Linkuri accesibilitate

Curtea Constituțională închide definitiv un subiect contestat: statul special al limbii ruse


Curtea Constituțională a admis joi sesizarea împotriva folosirii sporite a limbii ruse în administrație

Instanța a respins astfel noile prevederi cuprinse într-o lege adoptată la 16 decembrie de majoritatea parlamentară alcătuită din socialiști, deputații lui Ilan Șor și cei din grupul „Pentru Moldova”. Deliberarea a avut loc pe fondul unor mici proteste pro și contra noii legi. Ce semnificație are această decizie?

Curtea Constituțională închide un subiect contestat: statul special al limbii ruse
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:20 0:00
Link direct

Magistraţii Curţii Constituţionale au ajuns la concluzia că legea privind funcţionarea limbilor vorbite în R. Moldova, în forma votată la finele anului trecut, încalcă art.13 din Constituţie care stipulează expres că limba de stat este limba română şi mai prevede că statul recunoaşte şi protejează în măsură egală limbile minorităților etnice. Legea contestată nu doar că oferă limbii ruse un statut privilegiat în raport cu alte limbi minoritate, mai şi poziționează limba rusă la nivelul limbii de stat, ceea ce contravine Legii Supreme, a explicat preşedinta Curţii Domnica Manole. Totodată Constituţia nu prevede sintagma „limbă de comunicare interetnică” atribuită limbii ruse, a precizat Manole.

„Legea contestată îi acordă limbii ruse un statut similar cu cel al limbii române. tratamentul preferențial al limbii ruse în comparație cu celelalte limbi ale minorităților etnice, prin poziționarea ei la nivelul limbii de stat, contravine articolului 13 din Constituție”.

Domnica Manole
Domnica Manole

Domnica Manole a precizat că magistraţii s-au condus inclusiv de datele celui mai recent recensământ, cel din 2014 care arată că pentru aproape 80 la sută dintre cetățeni limba maternă este română, glotonimul acesta incluzând și limba moldovenească, a precizat președinta Curţii Constituţionale. Limba rusă este vorbită de aproape 10 la sută dintre cetăţeni, fiind urmată de limba găgăuză, ucraineană şi bulgară. În aproape jumătate din raioane ţării ponderea limbii ruse şi cea a celei ucrainene nu depășește 2 la sută, a mai spus Domnica Manole:

În unele raioane limba rusă are o pondere mică, de nici 3%

„Aşa cum a observat Curtea, există raioane în care limba ucraineană, de exemplu, are o pondere mai mare decât limba rusă. din aceleaşi date se poate observă că în unele raioane limba rusă are o pondere mică, de nici 3%. Cu toate acestea fiind ridicată la nivel de limbă de comunicare interetnică, limba rusă, limbă a unei minorități etnice, dobândește alături de limba română un statut cvasioficial.”

Domnica Manole a mai spus că unele articole din Legea contestată subliniază rolul dominant al limbii ruse pe întreg teritoriul R. Moldova făcându-se abstracţie de raioanele în care ea este puţin vorbită sau aproape deloc.

Curtea a mai constatat că legea contravine şi altor articole din Constituţiei pe motiv că a fost adoptată fără avizul Guvernului, care este unul obligatoriu în cazul legilor ce implică cheltuieli bugetare. Domnica Manole a atras atenția că pentru a pune în aplicare legea contestată autoritățile statului ar avea nevoie de mijloace financiare suplimentare, care, la data adoptării legii, nu au fost estimate. Este vorba de cheltuie pentru instruirea funcţionarilor şi pentru a traduce în limba rusă actele oficiale ale autorităţilor centrale şi locale, a denumirilor instituțiilor publice, a mărfurilor, instrucțiunilor, precum și a oricărei alte informații vizuale referitoare la mărfurile fabricate în R. Moldova.

„Orice propunere legislativă care atrage majorarea cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după ce este acceptată de Guvern și nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”, a explicat Domnica Manole.

Legea votată de majoritatea informală PSRM-Partidul Şor în şedinţa parlamentului din 16 decembrie, poreclită de presă nocturnă, a fost contestată la Curtea Constituţională de deputaţii Dinu Plângău, Maria Ciobanu şi Octavian Ţîcu care au salutat verdictul Înaltei Curţi. Decizia a fost criticată însă de autorii legii, deputaţi din Partidul Şor şi PSRM. „Este o decizie motivată politic și care nu corespunde cu spiritul statului de drept”, se spune într-un comunicat al socialiştilor.

Examinarea legii contestate a fost însoțită de proteste în faţa Curţii Constituționale organizate de tabere rivale pro şi contra oferirii limbii ruse a unui statut mai privilegiat. Grupurile protestatare, care erau despărţite de un cordon de poliţişti, s-au atacat verbal reciproc încercând să bruieze discursurile adversarilor. Protestul a decurs în general paşnic fără incidente majore.

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG