În luna septembrie, Curtea avizase negativ acest proiect constatând unele carenţe şi a cerut în regim de urgenţă avizul Comisiei de la Veneţia.
Întrucât carenţele principiale au fost remediate, Curtea a statuat că proiectul de lege respectă condițiile de revizuire și poate fi prezentat Parlamentului spre examinare. Întrebarea care se pune acum e dacă va exista voință politică în Parlament pentru amendarea Constituției în favoarea independenței magistraților.
Proiectul propune câteva îmbunătățiri, între care, excluderea Parlamentului din procesul de numire a magistraților Curţii Supreme de Justiţie, reformarea Consiliului Superior al Magistraturii şi consolidarea rolului său de garant al independenței justiției. O altă prevedere stabileşte că magistrații nu mai trebuie să fie numiți inițial pe un termen de încercare, de cinci ani, și abia ulterior dacă merită - pe viață. Totodată se abrogă competența şefului statului de a numi, la propunerea CSM, președinții și vicepreședinții instanțelor judecătorești. Totodată se prevede că Președintele va putea respinge doar o singură dată candidaturile judecătorilor propuși de CSM. Magistrații vor fi numiți transparent, în baza meritocrației. Ei vor beneficia de imunitate funcţională, care îşi va pierde însă valabilitatea în cazurile legate de corupţie.
Organul de autoadministrare judecătorească CSM va fi format din 12 membri, 6 judecători şi 6 non-judecători. Președintele Curții Supreme de Justiție, Ministrul Justiției și Procurorul General vor fi excluşi din componența CSM. Mandatul membrilor CSM va fi majorat de la 4 la 6 ani cu interdicția de a fi numiţi pentru două mandate consecutive.
Curtea Constituţională a avizat pozitiv toate propunerile, deși anterior, în luna septembrie, le-a avizat doar parțial, chiar dacă acestea au fost agreate de Comisia de la Veneţia. Curtea a invocat atunci, între altele, că Guvernul nu a respectat toate procedurile legale de amendarea Constituţiei şi că proiectul ajuns în fața magistraților era diferit de cel aprobat de executiv.
Preşedinta Curţii Constituţionale Domnica Manole s-a adresat atunci repetat Comisiei de la Veneţia pentru a clarifica unele carențe juridice legate în special de mandatul membrilor laici ai Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de la Veneţia, într-un aviz emis în procedură de urgenţă la mijlocul lunii noiembrie, a constat că sugestia Curţii Constituţionale ca mandatul membrilor din rândul profesorilor titulari să fie confirmat în Parlament este justificată. Această prevedere nu se regăsea în proiectul iniţial al guvernului, a precizat joi preşedinta Curţii Constituţionale Domnica Manole:
Acest proiect de modificare a Constituției poate fi prezentat Parlamentului spre examinare
„Cu privire la încetarea mandatului profesorilor titulari care sunt membri ai CSM, trebuie menționat că versiunea anterioară a proiectului de modificare a Constituției prevedea înlăturarea lor automată din funcție la data intrării în vigoare a amendamentelor constituționale. Prin Avizul nr. 1 din 22 septembrie 2020, Curtea a reținut că înlăturarea automată din funcție a membrilor non-judecători ai Consiliului reprezintă o măsură disproporționată și, prin urmare, contravine Constituției. Spre deosebire de proiectul de modificare a Constituției analizat de Curte anterior, proiectul actual prevede că la data intrării în vigoare a legii constituționale membrii non-judecători ai CSM urmează să fie confirmați pentru o perioadă de șase ani în total, cu votul a trei cincimi din deputații aleși. În consecință, acest proiect de modificare a Constituției poate fi prezentat Parlamentului spre examinare, avizul Curții fiind unul pozitiv.”
Comisia de la Veneţia preciza în avizul său că dacă membri non-judecători ai CSM nu vor fi aleși în mod repetat, adică mandatul lor nu va fi confirmat de deputaţi, acest lucru nu va avea nici o implicație asupra reputației sau integrității acestora. În document se mai arată că procedura de confirmare a mandatului va elimina consecințele negative ale regretabilei decizii a Parlamentului din martie 2020 când cei patru membri laici ai CSM au fost aleși pe baza vechilor reguli, deşi era în așteptare proiectul de amendare a Constituției. Amintim că în martie urmare a unor amendamente adoptate de majoritatea de atunci PSRM-PD Parlamentul a permis alegerea de membri noi ai CSM din rândul supleanților, până la alegerea lor de către Adunarea Generală a Judecătorilor care nu s-a putut întruni din cauza pandemiei de coronavirus. Opoziția a criticat atunci decizia majorității acuzând guvernarea de încercarea de a prelua controlul autorității de autoadministrare judecătorească.
Proiectul de modificare a Constituţiei avizat pozitiv de Curtea Constituţională urmează să fie dezbătut în Legislativ. Iar întrebarea care rămâne deschisă deocamdată este dacă va exista voință politică în Parlament pentru amendarea Legii Fundamentale în favoarea independenței magistraților.
