Cu două zile înainte, Tauber, care se afla la Forumul Economic de la St. Petersburg, a postat pe rețele de socializare un video în care își rostește „ultimul cuvânt”, spunând că instanța nu i-ar fi permis să participe la proces prin videoconferință.
„După tot ce s-a întâmplat pe parcursul acestui proces, nu am nicio iluzie. Este o comandă politică, cu probe complet fabricate, construită pe mărturii mincinoase”, a spus fosta deputată.
Judecătorii Curții de Apel au decis să lase neschimbată sentința judecătoriei Buiucani. Termenul de ispășire a pedepsei va fi calculat după reținere, și se va ține cont și de perioada când Tauber a fost în arest în Moldova.
După decizia Curții, de vineri, avocatul Sergiu Moraru a spus că ea era previzibilă.
Sentința Curții de Apel în dosarul Tauber a fost pronunțată la o săptămână după ce judecătorii acestei instanțe au lăsat în vigoare sentința primei instanțe a Guvernatoarei Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată într-un dosar similar la șapte ani de detenție.
Decizia primei instanțe
Dosarul Marinei Tauber conține trei episoade.
Într-unul dintre acestea, Tauber este învinuită că, în calitate de vicepreședintă a Partidului Șor, a acceptat ca formațiunea să primească 195 de milioane de lei de la „gruparea criminală” a oligarhului Ilan Șor, în perioada dintre 1 ianuarie 2022 și 1 mai 2023. În altul – că, atunci când a candidat la funcția de primar al orașului Bălți, în 2021, a acceptat de la gruparea Șor aproximativ 9,7 milioane de lei și a falsificat rapoartele financiare prezentate Comisiei Electorale Centrale.
Ultimul episod a fost transmis în instanță cu un an mai târziu, după ce Tauber a intrat cu megafonul la o ședință a Curții de Apel în care era examinat dosarul lui Ilan Șor. Fosta deputată i-a numit pe judecători și pe procurori „corupți” și a cerut demisia lor. Pentru asta, a fost acuzată de amestec în înfăptuirea justiției.
Procurorul Ghenadi Epure ceruse pentru Tauber o pedeapsă cu închisoarea de 13 ani. Judecătoria Buiucani a condamnat-o la 7 ani și 6 luni de închisoare în episoadele despre finanțarea fostului partid Șor. De asemenea, instanța a decis că episodul cu protestul la Curtea de Apel nu este o infracțiune penală, ci o contravenție, pentru care Tauber nu poate fi pedepsită, de altfel, pentru că a expirat termenul de prescripție.
Prin aceeași decizie, Tauber a fost obligată să întoarcă statului 10,6 milioane de lei utilizați în campania electorală de la Bălți și aproximativ 195 de milioane de lei, pentru finanțarea ilicită a Partidului Șor, în total - peste 206 milioane de lei.
Pachete cu bani și agentul sub acoperire „Palermo”
În timpul procesului au fost audiați martori care povesteau cum primeau pungi cu bani, apoi le împărțeau în „pachete” și livrau în diferite raioane a R. Moldova, pentru ca organizațiile teritoriale partidului Șor să organizeze proteste antiguvernamentale, în toamna anului 2022.
Directorul magazinelor sociale „Merișor” (un proiect a lui Ilan Șor), Victor Cușnir, a povestit în instanță că a fost rugat de cineva din partid să ajute la distribuirea banilor pentru salarii. În aceeași zi, 9 martie 2023, a fost reținut cu „genți, chei, diferite pachete, unde erau bani” (2.246.950 lei și 64.490 euro – sume recunoscute în calitate de corp delict în acest dosar). Procurorii susțin că lui i s-a adresat anume Tauber, după ce mai mulți curieri al Partidului au fost reținuți în octombrie 2022.
Pe 16 octombrie 2024, în instanță a fost audiat fostul deputat Vladimir Vitiuc, care a fost în 2022, timp de aproximativ patru luni, agent sub acoperire cu numele conspirativ „Palermo”. El înregistra convorbirile cu colegii săi din Partidul Șor și le transmitea oamenilor legii.
Vitiuc a povestit că în 2020, după ce a ieșit din Partidul Democrat și a aderat la formațiunea lui Șor, a început să primească lunar plicuri cu câte 100.000 de lei. „Oficiul” îi acoperea și cheltuielile pentru arenda automobilului și salariul șoferului. El susține că și alți colegi deputați ar fi primit bani în plic, iar președinții organizațiilor teritoriale primeau salarii de până la 10.000 de lei.
Martorul a mai spus că, în 2021, a semnat în borderouri că ar fi donat pentru campania Marinei Tauber 5.000 și 10.000 de lei, dar nu a dat acești bani în realitate. Avocații s-au opus audierii acestor martori, spunând că toți au avut statut de bănuiți sau învinuiți și ar fi colaborat cu ancheta pentru a scăpa de urmărire penală. Instanța, însă, a respins solicitările lor și a decis să îi audieze.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
