Linkuri accesibilitate

Curtea Constituțională a decis împotriva nivelului ridicat al amenzilor din timpul pandemiei


Curtea Constituțională a declarat neconstituțională limita minimă a amenzilor date pe perioada pandemiei, admițând parțial sesizările a doi deputați și a doi avocați.

Amenzile între 22.500 de lei și 25.000 de lei, aplicate din luna martie celor care nu au respectat regimul de carantină, au ieșit în parcuri la plimbare sau nu au purtat măști în spații publice au fost subiect de numeroase polemici.

Curtea Constituțională a decis împotriva nivelului ridicat al amenzilor din timpul pandemiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:56 0:00
Link direct

Reprezentanții autorităților au recunoscut marți că scopul urmărit a fost responsabilizarea cetățenilor, dar nu și-ar fi atins efectul, după cum declară autorii sesizărilor. Potrivit președintei Înaltei Curți, Domnica Manole, diferența mică între limita minimă și cea maximă prevăzută în lege poate afecta dreptul la un proces echitabil. În consecință, Curtea a stabilit că amenzile nu vor mai începe de la 22.500 de lei, ci de la 50 de lei, ca în cazul tuturor amenzilor.

Amenzile exagerate aplicate cetățenilor și companiilor care nu au respectat normele sanitare de profilaxie, prevenire și/ sau combatere a bolilor epidemice au fost contestate la Curtea Constituțională de deputații Vasile Năstase și Octavian Țîcu, aleși pe listele Blocului electoral ACUM, dar și de doi avocați care au pe rol un proces judiciar. Autorii sesizărilor susțin că pe 12 martie, atunci când legislativul a introdus un articol nou în Codul Contravențional, dar și ulterior autoritățile, prin intermediul dispozițiilor Comisiei pentru situații excepționale, au oferit puteri discreționare de decizie polițiștilor, cei care au dat amenzi. În consecință s-a dat mână liberă unor practici arbitrare, mulți cetățeni au fost amendați fără a cunoaște ce anume au încălcat, mai susțin autorii sesizărilor.

Domnica Manole, președinta Curții Constituționale
Domnica Manole, președinta Curții Constituționale

Unul din aspectele contestate a fost valoarea amenzilor în raport cu salariul mediu și cel minim. Anume în acest sens Curtea Constituțională le-a dat dreptate, declarând neconstituțională cifra de la care pot porni amenzile în cazul celor care nu respectă măsurile antiepidemice. Totodată, a statuat că și în acest caz, până la o nouă modificare a articolului, sancțiunile pecuniare vor începe de la o unitate convențională, care echivalează cu 50 de lei, și nu de la 450 cum era în lege.

Lipsa stabilirii unui pericol pentru sănătatea publică are ca rezultat neîntrunirea laturii obiective ca element constitutiv al contravenției

Domnica Manole, președinta Curții, a spus că au fost declarate inadmisibile părțile din sesizări ce se referă la verificarea dispozițiilor Comisei pentru situații excepționale, ce nu sunt de competența Curții Constituționale și care pot fi atacate în instanță. „Curtea a observat că art. 76 cu7 indicele 1, aliniatul 1, din Codul Contravențional prevede punerea în pericol a sănătății publice ca o condiție esențială de comitere a faptei contravenționale. Lipsa stabilirii unui pericol pentru sănătatea publică are ca rezultat neîntrunirea laturii obiective ca element constitutiv al contravenției. În acest sens, Curtea a notat că agenții constatatori trebuie să demonstreze, iar instanțele de judecată trebuie să verifice în fiecare caz particular prin care acțiuni, omisiuni persoana a pus în pericol sănătatea publică”.

Din punctul de vedere al deputatului Platformei „Demnitate și Adevăr”, Vasile Năstase, articolul de lege ce a introdus noile amenzi a fost adoptat în grabă, în contradicție cu normele în vigoare. Bineînțeles că sănătatea publică primează, a accentuat Vasile Năstase, dar efectele unei măsuri ce se dorea de prevenire în cele din urmă au compromis scopul declarat al inițiativei de responsabilizare a cetățenilor.

„Acest articol, de fapt, nu și-a atins scopul, nu a dat eficiență, pentru că R. Moldova, din păcate trebuie să constatăm, este lider în topul negativ în ceea ce privește combaterea pandemiei, și la mortalitate pe locul doi în ultimele două săptămâni, și la numărul de afectați, în special a cadrelor medicale”.

Avocatul Alexandru Cebanaș pe durata pandemiei a oferit consultanță juridică mai multor cetățeni. El a invocat situația în care s-a pomenit o alimentară dintr-un sat care a primit amendă pentru că vânzătoarea nu purta mască și mănuși în zilele în care acestea nu erau obligatorii. Anume acest caz l-a adus în fața Înaltei Curți. Cebanaș a pus în discuție lipsa unor amenzi graduale în funcție de pericolul social estimabil.

Îi sancționezi pe toți pentru cea mai mică abatere?

„Am avut foarte multe apeluri în care oamenii pur și simplu nu știau ce au încălcat, pe cine au pus în pericol, ce au făcut, dar trebuie să plătească această sumă foarte mare pe care nu și-o pot permite nici dintr-o sursă, onorată instanță. Lipsa individualizării acestei pedepse mă face să cred că s-a gândit la general, că, da, trebuie de pus o interdicție cât mai mare ca lumea în genere să se sperie și să nu mai iasă din casă. Dar așa tot nu este corect. Îi sancționezi pe toți pentru cea mai mică abatere? Deci lipsește echitatea în privința individualizării pedepsei”.

Reprezentantul Ministerului de Interne, Viorel Cernăuțeanu, a comunicat că pe toată durata pandemiei au fost întocmite aproape 3000 de procese verbale, dintre care 2800 în cazul persoanelor fizice și circa 120 au vizat companii. Aproape fiecare a zecea amendă a fost contestată în instanță. În replică avocații prezenți la ședința Curții Constituționale au făcut trimitere la limitarea accesului la justiție în această perioadă. Cernăuțeanu a mai afirmat că înainte de a împărți amenzi forțele de ordine au atenționat sau interacționat cu jumătate de milion de cetățeni. El a adăugat că mulți oameni nu conștientizează pericolul infecției, iar autoritățile nu mai au 20 de mii de polițiști suplimentar ca să supravegheze situația.

Până acum nici amenda, nici apelul la responsabilitatea individuală nu au dat rezultate scontate, susțin unii experți, dând de înțeles că poate metodele trebuie schimbate, mai ales când autoritățile s-au contrazis deseori în a comunica drepturile și obligațiile cetățenilor. O sugestie care ajunge mai greu la urechile decidenților convinși că au acționat fără greș și nu au niciun fel de regrete.

XS
SM
MD
LG