Din 1990, regiunea transnistreană sărbătorește în 2 septembrie momentul în care s-a declarat independentă și de-a lungul timpului niciodată liderii de acolo nu au pus ca prioritate reintegrarea Republicii Moldova, pentru că ei își văd viitorul cât mai aproape de Federația Rusă. Dar cum văd simplii cetățeni reunificarea celor două maluri ale Nistrului, după 27 de ani de la crearea acestui pseudo-stat transnistrean? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.
Așadar, separatiștii ruși au proclamat la 2 septembrie 1990 „republica moldovenească nistreană” și ajutați de trupe rusești au preluat controlul asupra celei mai mari părți a regiunii de est a Republicii Moldova, dar și a unei zone în jurul orașului Tighina. Așa-zisa „rmn” funcționează ca un stat de sine stătător, are un teritoriu de peste 4000 km2, iar populația este de peste 300 de mii de oameni. Transnistria are propria armată, monedă, propriile pașapoarte și plăcuțe auto de înmatriculare specifice, chiar dacă nu este recunoscută de comunitatea internațională. Cele două maluri ale Nistrului – împreună sau separat? Este întrebarea pe care am adresat-o mai multor locuitori de la Căușeni, raion care are 25 km lungime de hotar geografic comun cu Transnistria.
- „Eiii, noi înainte trăiam bine cu Transnistria asta, ne duceam ca la borș unul la altul, dar acum de când s-a stârnit în ’92 războiul, eu mă tem să merg pe acolo și odată daje (chiar) am fost arestată.”
Europa Liberă: Cetățenii de pe aceste două maluri ale Nistrului s-au înstrăinat?
- „Acum s-au înstrăinat, dar cândva nu erau străini. Lumea de la noi lucrau acolo, dar acum toți se tem, când aud de Transnistria, se tem, fiindcă ei așa se poartă de urât cu ai noștri, când și auzi ceva se întâmplă. Iaca, eu vorbesc și mi se ridică părul în vârful capului și zic: cum trăiam noi înainte bine, dar ei, de mai sus, când și-ar da seama cum a fost – noi cu 35 de copeici ne duceam și cu cinci copeici la Tiraspol, pe când acum, te ia groaza când ajungi, de atunci...”
Europa Liberă: Și de ce s-a ajuns să se urască unii pe alții?
- „Poneatie n-am (nu am idee), eu tot spun că de la cârmuire; ei nu se împacă unul cu altul.”
Europa Liberă: S-au încetățenit deja aceste expresii – „ei” și „noi”. De ce?
- „De atâta că au prins ură unul pe altul și nu știu care-i mare și care-i tare. Auzeam că s-a dus Dodon și vor ca să se împace cu Moldova.”
Europa Liberă: Dar știți care e prețul acestei împăcări?
- „Nu știu, nu știu de asta. Ar fi bine să fie cum a fost – liber să putem umbla unul la altul, luai ce aveai de vândut și te duceai cu un bak (bidon) de brânză, cu o pasăre ceva, dar acum... Când s-au prins a strica toate astea, apoi ei veneau la noi la piață, mititeii, cu fel de fel de încălțăminte, îmbrăcăminte și schimbau, făceau barter ca să ia o bucățică de brânză și o bucățică de carne, ca să aibă ce să mănânce.”
Europa Liberă: Dar mai vreți să treceți Nistrul?
- „Eu mă tem de-acum, mă tem... Mulțumesc că copiii mi-s în partea asta. Facă ei ce vor face, dar pacea s-o păstreze. Vezi că ei nu vor să ridice armata Rusiei de aici.”
Europa Liberă: Perspectiva reunificării celor două maluri ale Nistrului se apropie sau se îndepărtează?
- „Se îndepărtează, se înstrăinează, în loc să se soedineaskă (unească), să facă totul cum trebuie, dar ei se îndepărtează unul de altul. Tatăl meu încă îmi mai spunea una: „Dacă noi ne vom soiedini cu rușii, o să zicem dă, Doamne, zile de trăit, dar dacă ne vom soiedini cu românii, o zis că o să plângem și o să ne mușcăm degetele”. El îi cunoștea bine și pe unii, și pe alții.”
Europa Liberă: Cele două maluri ale Nistrului mai au șanse să se reunifice?
- „Au, dacă ar fi retrase armatele rusești din Transnistria, atunci liber se poate de unit.”
Europa Liberă: Dar Rusia de ce nu-și evacuează armata?
- „Aici, Rusia are interes. Nu toți oamenii, dar o parte din ei s-au înstrăinat sub propaganda rusească. Ei s-au separat de noi, dar sub influența Kremlinului.”
Europa Liberă: Și dacă armata ar pleca, lucrurile s-ar schimba?
- „Dacă s-ar introduce forțele internaționale pacificatoare, atunci, da.”
Europa Liberă: Igor Dodon vede într-un fel, ca șef de stat, rezolvarea problemei transnistrene, iar conducerea, Executivul și Legislativul au altă părere.
- „Igor Dodon încalcă foarte tare Constituția, legea sfântă a republicii.”
- „Все зависит от нашего правительства. Вели бы правильную политику, давно бы те присоединились. И была бы единая Молдова.”
Europa Liberă: А правильная политика, это что означает?
- „Правильная политика безо всякого национализма. Зачем нам объединяться с Румынией, когда Молдова самостоятельное государство, и оно возникло раньше, чем та Румыния?”
- „Россия она должна забрать 14-ю армию давно, но она никому не подчиняется. Целый мир уже возмущается против России. Россия совсем согнула эту Молдову. Она не дает дышать ей, она не дает никуда выходить. Россия алчная, она хочет по больше сделать территорию, потому что уже Союза нет, она хочет быть наравне с Америкой, но ей этого не догнать.”
Europa Liberă: А почему она поддерживает этот сепаратизм?
- „Потому что хочет территорию, она не хочет отдавать Молдову. Молдова, это хороший кусок. Как они говорят: Молдову, как государство, сделала Россия. Что Россия сделала в этой Молдове? Россия имеет свои интересы. Вот, Украина бедная… Разрушила Украину полностью, но мир куда смотрит весь мир? Почему нельзя Россию остановить? Она стала уже каким-то зверем мировым. Путин – КГБ-ист, у него сердца нет; он напролом идет, его не интересует души молдавские и беднота молдаван. Он издевается, он наверху и здесь сепаратисты, кто-то от его имени выступает. Вот он нанял Додона, а Додон, он предатель. Там все предатели. И Красносельски. Кто он был? Он вор, он же доит эту Транснистрию, как и Шевчук. Он нашел у нас, там его оберегали, не знаю сейчас, где он. В Кишиневе, и что? Наши оберегают его, наши что-то хотят, куда-то выйти к объединению. Вся промышленная часть Молдовы в Транснистрии, а мы где? Мы страдаем, мы бедные. У меня 500 лей пенсию дали и вот, сиди, а я русский язык преподавала.”
Europa Liberă: Credeți în reunificarea celor două maluri ale Nistrului și în ce condiții s-ar putea produce acest lucru?
- „Ei nu vor să se unească cu noi. Pridnestrovia, ei cu Rusia îs. Nu, nu, asta degrabă nu va fi așa.”
Europa Liberă: Și atunci, cine pierde?
- „Dar noi suntem de acord să ne unim cu dânșii, dar ei nu vor să se unească. Vedeți, сu armata asta, așa că asta-i departe.”
Europa Liberă: Dacă se reunifică cele două maluri, este în avantajul Tiraspolului sau al Chișinăului?
- „Al Chișinăului trebuie să fie, nu al Tiraspolului, nu. Viitorul ei trebuie să fie din Moldova, dar nu din Rusia. Ce are Rusia? Rusia trebuie să fie acolo stăpână, dar la noi în țară nu poate să fie deloc. Noi trebuie să ne unim împreună și să fim o țară. Ei spun că unire cu România. Nu, nu, noi nu ne vom uni cu românii. Noi vrem să fie țara noastră, Moldova!”
Europa Liberă: Igor Dodon, în calitate de președinte, a făcut tentativă să se întâlnească cu Vadim Krasnoselski și, după aceea, se pare că domnul Krasnoselski și-a schimbat părerea și a spus că președintele este unul care face mai mult populism, decât ar avea o intenție bună.
- „Până ce, Igor Dodon tot nu poate face nimic. El vrea cu Rusia, cu Rusia, dar el trebuie să fie cu moldovenii, cu țara asta ca să facă ceva pentru țara asta, să ridice pensiile, dar nu se face nimic, absolut.”
Europa Liberă: De ce în Moldova nu s-a uitat cuvântul „separatism”?
- „Dar el nici n-are să se uite niciodată, că separatiștii au fost și ei au să fie, nu-i termină nici Dodon, nici Plahotniuc, nici toți care au mai fost. Dar Rusia n-o să-și ia armata de aici și cât o să fie armata rusească aici, o să fie separatism. Dacă independență, am luptat în Bender, aici, noi am fost; alții au fost pe la Cocieri, pe acolo. Și ce am căpătat? Cum a fost, așa a și rămas. Ce Benderul e al nostru? Ne-au luat Tighina și nici nu se uită. Te duci acolo și te controlează mai ceva ca și cum ai trece... Nici când erau KGB-iștii nu controlau așa ca acum.”
Europa Liberă: Dar mai sunt șanse să fie rezolvată problema transnistreană?
- „N-are să fie rezolvată niciodată în viață. Și nici Unire cu România n-are să fie, atâta timp cât o să existe Transnistria. Și în Europa încă dacă o să ne ia, o să fie bine, dar nu știu dacă o să ne ia cu Transnistria asta.”
Europa Liberă: Dar în ce condiții, totuși, pot fi reunificate cele două maluri ale Nistrului?
- „Dacă poporul ar vrea, dar aceștia, liderii aceștia care-s acolo, au ieșit de la Smirnov încoace toți, ei nu vor, lor nu li-i convenabil; ei vor putere.”
Europa Liberă: Populația are putere să spună ce vrea?
- „Este, dar acolo ei duc așa o agitație, că nu-i conving pe oameni ceia.”
Europa Liberă: De ce ziceți „la noi” și „la ei”, „dincoace de Nistru” și „peste Nistru”?
- „D-apoi în partea asta de Nistru și dincolo de Nistru, așa iaca eu spun.”
Europa Liberă: Păi și nu se produce această separare?
- „Apoi ea-i separare de atunci, deodată. Ei n-au să cedeze, cum nu cedează Krîmul (Crimeea). L-au luat și umblă și Poroșenko și toți, dar nu văd ei Krîmul înapoi. Asta se știe.”
Europa Liberă: Dar asta a înstrăinat cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului?
- „S-au înstrăinat. Înainte eram prieteni, ne duceam și... dar acum... o-o-o, așa se uită cu niște ochi și-s agresivi, foarte agresivi. Eu, iaca, trăiesc în Grigorevca, d-apoi „cito tî mne...”, începe cu chestii din acestea și gata, n-ai ce le dovedi nimic. Pentru dânșii Dodon îi tata și mama și gata. Noi atunci când luptam, Dodon, el avea 17 ani, el nu știe, el s-a dus și a depus flori. Dar cui a depus? Și-a cerut scuze. Dar pentru ce? Pentru că deasupra capului lui ghiulele n-au zburat.”
Europa Liberă: Dar cine cu cine a luptat în 1992 aici, la Nistru?
- „ Noi am luptat între două sisteme politice – separatism și de aici Moldova, dar n-a fost, eu nu-l socot ca război, acesta a fost un conflict armat între două sisteme, că eu am lucrat în poliție și am participat când umblam prin Tiraspol și Slobozia și tot, când s-a format Transnistria asta...”
Europa Liberă: Și cum vă explicați că în acești 26 de ani Transnistria n-a renunțat să zică că e un stat aparte?
- „Nici Rusia n-a recunoscut-o, numai că acolo ține armata și-i tot. Dacă nu era Armata a 14-a, apoi noi eram în Tiraspol, dar așa au venit tancurile lor și au călcat pe niște copii; i-au adus de la Bălți, de la Florești, pe care numai ce în rândurile armatei îi încorporaseră și nici măcar automate nu aveau și ei i-au călcat cu șenilele celea de la tancuri că numai carne vie era pe acolo. Iaca așa a fost. Nu știu cum să-i numesc pe acești care-l susțin pe Dodon. D-apoi îs mulți, măi! D-apoi l-au votat... Dar ei știu pe cine l-au votat? Ei nici nu și-au dat seama când l-au votat.”
Europa Liberă: Dar Dvs. cum vă explicați, totuși, că există acest regim secesionist din stânga Nistrului?
- „Îi vinovată aici toată conducerea.”
Europa Liberă: Poate fi soluționată această problemă?
- „Numaidecât! Se poate, se poate... prin tot omenește.”
Europa Liberă: Cum?
- „Masa rotundă...”
Europa Liberă: În acest format de negocieri „5+2” se discută de atâta timp și nimic?
- „Dar de ce trebuie? Nu trebuie atâta multă politică, multă minte. Simplu, prosto și așa acolo se poate de rezolvat.”
Europa Liberă: Dvs. mai treceți Nistrul, vă duceți în cealaltă parte?
- „N-am trecut.”
Europa Liberă: De mult?
- „De 25.”
Europa Liberă: De 25 de ani nu ați mai mers în regiunea transnistreană?
- „Nu.”
Europa Liberă: Dar de ce ? V-a fost frică?
- „Da. ”
Europa Liberă: Moldova ar avea de câștigat, dacă revine Transnistria de facto în componența ei?
- „Numaidecât, numaidecât. Cum am fost înainte, așa să fie.”
- „Krasnoselski a fost ales de populația ceea care-i dincolo de Nistru și el n-a venit la putere din cauză că el să facă unire cu Moldova, el a venit ca el din contra, să fie în componența Rusiei. Așa cum e Kaliningradul, așa să fie și Transnistria, iaca ce.”
- „Chiar să se ducă și Dodon să vorbească cu dânsul, ei n-or să meargă, ei numai trebuie într-așa mod: armata rusească să-și ia tălpășița din Republica Moldova de aici, și atunci noi o să vorbim altfel cu ei, că atunci ei n-or să ne călărească...”
- „Atunci or să ne călărească românii, o să vină românii să ne călărească, dar armata a fost și trebuie să fie.”
Europa Liberă: Armata rusă trebuie să fie aici?
- „Asta nu-i armată rusă. Asta-i internațională, de cea care-i pentru apărarea păcii noastre.”
Europa Liberă: Păi, forțele de menținere a păcii sunt un contingent, iar fosta Armată a 14-a mai staționează.
- „Îi internațională. Dacă ea era scoasă, demult eram ocupați de români. Politica-i politică, dar eu spun adevărul. Eu îs cetățeanul Moldovei și stimez limba moldovenească.”
- „Dumnealui nu-i numai unul. De aceștia îs tare mulți. Așa cum el vorbește acum, aceștia-s tare mulți. Și iaca ei l-au ales pe Dodon. Ei.”
- „Da!...”
Europa Liberă: Domnul Dodon a propus ca o variantă de soluționare a problemei transnistrene să facă federalizarea.
- „El cam târziu, prea târziu…”
Europa Liberă: Dacă federalizează Moldova, înțelegeți...?
- „Cum s-o federalizeze? N-or să mai federalizeze nimic, dacă vor fi toți așa…”
- „Asta-i o bombă foarte mare, că atunci Transnistria o să ne cânte încă mai ceva decât cântă acum, dacă face federalizare.”
- „N-are să ne mai cânte!”
- „Unire trebuie și aici unire frățește trebuie, și nu cu dușmani în partea ceea, dar unire trebuie să fie. Am trăit o viață și trebuie să trăim mai departe tot așa, liniștit și pașnic.”
Europa Liberă: Care sunt interesele că nu se rezolvă problema transnistreană?
- „Dar de ce? De atâta că sunt multe...”
- „Ale lui Rogozin și ale lui Putin, că el a luptat aici contra noastră. Dar Dodon s-a dus și și-a cerut scuze tocmai în Teheran și a vorbit despre Transnistria acolo. Ce credeți că ei când vorbesc unul cu altul spun cuiva ce au vorbit? Nu spun. Pe el încă poate l-or descoperi, cine știe, poate să fie agentul FSB-ului din Rusia Dodon. Așa că au să-l descopere... Eu cred că spre aceea o să meargă.”
Europa Liberă: Ce credeți despre reunificarea celor două maluri ale Nistrului?
- „Dacă-i fata mea îi în Dubăsari, fratele meu îi în Bender, de copil îi dus, de la opt clase și el acum are sub 70 de ani. Cum eu acum să-l aduc de la Pridnistrovie la români aici? Cum? Spuneți, căci eu nu știu. Ce pot eu să cred dacă Ghimpu strigă în toată ziua că vrea cu românii? Dar eu nu vreau. Cine pe mine mă întreabă? Eu nu vreau cu românii, că au trăit ai noștri și au fost biciuiți; eu n-am trăit, dar noi cu rușii ne-am hrănit și copiii noștri de-acum... Ce ei vor de la Rusia, nu știu. Ce nu le place, în primul rând? Dar dacă vor face ceva și vom fi numai cu românii și românii vor veni și vor fi stăpâni și vor pune hotar la copii și la frați și nici n-or veni deloc?”
Europa Liberă: Domnul Dodon a promis că o să soluționeze această problemă transnistreană.
- „Mie îmi pare că Dodon... Noi am crezut. Bunăoară, eu, da, am crezut că-i moldovan mai simplu și o să facă așa o ordine ca să trăim bine, dar mie-mi pare că el nu asudă nimic tot pentru noi, acești care am suferit și suferim. El și-a luat de la noi votul. Da, el a avut nevoie de asta, eu 100% îs convinsă...”
Europa Liberă: Ce credeți despre reunificarea celor două maluri ale Nistrului? Poate fi soluționată problema transnistreană?
- „Nu, fiindcă avem corupție mare. Nu, viitor n-avem noi. Îi mizerie, îi tâlhărie,îi banditism. Plahotniuc îi la putere și cu Dodon, da’ lumea nu înțelege. Vedeți pe cine am ales noi? Cine-i vinovat? Lumea e vinovată, că așa am ales noi.”
Europa Liberă: Dacă ar fi soluționată această problemă, Republica Moldova cum ar arăta?
- „Mai bine.”
Europa Liberă: Cele două maluri ale Nistrului au șanse să se reunifice?
- „Da... mă tem că niciodată. D-apoi ce dacă nu vor să priznăiască (recunoască) partea astălaltă?”
Europa Liberă: Dar este în interesul populației să fie reîntregite?
- „D-apoi mai bine ar fi dacă... n-ar fi vama asta, tamojnile astea n-ar fi, tare bine ar mai fi.”
Europa Liberă: S-au înstrăinat cetățenii?
- „Nu mai este. Eu lucrez la Pridnestrovie, eu merg în toată ziua încolo și cu lumea tare bine trăim acolo la Mălăești, Tașlâc, la Grigoriopol merg în fiecare zi, că acolo lucrez și cu dânșii tare bine ne împăcăm cu oamenii. Acești mai mari, ei nu vor, conducerea...”
Europa Liberă: Credeți în soluționarea problemei transnistrene? În ce condiții se mai pot reunifica cele două maluri ale Nistrului?
- „Nu cred defel. Nu cred, că ei nu vor, dacă era, demult o hotărau întrebarea. Eu nu cred! Aici e o politică cu bani.”
Europa Liberă: De ce vă este frică că ar putea să se înrăutățească situația?
- „Pentru că Pridnestrovia are armată, da’ Moldova noastră ce are? Niște BTR-uri de astea care-s spisuite (trecute la pierderi) demult. Dar aceștia au tancuri, nebunii, și într-o zi ai să vezi că au să ocupe toată... cu ajutorul Rusiei. Nu le spunem separatiști, că-s tot moldoveni de-ai noștri. Eu nu le zic separatiști.”
- „Conducerea e separatistă, dar acolo sunt mulți care au slujit în armata rusească și jumate de Tiraspol îs numai pensionari de aiștia voennîie (militari) ruși, care au fost aduși de prin Rusia aici. Și ei fac politica asta a lor și, gata, nu fac nimic altceva.”
- „…pentru norod, pentru țărani nu fac nimic.”
- „Eu vă spun ce-i drept – tot Parlamentul dat jos, în primul rând.”
Europa Liberă: Vorbim despre soluționarea problemei transnistrene.
- „Ascultați, eu vă spun ce-i cu Moldova. S-au închioșcat toate neamurile astea ale lor și fură cum vor. Europa ne dă bani. Unde se duc banii? D-apoi eu vă spun ce-i drept…”
Europa Liberă: Eu vă întrebam despre șansele reunificării celor două maluri ale Nistrului.
- „A-a-a, cu Nistrul nu, eu cu ai noștri am, dar cu Nistrul n-am nimic. Acolo avem neamuri, după malul Nistrului. Și cine a făcut războiul? Tot ei.”
Europa Liberă: Ei, cine?
- „Interesul lor a fost, ca ei să câștige. Oamenii degeaba s-au împușcat.”
Europa Liberă: Dar cine și cu cine a luptat și pentru ce s-a luptat la Nistru?
- „Da’ pentru ce au luptat? Iaca se pune întrebarea: care a fost interesul? La Parlament, bănișorii să-i spele...”
Europa Liberă: În ’92 asta a fost interesul?
- „Asta-i. Da, da, da, în ’92.”
Europa Liberă: De ce el vrea să ducă Transnistria aproape de Rusia?
- „Cine?”
Europa Liberă: Krasnoselski.
- „Pentru că știe că el, dacă nu face nebunia asta și trece în Moldova, el de-amu n-o să fie nacealnik (șef).”
- „Lângă Parcul de autobuze acolo, în Bender, am neamuri, copiii tot acolo îs, în Bender. Acest război a fost politic; frate în frate a împușcat. Politicienii înșiși nu vor, ei singuri presură panică între popor, între oameni și acolo, și acolo. Ei nu vor, căci ei primesc bani.”
Europa Liberă: Dacă forța poporului e mai mare decât vrerea politicienilor, de ce populația nu insistă să fie reunificate cele două maluri?
- „Pridnestrovia, așa să socotim noi, a fost încă din…, am uitat încă din ce an, a fost a Moldovei aici, a fost a Moldovei. Partea asta, Akerman, Belgorod-Dnestrovski, astea tot au fost ale Moldovei.”
Europa Liberă: Aici, peste Nistru, este armată, este valută, au toate însemnele.
- „Ei ș-apoi ce dacă au? Unde se duc ei cu valuta lor? Nicăieri. Trebuie s-o schimbe în dolari ori în altă valută, așa-i? Ei socot că e a lor republica Pridnestrovia, așa-i?”
Europa Liberă: Și Dvs. tot așa socotiți?
- „D-apoi așa reiese, dacă ei au tot al lor. Cui trebuie acum forțele de pace ori ce mai sunt acolo rusești? Ia-le, du-le, ia-ți Armata a 14-a și Pridnestrovia srazu (imediat) o să treacă la Moldova.”
- „Contrabanda toată mergea prin Pridnestrovia. Toată-toată...”
Europa Liberă: Și acum nu mai este contrabandă?
- „Tot este. Cum nu este? D-apoi acum nu demult i-au prins. Prin Pridnestrovia duceau multe nebunii.”
- „Eu vreau să spun că mai întâi trebuie de făcut regulă la noi în Parlament, că ai noștri așa și vor. Ei vor... unde-i război, acolo merg și banii, doamnă...”
- „Spălătură de bani.”
- „...și n-au interes. Guvernul n-are interes, că în casă când e bine în casă, da’ când acolo dispare un leu-doi. Măi, dar cum, până acum banii nu dispăreau, dar acum dispar? Așa și în țara asta. Unde-i gălăgie, nu te știe nimeni ce ai făcut, iaca ce. Întâi trebuie de făcut regulă în Guvern, în Parlament, peste tot îndeobște. Toți îs mafioți acolo. Peștele de la cap se strică, se împuțește. Și totul o să fie bine. Ce interes are Rusia, da? Noi suntem cum ar fi porțile Europei. Iaca interesul!”
*
Despre ambițiile așa-zisei republici moldovenești nistrene am discutat și cu deputatul Eugen Carpov, fost vicepremier pentru Reintegrare, negociator-șef din partea Chișinăului.
Eugen Carpov: „Toate sărbătorile astea cu fast au menirea să spele creierii, în conformitate cu principiile propagandei sovietice, cum era anterior când lumea era scoasă la paradă, când se organizau tot felul de manifestații.”
Europa Liberă: Dar ei și acum demonstrează tehnică militară.
Eugen Carpov: „Exact, exact. Asta se face doar pentru ca ei să creeze impresia unei puteri a unei entități care își are toate structurile necesare, care își gestionează procesele din interior, care are un anumit sprijin extern și prin asta se încearcă încurajarea localnicilor să sprijine regimul. Așa procedează și Putin în Federația Rusă.”
Europa Liberă: Domnule Carpov, și chiar credeți că localnicii mai trăiesc cu speranța că această regiune nerecunoscută poate să obțină un statut de așa-zis stat „rmn” sau că poate apropia și mai mult relația regiunii, strict doar a regiunii, de Federația Rusă?
Eugen Carpov: „Cu siguranță, nu toți cred în asemenea iluzii, dar trebuie să avem în vedere că atâta timp cât ei, localnicii de acolo, sunt lipsiți de o informare obiectivă sau de surse de informare care le-ar prezenta și alte puncte de vedere, o anumită parte a populației este indusă în eroare și orientată spre un anumit mod de gândire, care se reflectă prin vot atunci când merg la alegeri.”
Europa Liberă: Eu am fost în câteva localități din zona de securitate. M-am oprit în raionul Căușeni. Mulți dintre cei cu care am discutat au spus că încă mai cred în șansa reunificării celor două maluri ale Nistrului, iar când discuți cu locuitorii din stânga Nistrului, cu unii dintre ei, ei spun că își văd viitorul separat, în afara Republicii Moldova.
Eugen Carpov: „Da, spre regret, faptul ideologizării și propagandei asupra populației cumva se realizează prin voturile la așa-numitele alegeri pe care le au acolo – locale... Și la alegeri, probabil, se falsifică, probabil, nu este numărătoarea corectă, dar, până la urmă, există un vot majoritar pentru a sprijini structurile de acolo. Deci, asta trebuie să pună autoritățile de la Chișinău să se gândească cum să facă pentru ca populația din stânga Nistrului să aibă acces la surse de informare alternative, decât cele locale și cele rusești.”
Europa Liberă: Dintre cei peste 300 de mii de cetățeni din stânga Nistrului, câți au cetățenia Republicii Moldova?
Eugen Carpov: „Peste 200 de mii. Deci, sunt mulți.”
Europa Liberă: Dar nu e un paradox? 200 de mii au cetățenia Republicii Moldova, iar ei nu-și văd viitorul în componența statului reîntregit?
Eugen Carpov: „E un paradox, e adevărat, dar foarte mulți au luat cetățenia în anii ’90, din diverse motive – ca s-o aibă, ca să poată să plece undeva, căci era perioada când nu aveau niciun fel de pașaport și trebuiau să decidă: să ia moldovenesc, rusesc, ucrainesc, careva...”
Europa Liberă: Din ’90 până acum au expirat termenele acelor acte.
Eugen Carpov: „Multe au expirat, dar cetățenia nu expiră, expiră actul, valabilitatea pașaportului, dar, dacă în anii ’90 ai luat cetățenia, în listă ești cetățean, chiar dacă nu ai revenit și nu ai schimbat pașaportul sau buletinul.”
Europa Liberă: Deci, jumătate din locuitorii acelei regiuni ar avea cetățenia Republicii Moldova, iar jumătate au alte cetățenii?
Eugen Carpov: „Au alte cetățenii, da.”
Europa Liberă: Preponderent a Federației Ruse?
Eugen Carpov: „Da, în mare parte, rusească. Și Ambasada Federației Ruse sau autoritățile rusești nu ascund acest lucru, că oferă în masă cetățenia rusă locuitorilor din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Ca să aibă argumente, spunând că ei își apără etnicii lor?
Eugen Carpov: „După aceea, sigur că da. Trebuie să ne apărăm cetățenii care suferă sau care cumva sunt în situații dificile în alte state. Sigur că este o teorie foarte bine cunoscută deja a Federației Ruse care intervine în statele din vecinătate, pentru a-și sprijini așa-numiții conaționali cărora le oferă, înainte de a interveni, le oferă pașapoarte, ca să-i facă conaționali. Este și Crimeea, este și Georgia, este și Moldova.”
Europa Liberă: Dar la modul cel mai serios, Republica Moldova pune miză mare că Ucraina ar putea să ajute la soluționarea problemei transnistrene în mod decisiv?
Eugen Carpov: „Da, lucrurile s-au schimbat și rolul Ucrainei, chiar dacă Ucraina nu ar face prea multe eforturi pentru ca să soluționeze conflictul din stânga Nistrului, dar situația din Ucraina și poziția ei vizavi de Federația Rusă deja avantajează un anumit proces care, sper eu, să fie pozitiv până la urmă.”
Europa Liberă: La aceste aniversări de la crearea așa-zisei Transnistrii, la evenimente merg diplomații ruși care sunt acreditați în cadrul Ambasadei Federației Ruse la Chișinău, vin deputați din Duma de Stat, vin alte autorități din Federația Rusă și asta în pofida faptului că Rusia spune că recunoaște integritatea, independența și suveranitatea Republicii Moldova.
Eugen Carpov: „Federația Rusă reprezintă cel mai bun exemplu al promovării dublelor standarde în politică. Pe de o parte, declară că respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, pe de altă parte, face tot posibilul – direct și indirect – pentru a submina și suveranitatea, și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Chișinăul nu tolerează asemenea comportament; Chișinăul și pe timpuri reacționa cu note de protest, cu demersuri diplomatice, în limita capacității Chișinăului de a-și spune poziția vizavi de asemenea fenomene. Acum, lucrurile s-au schimbat. Dacă anterior la 2 septembrie venea Dmitri Rogozin și reprezenta vârfurile politicii rusești, acum, cu siguranță, dânsul nu va mai veni. Același pericol poate să-i pască și pe alți funcționari înalți din Federația Rusă, fie ei deputați, fie reprezentanți guvernamentali sau ai altor structuri, dacă vor participa la manifestații neautorizate, cu un caracter de promovare a separatismului, deci, Chișinăul are tot dreptul, în primul rând, să nu le permită să intre și doi – să-i declare în continuare persoane indezirabile sau non grata pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă cât mai îndelungată.”
*
„Kremlinul continuă să joace cartea transnistreană, încercând să împiedice pe o perioadă nedefinită reglementarea crizei transnistrene, astfel Republica Moldova rămâne în zona gri a Europei, sub influența rusă.” Declarația aparține generalului Victor Gusleacov, fostul comisar al Comisariatului de poliție din Tighina/Bender, care în timpul războiului de pe Nistru, în îndepărtatul 1992, a reușit să păstreze efectivul, în pofida amenințărilor structurilor separatiste din acest oraș.
Europa Liberă: Domnule Gusleacov, încotro, Moldova?
Victor Gusleacov: „Încotro se duce Moldova, hotărăsc politicienii, pe noi nimeni nu ne întreabă, și dacă ne întreabă, noi spunem, dar ei fac totul îndărăt. Cine acum hotărăște soarta Republicii Moldova – președintele, Parlamentul, Guvernul? Cine acolo lucrează? Eu am spus și în ’91, am spus și în ’92 că trebuie de lucrat cu populația. Și cine lucrează? Este viceprim-ministrul domnul Bălan. Da, domnul Bălan, la nivelul său, se întâlnește cu domnul Ignatov, cu alți poate conducători; cu Krasnoselski nu se mai întâlnește el se vede că, niciodată nu am auzit ca domnul Bălan să se întâlnească. Încă la comuniști era formată o comisie parlamentară care să lucreze cu parlamentarii din Transnistria. Nu mai este nici comisia ceea. Președintele… cine acolo lucrează?”
Europa Liberă: Acum, consilierul domnului Dodon e Vasile Șova, fostul vicepremier pentru Reintegrare.
Victor Gusleacov: „Da, fostul vicepremier pentru Reintegrare la domnul Voronin și care, o spun pe de-a dreptul, n-a hotărât nicio problemă; ele încă s-au făcut mai multe. Doar domnul Șova era când domnul Voronin a spus că noi legalizăm documentele voastre. Acum, ei umblă ca să legalizeze diplomele, dar dacă acolo o să fie „pridnestrovskaia moldavskaia respublika”, legalizăm? Asta înseamnă că ce? Că-i recunoaștem ca țară. Și cu transportul… De prima dată trebuia cu Ucraina să vorbiți: Domnilor, nu le dați drumul, nu sunt înregistrate așa numere în Moldova și, dacă ne recunoașteți pe noi ca o țară integră, nu le dați drumul să treacă prin Ucraina. Nu, atunci le-am dat voie, s-au dus în Ucraina, s-au dus și în Rusia, pe urmă de-acum și prin alte țări, fiindcă Moldova le dă voie. Mai departe ce facem cu dânșii? Cu cine să vorbești? Cu Krasnoselski? Pe Krasnoselski l-au ales, el îndeplinește condițiile impuse de comanda „Sheriff”. Lor le trebuie să fie așa cum a fost, să rămână și nimeni să nu se amestece în ceea ce fac ei.”
Europa Liberă: Din 1991 și până în ziua de astăzi, anul 2017, și Igor Smirnov, și Evgheni Șevciuk, și Vadim Krasnoselski – toate administrațiile de la Tiraspol spun că viitorul Transnistriei este doar alături de Rusia și tot insistă pe ideea recunoașterii independenței acestei regiuni secesioniste. Chiar credeți că niciodată nu s-au gândit ei la această reunificare a celor două maluri ale Nistrului?
Victor Gusleacov: „Nu! Lor nu le trebuie reunificarea, deoarece oligarhilor care au luat puterea în mână nu le trebuie alt stăpân. Dacă intră cu Rusia, aici repede controale; cu Moldova, să spunem așa că intră sub controlul Moldovei, iarăși – controale ș.a.m.d., marfa de unde-i, contrabandă de unde-i? Lor asta nu le trebuie, ei singuri îs stăpâni pentru dânșii. Adică cum, ei acolo nu au nimic, politica asta lor nici nu le pasă; lor economia, ei să comande tot.”
Europa Liberă: Și dacă Moldova nu ar importa energia electrică din stânga Nistrului, ei s-ar înăbuși economic, regimul secesionist ar muri?
Victor Gusleacov: „Da, dar n-au valută. Valuta de unde-i? Doar să spunem așa – problema care a apărut la dânșii care contra lui Șevciuk era la alegeri, de atâta că era problema pe economie. Adică, valuta care venea pentru energia electrică, pentru folosirea căii ferate se punea la unele firme-fantomă, pe urmă firmele-fantomă se achitau în jumătate cu producătorii, dar restul se ducea la Cipru ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Și atunci, experții spun că autoritățile statului Republica Moldova întrețin acest regim separatist?
Victor Gusleacov: „În mare parte, da. Dar în orice caz suntem nevoiți, cu toate că a fost contractul cu Ucraina, că Ucraina acum n-are posibilitate să ne dea atâta energie electrică, acesta a fost un pas economico-politic ca să-i impună și cei de la Moscova, fiindcă stația de la Cuciurgan e a Rusiei, le-au dat comandă: Stopați, dați înapoi prețurile voastre, fiindcă asta numai un om prost poate să se gândească, dacă ați scos firma-fantomă și voi încă mai ridicați prețul. De atâta și am mers la acest pas.”
Europa Liberă: Va ajuta Ucraina Republicii Moldova cumva să reunifice cele două maluri ale Nistrului?
Victor Gusleacov: „Nu, nu, nu! Dacă ar fi interes, s-ar adresa: Ce probleme aveți? Iată, spun problema transportului. De ce Ucraina dă voie cu numere transnistrene să treacă granița? Prima dacă ar face aceasta, atunci s-ar gândi, dar așa, ei le dau voie, trec prin Ucraina, se duc în Rusia și înapoi aduc marfă, duc marfă și la Odesa ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Vedeți că a fost instituit acest punct de control de la Cuciurgan, urmează să mai fie puse în acțiune și altele?
Victor Gusleacov: „Doamna Valentina, spuneți-mi, vă rog, ce folos o să-i aducă Republicii Moldova? Ce, grănicerii și vama au să interzică trecerea transportului cu numere transnistrene în Ucraina? Nu! Ce, taxele vamale? Au plătit până acum și nu le întorceam înapoi. Așa o să fie și mai departe. Iată, uitați-vă, în ultima lună, după ce s-a introdus acest post, tac din gură. Dar acolo oamenii au înțeles că nu mă înregistrez la Ciciurgan, eu vin aici la Varnița și intru la „Registru” și-mi pun ștampila c-am intrat și gata. Dar încă 12 posturi care trebuie să mai fie, asta încă peste 12 ani de zile.”
Europa Liberă: Domnul Gusleacov, cunoașteți bine dosarul transnistrean. Dacă ați fi Dvs. în fruntea Republicii Moldova, cum ați soluționa această problemă?
Victor Gusleacov: „Nu m-am gândit și nici nu mă gândesc ca să fiu în fruntea Republicii Moldova, dar i-aș impune pe toți, care au un interes, să lucreze cu populația asta din Transnistria. Da, știu și înțeleg că, începând cu Voronin, au fost interziceri ca să treacă, dar în orice caz, simpozium (conferințe) nu trebuie să facă domnul președinte cu jurnaliștii numai din Transnistria, dar trebuie să fie invitați și conducătorii, trebuie să fie invitați chiar și…”
Europa Liberă: Vă referiți la întâlnirea pe care a avut-o Igor Dodon la Holercani cu reprezentanții mass-media?
Victor Gusleacov: „Nu numai o dată, de două ori a avut. Dar eu vă spun numai una, că nu numai cu mass-media. Dar de ce nu se fac întâlniri cu conducătorii întreprinderilor care-s cointeresați în economie, chiar cu organizațiile neguvernamentale?”
Europa Liberă: Dvs. cum vă explicați faptul că întâlnirile pe care a încercat Vladimir Voronin să le facă cu autoritățile de la Tiraspol, acum aceste tentative ale lui Igor Dodon de a se întâlni cu Krasnoselski și de a dezgheța dialogul dintre cele două părți, de ce nu aduc la nimic bun? De ce nu aduc o rezolvare?
Victor Gusleacov: „Fiindcă la noi e broasca, știuca și lebăda.”
Europa Liberă: Dar în acești 26 de ani de independență a Republicii Moldova, Rusia a fost interesată să fie soluționată această problemă transnistreană?
Victor Gusleacov: „Nu! De atâta că Rusiei îi trebuie un „forpost” (avanpost) în regiunea aceasta balcanică. De ce în „planul Kozak” prima dată era scris cinci ani de zile, pe urmă s-au propus 30 de ani? În 30 de ani, știți, multe…”
Europa Liberă: Să staționeze armata rusă pe teritoriul Republicii Moldova?
Victor Gusleacov: „Da, forțele pacificatoare, așa-numitele. Dar este necesar? Da, este necesar pentru Rusia, deoarece aici se află baza militară. Eu nu știu cum atunci, Elțin se vede că era beat și a semnat că o să scoată baza militară, dar acești care sunt acum la conducere înțeleg foarte bine că lor le trebuie baza aceasta. De atâta și ucrainenii luptă ca să fie scoasă.”
Europa Liberă: Baza militară rusă?
Victor Gusleacov: „Baza militară de aici.”
Europa Liberă: Dvs. știți ce se află acolo, în această bază militară?
Victor Gusleacov: „În baza militară, dacă asta-i să spunem așa, toate munițiile aduse din Germania… Cantitatea-i foarte mare. Nu dea Domnul să explodeze, că ajungem până la Chișinău și în Ucraina…”
Europa Liberă: Și dacă prezintă pericol aceste muniții, de ce ele rămân stocate aici?
Victor Gusleacov: „Când era problema aproape hotărâtă, Rusia a spus că Smirnov nu le dă voie. Noi vorbim despre forțele pacificatoare, că noi dorim să scoatem forțele pacificatoare, ai noștri trebuie să se exprime că forțele pacificatoare, două sau trei batalioane care sunt, să spunem, în acordul semnat între Elțin și Snegur, despre asta vorbim, dar în orice caz, celelalte forțe care mai sunt ale Armatei a 14-a ele trebuie evacuate. Acestea nu-s forțe pacificatoare! Ei spun că păzesc Cobasna. Las’ să socotească câte posturi sunt la Cobasna – numai vreo șapte oameni, vreo șapte oameni (!) au să păzească obiectele acestea, iată, las’ să socotească câți oameni trebuie pentru apărarea obiectelor și câți avem în forțele pacificatoare. Și forțele pacificatoare nu pot să se afle la Tiraspol, ele se află la Bender și la Dubăsari. Și gata.”
Europa Liberă: Insist pe ideea să aflu de la Dvs.: De ce Rusia nu are interes ca acest focar să dispară de aici?
Victor Gusleacov: „Interesul e politico-militar, geopolitic, deoarece lor le trebuie să aibă bază aici, în regiunea balcanică, că ei n-au să plece de aici. Le vor da ajutor, așa știți, iaca cum Transnistria solicită să le dea ajutor 42 de milioane de dolari. Moscova le-a promis să le dea a doua parte de ajutor umanitar pe care încă Șevciuk l-a promis pentru pensionari.”
Europa Liberă: După ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin, care e împuternicit de Vladimir Putin să aibă grijă de dosarul transnistrean, a fost declarat persoană indezirabilă, lucrurile încotro se vor îndrepta?
Victor Gusleacov: „Putin l-a propus pe Rogozin din ce cauză? Pentru că aista-i „iastreb” (șoim), aista-i persoană care nu se gândește, ce-i intră în cap, aceea și vorbește, dar politicienii nu se comportă așa.”
Europa Liberă: Știți că domnul Rogozin a scris o carte? În carte a spus cum a luptat aici, la Nistru.
Victor Gusleacov: „El a organizat formarea forțelor care să vină în Transnistria. El e un fricos... Cu limba, da, dar cu capul la dânsul e…”
Europa Liberă: Dar se vor înrăutăți relațiile între Chișinău și Moscova, după acest caz?
Victor Gusleacov: „Nu, nu, nu. Pentru ce să se înrăutățească? S-a dus o persoană, vine altă persoană. Unul a venit cu bâta, dar altul vine cu „preaniki” (turte dulci). Asta-i politică și ei se așteptau că vreodată, cândva n-au să reziste ai noștri.”
Europa Liberă: Dar cine a luptat cu cine în 1992 aici, la Nistru?
Victor Gusleacov: „Rusia cu Moldova! Rusia cu Moldova și oleacă Ucraina, nu cu forțele oficiale, dar a fost ajutor din partea Ucrainei, fiindcă prin Ucraina treceau toate forțele înarmate din Rusia ș.a.m.d. Dar de ce spunem că Rusia? Deoarece ei singuri au pus întrebarea când l-au adus pe Lebed, ca Lebed să…”
Europa Liberă: Generalul Armatei a 14-a?
Victor Gusleacov: „Da, ca Lebed să pună punct, însă Lebed… Știți cum le-am spus eu? A fi militar, asta încă nu înseamnă că ești politician.”
Europa Liberă: Atunci, în ’91, erați permanent la Tighina/Bender?
Victor Gusleacov: „În ’91 și în ’92.”
Europa Liberă: Și acum când treceți aceste vămi, aceste posturi?
Victor Gusleacov: „Eu nu trec. Mă scuzați, dar eu nu trec, fiindcă în anii ’93-’94 chiar și fotografia mea era pusă cu ale persoanelor care trebuiau să fie arestate și puse la dubală, pentru că noi am fi început războiul, cu toate că nici până în ziua de astăzi n-au adus niciun argument că noi am început.”
Europa Liberă: Atunci, la începutul anilor ’90, v-ați gândit vreodată că, după un pătrar de veac, Moldova nu va fi reunificată, cele două maluri?
Victor Gusleacov: „Niciodată nu m-am gândit la asta. Am foarte mulți cunoscuți din Tiraspol, rude și din Dubăsari, și de la Grigoriopol am cunoscuți, foști colaboratori ai miliției, cu care am făcut serviciul, în Bender am rude și tot. Acest conflict nu-i un conflict pe bază națională. Eu nu vreau să spun nume, dar sunt la nivel înalt în economie și în politică, ai căror copii din Tiraspol și din Bender învață la Chișinău și cunosc limba moldovenească mai bine decât mine. Locuiesc, învață și la ASEM, și la Universitatea de Stat, și la Universitatea Pedagogică…”
Europa Liberă: Dar va accepta vreodată administrația de la Tiraspol un statut pentru regiunea transnistreană?
Victor Gusleacov: „Trebuie să lucrăm cu cetățenii, ca cetățenii să se impună, deoarece numai oligarhilor asta nu le convine, ca să vină cineva și să comande cu dânșii. Noi îndeplinim referendumul din 2006, asta-i poziția lor.”
Europa Liberă: Recunoașterea independenței?
Victor Gusleacov: „Da, recunoașterea independenței și alipirea cu Rusia, iată ce-i. Așa cum a fost pe urmă în Abhazia… Dar statutul, statutul trebuie să fie hotărât de popor. Noi trebuie să știm ce dorim și care sunt căile noastre de a hotărî problema aceasta.”
Europa Liberă: Prin politica pe care o promovează, Igor Dodon poate să ajungă să fie cel care va reunifica cele două maluri ale Nistrului?
Victor Gusleacov: „Dacă nu va avea susținere de la Parlament, nici de la Guvern, nu. Când am auzit că domnul Dodon se grăbea să-i decoreze pe pacificatori… Care pacificatori? Nu poate fi Rusia considerată pacificator, deoarece a fost implicată în conflict.”
Europa Liberă: O țară are viitor cu regiuni secesioniste unde separatismul rămâne?
Victor Gusleacov: „E foarte greu. Noi trebuie să aducem mai mulți investitori, să ridicăm economia noastră și să arătăm lumii întregi că noi putem lucra și putem fi independenți. Noi trebuie să fim la mijloc – și în stânga, și în dreapta, cu Estul, și cu Vestul.”
Europa Liberă: Dar știți că vițelul care suge la două vaci s-ar putea să rămână fără lapte?
Victor Gusleacov: „Vaca înțarcă câteodată, dar noi trebuie să avem economia noastră. Noi trebuie să facem așa, ca marfa noastră să fie vândută în toate țările.”
