Organizațiile neguvernamentale din componența inițiativei civice „Pentru un Parlament curat” şi-au prezentat azi concluziile despre ceea ce au numit „deficiențele de integritate” ale noului Parlament. Candidaţii la parlamentare, inclusiv cei care au acces în legislativ au fost monitorizaţi în baza a patru criterii: integritate în activitate politică, integritate în gestionarea averilor, integritate în exercitarea funcţiilor publice şi acte de corupţie. Cum au trecut acest test noii aleşi ai poporului?
Fiecare al patrulea deputat din noul legislativ și-a schimbat cel puțin o dată partidul din care a făcut parte, ceea ce autorii raportului califică drept cusur pentru un politician care pretinde a fi integru. Jumătate dintre numiții traseiști şi-au părăsit formaţiunea, contrar declarațiilor publice că nu vor trăda niciodată entitatea politică ce i-a promovat, a menționat analistul politic Igor Boţan, directorul executiv al ADEPT:
„Au schimbat partide fie cu doctrine diferite, fie că au depus jurăminte sau declaraţii pe propria răspundere că nu vor schimba partidul, dar au făcut acest lucru.”
Testul integrității politice l-au trecut 76 din cei 101 aleși ai poporului. E un indicator bun care s-ar explica şi prin faptul că în noul legislativ au acces două partide noi, explică Boţan:
„Oamenii care au venit pe aceste platforme politice practic nu au un
background politic, de aceea apriori li se dă credit de a fi oameni cu valori temeinice.”
Testul integrităţii în gestionarea averilor l-a picat fiecare al doilea deputat. Verificând declaraţiile de averi şi interese ale noilor aleşi ai poporului, experţii au identificat multiple abateri. Parte dintre ele nici nu au fost investigate de instituţiile de resort, a menţionat Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice:
„Sunt foarte mulţi care au ajuns în vizorul ANI. Am găsit documente ale instituţiei în care erau constatate încălcările, averi nedeclarate, multe conturi, demnitarii uită să-şi declare şi câte zece conturi pe care au bani. nu mai zic de proprietăţi care sunt scrise pe rude, prieteni, amante, pe care ANI spune că nu are pârghii suficiente ca să documenteze. După ce sunt un şir de încălcări constatate, dosarul este clasat din lipsa încălcării intenționate. Această formulare se găseşte la foarte mulţi candidaţi, inclusiv din cei care au ajuns în Parlament.”
Doar 3 din 101 aleşi ai poporului nu au primit aşa numitul cazier juridic din partea Iniţiativei Pentru un Parlament Curat. Experții au luat în calcul nu doar antecedentele penale ale deputaților, dar şi dosarele intentate pe numele unora dintre ei. Faptul că majoritatea deputaţilor au obţinut totuşi acest cazier nu dovedeşte că ar fi curaţi ca lacrima, a precizat Galina Bostan, preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei:
„În privinţa a foarte mulţi deputaţi există suspiciuni a comiterii unor fapte reprobabile, dar organele de drept, mașinăria penală a statului nu reacţionează în nici un fel, evită să se sesizeze, autosesizeze ori de câte ori sunt probleme generate de faptele, actele politicienilor.”
Cele mai multe cartonașe roşii au fost acumulate din cauza problemelor de integritate în exercitarea funcţiilor publice. Mai mult de jumătate dintre aleşi au încălcat acest criteriu, iar în cazul a 28 din deputați încălcările au fost serioase. Între ei sunt cei care au promovat în fostul parlament amnistia fiscală şi cetăţenia prin investiţii, a menţionat Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente:
„De asemenea, am inclus deputaţii, foştii candidaţi, care anterior au făcut declaraţii împotriva statului de drept şi împotriva democraţiei, inclusiv candidaţii care au ameninţat, bruscat jurnaliştii. Cei care au fost implicaţi în acţiuni de corupere a alegătorilor şi de folosire a resurselor administrative în interes de partid. Avem candidaţi care încă în timpul evenimentelor din 2009 au deţinut anumite funcţii politice sau de stat şi au comis grave abuzuri împotriva drepturilor omului. o altă categorie sunt candidaţii care au făcut donaţii partidelor şi au donat inclusiv ceea ce nu aveau. Cele mai multe cazuri de acest fel s-au întâlnit în lista PSRM.”
Faptul că fiecare al patrulea deputat nu a trecut filtrul integrității în exercitarea funcțiilor publice, iar alţi o pătrime l-au trecut la limită este extrem de îngrijorător, spun experții. Şi asta pentru că o masă critică importantă din Parlament o constituie cei care au încălcat principiile de bază ale gestionării banilor publici în funcţiile pe care le-au deţinut şi nu există nici o garanţie că nu vor continua asemenea practici cel puțin reprobabile.
