Moldovenii vorbesc mult. Prin moldoveni, înțeleg oameni molcomi care au plecat în Occident, lansați de pe amîndouă malurile Prutului. Prin vorbit, înțeleg viața pe telefonul mobil.
La Londra, Bruxelles, București sau Strasbourg, am văzut oameni sudați de telefonul mobil. Dar moldovenii mi s-au părut mai dotați cu pace și răbdare. În metrou sau în magazin, pe stradă sau în birou, moldovenii trăiesc prinși într-o conversație fără sfîrșit.
E sigur că mult după ce lumea se va sfîrși, de undeva, se va auzi un om vorbind la mobil. Iar acela va fi un moldovean care n-a apucat să încheie ce avea de spus.
Alte nații sînt, la telefon cel puțin, mai repezite sau mai exacte. Moldovenii au un farmec lent. Fără grabă și fără ceva foarte urgent de spus, moldoveanul la mobil e un monument închinat cuvântului care bate timpul.
