Confirmând știrea că autoritățile britanice vor să trimită Republicii Moldova banii confiscați din conturile lui Luca Filat, fiul fostului premier moldovean Vlad Filat, ambasada britanică la Chișinău a spus, la începutul săptămânii, că a inițiat discuții atât cu administrația prezidențială, cât și cu guvernul moldovean pentru a găsi un mecanism de transmitere a bunurilor. Sunt aproape jumătate de milion de lire sterline pe care Luca Filat nu i-a putut justifica, anchetatorii britanici bănuind că provin din activități ilegale. Au avansat discuțiile și de ce este nevoie de un mecanism special?
Vinerea trecută, ministerul de externe făcuse anunțul despre decizia Londrei de a trimite în R. Moldova banii sechestrați de la fiul fostului premier moldovean după o întâlnire a ambasadorului britanic cu Aureliu Ciocoi, momentan ministru de externe și premier interimar la Chișinău.
Ambasada britanică ne-a comunicat ulterior că așteaptă de la autoritățile moldovene propuneri pentru un posibil mecanism prin care se poate face transferul.
Fiind vorba despre o operațiune mai rar întâlnită până acum, ne-a explicat la rândul său Pavel Calpajiu, sef de directie in cadrul ARBI (Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale), autoritățile moldovene abia urmează să găsească și să propună celor britanice soluția tehnică:
„Pentru moment, ARBI, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, precum și Ministerul Afacerilor Externe sunt într-un proces de identificare a unei soluții pentru repatrierea acestor mijloace bănești din Marea Britanie în R. Moldova.
Pentru R. Moldova este o premieră de a primi asemenea mijloace financiare confiscate peste hotarele R. Moldova...
Încercăm să identificăm o soluție optimă, bazându-ne pe convenția ONU împotriva corupției, care prevede expres repatrierea bunurilor obținute din activități de corupție. În R. Moldova, mijloacele bănești urmează să intre pe conturile bugetare și deja Ministerul Finanțelor, ca ordonator principal al bugetului de stat, le va direcționa conform necesităților instituțiilor publice, dar asta ține deja de un alt exercițiu. ”
Veaceslav Negruța, consilier la președinție pe probleme economice, ne-a spus, la rândul lui, că deocamdată, există o serie de chestiuni de ordin juridic, altele tehnice pe care trebuie să le rezolve autoritățile moldovene înainte de a intra în custodia banilor:
„Cert este că autoritățile britanice au identificat o persoană, cetățean al R. Moldova, care cheltuie mai mult decât ar fi putut să-i permită sursele de venit și, respectiv, au aplicat legea față de această persoană. Și tot cert e că autoritățile britanice au decis să nu încaseze aceste mijloace în folosul guvernului britanic, ci să le repatrieze către R. Moldova”.
În 2018, autoritățile britanice i-au înghețat lui Luca Filat trei conturi de aproape jumătate de milion de lire sterline după ce anchetatorii financiari britanici au bănuit că fondurile provin din activitatea ilegală a tatălui său, Vlad Filat, fostul prim-ministru al R. Moldova care a fost condamnat în R. Moldova și și-a ispășit o pedeapsă cu închisoarea, iar apoi a fost eliberat înainte de termen și a revenit în politică.
Decizia de acum de a transfera banii R. Moldova a urmat unor procese de judecată, pe care Luca Filat le-a pierdut în justiția britanică...
Între timp, autoritățile moldovene nu au anunțat despre inițierea vreunei anchete pe acest caz în interiorul R. Moldova, ceea ce ar putea împiedica, spune Veaceslav Negruța, o utilizare imediată a fondurilor în beneficiul public:
„Banii ar putea să nu ajungă direct în exercițiul bugetar, ci, în calitate de corp delict, să fie în așteptarea unor decizii de judecată în interiorul R. Moldova.”
Dar dacă Luca Filat ar încerca să-și recupereze banii prin intermediul justiției moldovene, ar putea s-o facă? Pavel Calpajiu, directorul ARBI, spune că, dată fiind o decizie definitivă a justiției britanice, acțiunea nu mai e contestabilă:
„Din ce cunoaștem, aceste ordine de înghețare a banilor au fost contestate și deja există o decizie definitivă și irevocabilă în Marea Britanie cu privire la acești bani,” explică Pavel Calpajiu, directorul ARBI.
