„Renumita RBG” („Notorius RBG”) – cum i se mai spunea judecătaorei care devenise o icoană nu numai a luptei pentru drepturile femeilor dar și a culturii pop – a fost până în ultimul moment conștientă de impactul pe care îl poate avea dispariția ei încă în cursul administrației Trump, motiv pentru care i-a lăsat nepoatei un testament, în care insistă să nu fie înlocuită decât după alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Testament cu o valoarea pur simbolică.
În Statele Unite, Curtea Supremă joacă un rol determinat în a stabili direcția în care se dezvoltă societatea dar și limitele puterii executive. Motiv pentru care este important echilibrul între judecătorii considerți liberali, ca Ruth Bader Ginsburg și cei conservatori, astăzi în majoritate, cu 5 la 3. Cu toate acestea, în anii administrației Trump, Curtea Supremă a dat o serie de decizii care au contrazis politica președintelui, in domeniul migrației, al dreptului femeilor la avort sau blocând desființarea sistemului de asistență medicală extinsă, asa-numitul Obama Care. Tot Curtea Supremă, dominată numeric de conservatori, a decis anul acesta că președintele nu se bucură de imunitate totală.
În toate aceste cazuri, cuvântul (sau votul) determinat l-a avut președintele Curții, judecătorul John Roberts, considerat un conservator.
Dispația lui Ruth Bader Ginsbrg deschide acum, în pragul alegerilor prezidențiale, un nou front al bătăliei politice, pentru numirea unui înlocuitor: președintele Trump a anunțat deja că va numi un successor sau succesoarea, care trebuie confirmat/-ă de Senat. Ceea ce teoretic s-ar putea întâmpla între alegeri și inaugurarea noului preșeedinte, indiferent cine este câștigător.
„Națiunea noastră a pierdut un jurist de statură istorică”, a spus judecătorul șef al Curții, John Roberts, l-a aflarea morții lui Ruth Bader Ginsberg.
„Am pierdut o colegă prețuită. Astăzi suntem în doliu, dar avem încredere că generațiile viitoare își vor aminti de Ruth Bader Ginsburg drept o promotoare neobosită și hotărâtă a justiției”.
Ginsburg a fost numită de președintele Bill Clinton în 1993 la Curtea Supremă, devenid a doua femeie în instanța supremă, după conservatoarea Sandra Day O’Connor. Între timp, mai sunt două femei judecătoarea, Sonia Sotomayor, numită în 2009 și Elena Kagan în 2010.
Ginsburg și-a început cariera de avocat în anii 50 ai secolului trecut și a câștigat cinci cazuri la Curtea Supremă, în favoarea drepturilor femeilor. În cei aproape 30 de ani ca judecătoare a Curții Supreme, RBG s-a profilat drept o apărătoarea a drepturilor femeilor, a egalității între genuri dar și a drepturilor minorităților etnice și sexuale. Au fost anii în care s-au legalizat căsătoriile între persoane de același sex iar recents-a decis că legislația care interzice discriminarea bazată pe sex se referă inclusiv la orientarea sexuală.
Președintele Donal Trump, pe care Ginsburg l-a numit în 2016 „impostor” (lucru pentru care și-a cerut scuze ulterior), a numit deja doi judecători conservatori la Curtea Supremă: pe Neil Gorsuch în 2017 și pe Brett Kavanaugh în 2018. Posturile de judecător la Curtea Supremă sunt acordate pe viață.
