesa de la Marea Neagră a fost bombardat cu rachete pe 3 și 4 aprilie, a anunțat pe Telegram ministrul ucrainean de interne Anton Herascenko, precizând că în mai multe locuri din oraș au izbucnit incendii, iar unele din rachete au fost doborâte de apărarea anti-aeriană locală. Ministerul rus al apărării a anunțat că a atacat o rafinărie de petrol și câteva depozite de carburanți din apropiere de Odesa.
Sâmbătă, președintele Volodimir Zelenski avertiza că Rusia pregătește „lovituri masive” în sudul țării, după ce și-a retras forțele din jurul capitalei Kiev și al localității Cernihov, în nord. Zelenski a acuzat Rusia de genocid și a mai spus că trupele ruse în retragere plantează mine în afara Kievului, inclusiv în case și chiar pe trupurile neînsuflețite ale celor uciși.
***
Sâmbătă, Kievul a avertizat public, prin intermediul Statului Major al armatei ucrainene, că trupele ruse din regiunea transnistreană s-ar fi activizat și ar putea pune la cale un atac împotriva Ucrainei. Chişinăul a venit cu o reacție în care susține că nu există informații care să confirme mobilizarea de trupe în regiunea transnistreană. Iar Tiraspolul a negat și el anunțul Kievului, spunând că „pentru a menține liniștea vecinilor ucraineni”, în ultima perioadă a anulat chiar și unele activități militare care erau planificate cu mult timp în urmă.
Într-un anunț pe pagina oficială de Facebook, Statul Major al Armatei Ucrainei a anunțat că începând cu data de 1 aprilie, Ministerul Apărării al Federației Ruse a anunțat organizarea unor exerciții militare cu implicarea rezerviștilor, acțiuni care vor avea loc în perioada 04 aprilie – 23 mai 2022. Sub acest pretext, spune anunțul, ar exista o redistribuire a trupelor ruse în regiunea transnistreană cu scopul de a iniția provocări și acțiuni demonstrative la granița cu Ucraina. Repoziționarea trupelor ruse și ale unităților militare transnistrene ar indica că acestea se pregătesc de un avans sau chiar un atac împotriva Ucrainei, susține partea ucraineană.
La scurt timp, Biroul de reintegrare din Guvernul de la Chișinău a emis un comunicat în care a declarat că „nu există informații care să confirme mobilizarea de trupe în regiunea transnistreană”. „Autoritățile competente ale Republicii Moldova vor continua schimbul de informații cu partenerii țării noastre în vederea asigurării stabilității și securității cetățenilor”, se mai spune în comunicatul Biroului de reintegrare.
Tot sâmbătă și Tiraspolul a reacționat printr-un comunicat, negând că ar exista mișcări de trupe pe teritoriul regiunii transnistrene.
„Informația difuzată de Statul Major al Ucrainei nu corespunde absolut deloc realității. Toate unitățile militare de pe teritoriul republicii moldovenești nistrene se află în locațiile lor permanente și activează în regim standard. Acestea și-au minimizat chiar și activitățile planificate, pentru a asigura liniștea vecinilor noștri ucraineni”, se spune în comunicat.
Tiraspolul mai scoate în evidență faptul că a găzduit și susține peste 25 de mii de refugiați ucraineni și reamintește că administrația regiunii a declarat de mai multe ori că Transnistria nu este un pericol pentru Ucraina. „Această poziție principială nu se va schimba”, dă asigurări comunicatul emis de administrația din stânga Nistrului.
***
Președinta Maia Sandu a apărat decizia Chișinăului de a nu se alinia sancțiunilor occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei, explicând că Republica Moldova are multiple „vulnerabilități”, atât în planul securității, cât și cel economic. Într-un interviu realizat de Valentina Ursu, șefa statului a spus că partenerii occidentali au arătat înțelegere față de această decizie a Republicii Moldova. Maia Sandu a vorbit și despre reuniunea de la Berlin de săptămâna aceasta, o reuniune a UE organizată de Franța, România și Germania în vederea stabilirii unor noi ajutoare pentru Republica Moldova, confruntată cu crizele refugiaților și cea energetică.
Europa Liberă: Atunci când ați semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, imediat a venit o reacție din partea Tiraspolului și ei au insistat că, așa cum insistă de mulți ani, să le fie recunoscută independența. Republica Moldova, pe calea integrării europene, cu regiunea transnistreană? Și ce șanse are rezolvarea problemei transnistrene?
Maia Sandu: „Regimul de la Tiraspol și până să semnăm noi această cerere de aderare povestește că își dorește independență, respectiv există o contradicție aici: pe de o parte, își dorește independență, pe de altă parte, îl deranjează faptul că noi am depus cererea. Ce crede regimul, nu ne interesează, pe noi ne interesează ce cred cetățenii de pe malul stâng și evident că o să căutăm soluția în continuare pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Este un subiect complicat, inclusiv în contextul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Urmează să vedem ce va rămâne din acest format de negocieri „5+2”, pentru că în acest format participă două țări care sunt în război, cred că anumite ajustări vor fi necesare, dar acum ne dorim să se încheie acest război în Ucraina cât mai repede și să putem să revenim la rezolvarea pașnică a problemelor.”
Europa Liberă: Soluționarea pașnică a conflictului transnistrean depinde și de care din aceste două țări va ieși învingătoare în urma acestui război?
Maia Sandu: „Clar că rezultatul acestei agresiuni militare împotriva Ucrainei va avea implicații inclusiv pentru modul în care putem să rezolvăm conflictul transnistrean.”
Europa Liberă: Ar putea să se ajungă la schimbarea formatului de negocieri?
Maia Sandu: „Nu pot să afirm cu certitudine, dar acest lucru este posibil, nu-l putem exclude.”
Europa Liberă: Ce ar face Republica Moldova, dacă Moscova ar zice că recunoaște independența Transnistriei?
Maia Sandu: „Asta ar însemna să atenteze la o bucată din teritoriul Republicii Moldova, să nu respecte integritatea, să nu respecte dreptul internațional.”
Europa Liberă: Cât de mult ajută Republicii Moldova acest articol din Constituție referitor la neutralitate?
Maia Sandu: „Neutralitatea este un principiu care a fost susținut de cetățenii Republicii Moldova și care, judecând după sondajele de astăzi, este susținut în continuare. Noi sperăm că această neutralitate ne asigură pacea. Pe de altă parte, așa cum am mai spus, avem trupe străine teritoriul Republicii Moldova, deci deja nu este respectată această neutralitate.”
Europa Liberă: Opoziția insistă să se revină la discuții pe marginea neutralității în parlament. E momentul oportun și cum vedeți Dvs., iată, dialogul putere-opoziție pe subiectul neutralității?
Maia Sandu: „Dacă vă referiți la proiectul de lege, este unul total inutil și cred că opoziția e lipsită de inițiativă, de asta vine cu acest proiect de lege, pentru că în momentul în care principiul neutralității este scris în Constituție, atunci nu e clar de ce să mai aprobi niște legi. De altfel, opoziția întotdeauna are spațiu ca să poată să demonstreze că vrea să facă lucruri pentru cetățeni prin inițiative utile, nu ca acest proiect de lege. Dacă fac asta sau nu fac, e lucrul pe care trebuie să-l judece cetățenii.”
Europa Liberă: Și tot mai des în spațiul public apare întrebarea: sub care umbrelă Republica Moldova își asigură această securitate?
Maia Sandu: „Republica Moldova nu este sub nicio umbrelă și despre asta și vorbesc, că suntem o țară vulnerabilă și din punctul de vedere al securității, și din punctul de vedere al economiei. Și acest pas făcut al nostru într-un moment dramatic – cererea de aderare la Uniunea Europeană – este un strigăt al nostru că vrem să rămânem parte a lumii libere, că vrem să ne putem bucura de pace. Și să ne amintim că Uniunea Europeană este, în primul rând, un proiect de pace. Uniunea Europeană a fost creată după al Doilea Război Mondial, pentru ca să nu se mai întâmple războaie pe continentul european. Și am văzut că, în tot acest timp, țările care au devenit parte a unei familii au reușit să evite războaiele. Deci, inclusiv pacea este motivul din care am transmis cererea acum.”
Europa Liberă: Ucraina pare că și ea ar accepta în negocierile cu Federația Rusă un statut de neutralitate, dar vrea și garanții de securitate. E valabil acest lucru și pentru Republica Moldova, să ceară aceste garanții de securitate?
Maia Sandu: „Nu suntem în acest dialog acum, pentru că, din fericire, nu suntem în situația Ucrainei, dar bineînțeles că noi ne dorim garanții de securitate, bineînțeles că noi ne dorim să avem această certitudine că putem să ne dezvoltăm în pace și că n-o să ne pomenim într-o zi cu o agresiune militară împotriva noastră.”
***
Administrația de la Tiraspol pare să fie foarte îngrijorată în legătură cu efectele economice ale războiului. Segmentul transnistrean al frontierei a fost închis de Ucraina încă de pe 28 februarie, iar căile de transport prin Ucraina și prin portul Odesa, la fel ca și piața ucraineană și cea rusească sunt acum inaccesibile pentru agenții economici din regiune. Administrația de la Tiraspol deja a anunțat tăierea cheltuielilor neesențiale și anticipează că scăderea economică va fi chiar mai drastică decât în primul an de pandemie.
Săptămâna trecută șeful departamentului economic din administrația transnistreană, Serghei Obolonik, a declarat în cadrul unui interviu acordat postului oficial de televiziune din stânga Nistrului că evenimentele din Ucraina au afectat grav economia regiunii transnistrene și că Tiraspolul are în vedere două scenarii – unul moderat nefavorabil şi altul – foarte nefavorabil.
Potrivit lui Serghei Obolonik, „scenariul moderat nefavorabil presupune pierderea pieţelor de desfacere din est”, adică din Rusia, Belarus și Ucraina. „De exemplu, un nou traseu pentru comerţul cu Rusia prin sud, adică prin Turcia, poate ridica costurile, poate modifica competitivitatea tranzacţiilor atât de mult încât produsele noastre pur şi simplu nu vor fi de interes pentru nimeni", a spus Obolonik.
Acest scenariu va afecta puternic întreprinderile orientate către est și cel mai probabil acestea vor trebui să se reorienteze și să caute noi pieţe de desfacere. Statisticile de la Tiraspol spun că aproximativ 10 la sută din exporturile transnistrene sunt orientate către piața rusească, iar 20 la sută – către cea ucraineană.
În același timp, din Ucraina în regiunea transnistreană erau importate în principal produse alimentare. Administrația de la Tiraspol dă asigurări că oprirea acestor importuri nu va duce la un deficit de alimente în regiune, dar recunoaște că importurile făcute pe rute ocolitoare și de la furnizori alternativi vor scumpi produsele alimentare.
Al doilea scenariu, și mai negativ, spune Serghei Obolonik, este cel în care agenții economici transnistreni nu ar mai avea acces pe piața occidentală „din cauza incapacităţii de a face tranzacţii în dolari sau euro”.
Având aceste așteptări, Tiraspolul a decis să abordeze „mai raţional utilizarea fondurilor bugetare”, a mai spus șeful departamentului economic din administrația de la Tiraspol, Serghei Obolonik.
***
Expertul economic Veaceslav Ioniță, de la Institutul pentru Democrație și Inițiative Sociale Viitorul, spune că actualele probleme cu care se confruntă regiunea transnistreană au la bază unele probleme mai vechi peste care se suprapune noua realitate creată de război și criza economică regională.
Veaceslav Ioniță spune că dacă vrea să continue comerțul cu Occidentul, Tiraspolul va fi nevoit să accepte să se integreze în câmpul financiar și valutar al Republicii Moldova – adică să accepte circulația leului pe teritoriul nerecunoscut. „E o chestiune de supraviețuire pentru Tiraspol și sper că autoritățile de la Chişinău nu vor face cedări”, spune Veaceslav Ioniță.
Veaceslav Ioniță: „În primul rând, Banca centrală de la Tiraspol din 2016 nu mai are rezerve valutare. Rezervele ei valutare sunt negative – ei au avut un minus de cel puțin 300 de milioane de dolari. Și, respectiv, ei nu mai pot interveni pe piața valutară ca să mențină cursul. Și atunci, ca să mențină cursul, ei îi obligă pe agenții economici să-și vândă o parte din valută. Este ceea ce face acum și Federaţia Rusă. De fapt, Federaţia Rusă acum copie acest model de la transnistreni – prin măsuri administrative menține cursul valutar.
Evident că acest lucru lovește puternic în business. De exemplu, la noi acum pentru a menține cursul valutar pentru ca prețurile să nu crească și astfel să fie protejată populația, Banca Națională a vândut aproape 700 de milioane de dolari. În stânga Nistrului, administrația de la Tiraspol nu are rezerve valutare și pentru a proteja populația de creșterea prețurilor a stabilit un curs valutar de 16,1 ruble pentru un dolar încă în 2016 și îl menține așa artificial. În realitate, rubla lor are altă valoare, dar businessul este forțat să vândă la acest preț. Prețurile, inflația cresc, însă ei primesc același volum de ruble pentru dolari. Și atunci reiese că în stânga Nistrului toată povara de a proteja populația împotriva creșterii prețurilor este pe business. Și acest lucru se întâmplă încă din 2016.
Tot de atunci există și problema salariilor. Dacă până în 2016 salariile în stânga Nistrului erau mai mari decât pe malul drept al Republicii Moldova, de atunci lucrurile s-au schimbat și discrepanța este în creștere. Anul acesta salariul din stânga Nistrului este deja cu 55 la sută mai mic decât pe malul drept. Dacă în Republica Moldova anul trecut salariul mediu a fost de 9116 lei, în Transnistria ar fi 5890 de lei. Și diferența crește din ce în ce mai mult.
În ceea ce privește exporturile, regiunea transnistreană exportă destul de puțin în Federaţia Rusă în ultimul timp. Exporturile lor în Federaţia Rusă au ajuns la mai puțin de 10 la sută. În Ucraina se exportă ceva mai mult – anul trecut au fost cam 20 la sută. Deci, Transnistria este mai mult dependentă de Ucraina decât de Federaţia Rusă. Așa că da, războiul din Ucraina le poate crea probleme de încasări de bani.
Dar la ei exporturile în 2021 au crescut fără precedent în istoria lor și au ajuns la aproape 940 de milioane de dolari – o creștere de aproape 50 la sută față de anul precedent. Însă această creștere este una foarte vulnerabilă – ea ține de exportul de metal. Anul trecut, metalul a fost sursa de bază pentru exporturi. Evident că îngrijorarea lor cea mai mare este legată de viitorul acestor exporturi. Este și motivul pentru care unul din liderii lor tot circulă prin Chişinău – ei încearcă să salveze exporturile de metale.”
Europa Liberă: Dle Ioniță, dar cum la modul direct este influențată situația economică din regiunea transnistreană de războiul declanșat de Rusia în Ucraina?
Veaceslav Ioniță: „Da, partea care ține de comerțul Transnistriei cu Ucraina și Rusia este gravă, inclusiv din perspectiva achitărilor. Până în prezent, ei făceau achitările prin intermediul Federaţiei Ruse. Acum nu vor mai putea face acest lucru. Și atunci, vor trebui să facă achitări prin intermediul Republicii Moldova. Dar aici ei au o mică problemă. Din cauza că legislația Republicii Moldova nu permite achitările în interiorul țării în alte valute decât lei moldovenești.
Noi avem agricultori din regiunea transnistreană care sunt înregistrați în Republica Moldova. Ei pot primi bani în Republica Moldova, apoi ei pot face achitări în stânga Nistrului tot în lei. Banca lor, cum o numesc ei – națională, are un curs discriminatoriu față de leul moldovenesc. Și dacă ei nu vor schimba ceva, vor intra într-o problemă care presupune că agenții economici vor fi forțați să aibă niște pierderi enorme de la conversia leului în rublă transnistreană.
Deci, din partea Republicii Moldova nu există impedimente. Agenții economici transnistreni pot face comerț internațional, pot primi bani în Republica Moldova și băncile noastre pot face transferuri în stânga Nistrului, dar doar în lei moldovenești.
La un moment dat centrala electrică de la Cuciurgan a cerut ca malul drept al Republicii Moldova să plătească pentru curent în dolari. Și li s-a explicat că acest lucru nu este posibil, pentru că pe teritoriul Republicii Moldova toate achitările se fac în lei moldovenești.”
Europa Liberă: Tiraspolul spune că vânzarea de curent electric este una din principalele surse de valută. Deci, ei convertesc într-un fel aceste sume în valută?
Veaceslav Ioniță: „Tiraspolul primește achitările în lei moldovenești. Iar leul în interpretarea lor este tot valută. Cea mai mare sursă de valută pentru regiunea transnistreană de fapt este metalul. Dacă din exportul de resurse energetice ei obțin peste 100 de milioane de dolari, atunci exporturile de metal le-au adus cam 600 de milioane dolari.
Și atunci, care este provocarea lor? Dacă ei încep să folosească serviciile băncilor din Republica Moldova, ei practic intră în circuitul leului moldovenesc și agenții economici încep să opereze cu leul moldovenesc. Și apare întrebarea – ce fac ei eu „fanticele”, cu hârtiuțele lor, adică cu rublele transnistrene? Pentru că toată valuta care va intra, toți leii moldovenești, au garanția și sunt acoperiți cu rezerve valutare ale Băncii Naționale a Moldovei. Simplu vorbind, dacă este nevoie, Banca Națională are dolari ca să cumpere absolut toți leii care sunt în circulație. Deci, masa noastră monetară, toții leii, sunt acoperiți cu valută. În stânga Nistrului însă rezerve valutare nu sunt – acestea sunt chiar negative. Cât de negative – nu știm, pentru că ei nu publică date deja din 2016. Putem doar presupune că la un moment dat acest minus a fost de vreo câteva sute de milioane de dolari.
Sper că autoritățile noastre nu vor merge la anumite concesii și nu vor deschide conturi corespondente pentru regiunea transnistreană. Pentru că sistemul nostru bancar, după jaful care a avut loc, a fost supus unor restricții și rigori fără precedent. Noi acum suflăm și în moare după ce ne-am fript cu borș. Sistemul nostru bancar a trecut ani de zile printr-o procedură de însănătoșire și lecuire, sub supraveghere internațională. Și toate aceste lucruri s-au făcut ca să avem un sistem bancar protejat. Și imaginați-vă că noi am luptat atâta timp și acum să ne legăm cu stânga Nistrului, unde idee n-ai ce se întâmplă, cu ce se ocupă ei și de unde vin banii.
La noi, dacă te duci să deschizi un cont de 10.000 de dolari – te întreabă și bunică când s-a născut și ce a făcut… Deci, noi am devenit foarte riguroși pentru a proteja sistemul bancar. Și acum, nu putem permite ca din stânga Nistrului să înceapă să vină cu niște resurse financiare care idee nu avem de unde vin. Așa că noi nu putem face așa ceva.
Banca Națională cred că va sta tare pe poziții. Acum vreo trei ani noi am avut dezbateri despre cum ar fi posibil să fie organizată circulația leului în stânga Nistrului. Teoretic, este posibil ca noi să deschidem filiale ale băncilor noastre comerciale în stânga Nistrului. Noi apropo am avut până în 1996 filiale ale băncilor noastre în stânga Nistrului. Deci, cred că ar fi posibil să deschidem filiale ale băncilor, să facem tranzacții în stânga Nistrului și am putea integra aceste filiale în sistemul nostru de plăți, dar sub control total al BNM.”
Europa Liberă: Știu că la un moment dat Tiraspolul insista ca Chişinăul să accepte în circulație ruble transnistrene. Bănuiesc că este exclusă o astfel de variantă, nu?
Veaceslav Ioniță: „Nu e posibil așa ceva – aceasta nu este monedă și nu are acoperire. Asta cum ar fi că noi avem un sistem financiar relativ sănătos și nu poți include în acest sistem ceva dubios. În plus, leul nostru, repet, are acoperire cu rezerve valutare. Regiunea transnistreană nu are rezerve valutare – are niște hârtiuțe care se mențin în baza unor decizii administrative, din contul faptului că agenții economici sunt obligați să vândă valută. Fără această obligativitate rubla transnistreană nu valorează absolut nimic.”
Europa Liberă: Dle Ioniță, dar pentru ce umblă, spuneați mai devreme, unul dintre liderii transnistreni pe la Chişinău în această perioadă?
Veaceslav Ioniță: „Caută modalitatea prin care să poată asigura mai departe funcționalitatea economiei din stânga Nistrului. Ceea ce vor ei este să se poată fi realizate tranzacții în valută pe malul stâng al Nistrului.
Și sper foarte mult că autoritățile noastre nu vor cădea în această capcană, iar Banca Națională va explica și autorităților noastre, dar și celor din stânga Nistrului, că Republica Moldova are sistem bancar, că legislația actuală permite băncilor noastre să opereze în stânga Nistrului și să opereze în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu toate rigorile Băncii Naționale. Și asta nu este o atitudine specială pentru cei din stânga Nistrului – sunt rigori valabile pentru toată lumea. Avem un sistem financiar sănătos, avem un sistem financiar reglementat conform tuturor rigorilor internaționale, noi știm și garantăm tot ce înseamnă sistemul nostru financiar, iar ce este în stânga Nistrului – idee nu avem. Și toate tranzacțiile pot fi efectuate în conformitate cu legislația Republicii Moldova. Deci, aceasta este soluția pentru cei din stânga Nistrului. Și mi se pare una logică și coerentă.”
Europa Liberă: În acest context, Tiraspolul spune că scăderea economică pe care o anticipează din cauza războiului este mai mare decât cea din perioada pandemiei, din cauza scăderii comerțului. Și în această situație cursul valutar, pe care Tiraspolul îl menține artificial, ar fi logic să nu mai poată fi menținut?
Veaceslav Ioniță: „Tiraspolul menține artificial cursul valutar din 2016. Le-am sugerat încă acum doi ani să nu se joace cu focul și am arătat că de fiecare dată când au menținut artificial cursul, au urmat prăbușiri foarte dureroase. E ca un elastic pe care dacă îl ții prea mult când se întinde la un moment dat te plesnește.
Și, după mine, încă acum vreo doi ani Tiraspolul trebuia să dea voie rublei să se deprecieze. Însă cei de acolo au decis să-l mențină artificial în continuare. Ei spun că fac asta pentru a asigura populației un minim de trai. Dacă ei acum ar mai deprecia și rubla – cred ca ar trebui să o ducă cam la 20 de ruble pentru un dolar – atunci valoarea reală a salariului lor s-ar prăbuși încă cu vreo 20 la sută. Dar ei oricum vor fi nevoiți să facă acest lucru la un moment dat. În plus, ei mai au și problema cu scăderea comerțului, așa că eu chiar nu-mi imaginez cum vor menține rubla.
Încă o dată repet – soluția pentru Tiraspol este să fie prieten cu malul drept. Altă soluție nu există decât să se integreze într-o formă sau alta cu malul drept. Și nu vorbim despre o integrare politică în acest moment, vorbim despre faptul că ei deja trebuie să găsească o soluție economică în Republica Moldova.”
Europa Liberă: În ceea ce privește curentul electric, noi suntem într-o situație energetică foarte neplăcută acum. Vom continua să cumpărăm electricitate de la Cuciurgan?
Veaceslav Ioniță: „Noi avem contract cu ei, dar deja am modificat legislația și prevederile noi ne obligă să cumpărăm energie electrică și dintr-o altă sursă, chiar dacă Cuciurganul ne vinde la un preț mai bun. Mai mult decât atât, există un risc, deși nu foarte mare în acest moment, ca noi până pe data de 1 mai să nu reușim să ne înțelegem cu rușii în privința datoriei și rușii să ne anuleze contractul de livrare a gazelor. Și pe noi acest lucru ne afectează, dar mai puțin, pentru că acum avem alternativă de livrare a gazelor, care, da, sunt scumpe, dar după tot ce se întâmplă cu Rusia nu vor fi mai ieftine și pentru noi costurile nu vor mai conta, pentru că oricum plătim mult. Așa că putem cumpăra din alte surse – din România sau din alte țări. Putem prin sistemul de revers că cumpărăm cam un miliard de metri cubi, ceea ce nu ne acoperă toate necesitățile noastre, dar ne rezolvă parțial problema.
Rămâne problema cu energia electrică. Republica Moldova deja de o lună de zile a testat și s-a integrat în sistemul electric european. Acest lucru însemnă că noi am putea avea o soluție de procurare de energie electrică alternativă – din Ucraina, din România sau dintr-o altă țară. Așa că dependența noastră de Cuciurgan este foarte mică, chiar ne-am putea lipsi de ei.
Și atunci, ei au o problemă legată de faptul că nu vor mai încasa banii pe care îi primesc acum. Să nu uităm că Tiraspolul ia bani din două direcții. Pe de o parte, ei primesc plățile din partea Chişinăului pentru energia electrică pe care o produc în baza gazelor. Iar pe de altă parte, practic jumătate din bugetul din stânga Nistrului este format din veniturile de la gazele consumate de centrala electrică de la Cuciurgan și de uzina metalurgică de la Râbnița, pe care Tiraspolul nu-i transferă Gazpromului, ci îl utilizează în bugetul local. Deci, dacă Cuciurganul nu produce energie electrică și nu ne-o vinde nouă, bugetul din stânga Nistrului pur și simplu nu are bani.
Și dacă noi nu am fi semnat și acel acord care permite uzinei metalurgice să producă metal, bugetul din stânga Nistrului pur și simplu ar fi rămas fără bani. Iar noi acum salvăm bugetul din stânga Nistrului. De ce o facem? Să ne explice politicienii noștri. Poate că există un raționament, dar lor le e rușine să ni-l spună public.”
Europa Liberă: Încă un aspect, în legătură cu contrabanda din stânga Nistrului. Ucraina a închis toate punctele de acces, a aruncat în aer podul de la Cuciurgan care era folosit inclusiv pentru contrabandă. Este aceasta o oportunitate pentru Chişinău de a face ordine în acest domeniu?
Veaceslav Ioniță: „Eu cred că da. Părerea mea este că până acum anume Chişinăul a fost cel care nu a dorit să rezolve problema contrabandei prin malul stâng al Nistrului. Și eu cred că în acest moment cine luptă cu contrabanda din stânga Nistrului în favoarea noastră, contrar corupților de la Chişinău, este Ucraina. Ai noștri au depus toate eforturile necesare pentru ca contrabanda să existe în continuare. Și când vorbesc despre „ai noștri” am în vedere indiferent cine a fost la guvernare – din partea noastră nu a existat niciodată interes să rezolvăm această problemă.”
Aici e Radio Europa Liberă
