Linkuri accesibilitate

Anneli Ute Gabanyi: „Dacă Moldova nu e luată în seamă, Ucraina ar putea fi încercuită”


Refugiații de război din Ucraina.
Refugiații de război din Ucraina.

Anneli Ute Gabanyi, profesor de științe politice în Germania, expertă în evoluțiile din fostul spatiu sovietic vorbește despre războiul ruso-ucrainean și despre perspectivele R Moldova de a intra în Uniunea Europeană.

Valentina Ursu în dialog cu Anneli Ute Gabanyi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:24 0:00

Anneli Ute Gabanyi: „Este foarte bine că Uniunea Europeană semnalizează Moldovei că o are în vedere, pentru că, într-adevăr, Moldova se află într-o zonă periclitată în cadrul acestui război pe care Rusia l-a început împotriva Ucrainei. Pentru că dacă ne uităm pe hartă, trupele rusești înaintează de fapt în mod foarte consecvent de-a lungul coastei Mării Negre. Și tare mă tem că au să ajungă și la Odesa și într-un fel vor să refacă ceva despre care s-a vorbit deja – Noua Rusie/Novaia Rossia, care ar ajunge exact în conexiune cu Transnistria. Acesta este un prim lucru. Cred că pericolul pe care Europa trebuie să-l înțeleagă este mai mare la Marea Neagră. Scopul Rusiei este de a domina coasta Mării Negre, pentru ca aceasta să devină un lac rusesc. Acesta este primul lucru, al doilea lucru, sigur că Ucraina a depus această cerere de aderare rapidă și, într-adevăr, eu sunt de părere că ceea ce trebuie să obțină aceste două țări, pentru că le văd, momentan, într-un context absolut singular apropiat.”

Europa Liberă: Fără Georgia, pentru că era un trio – Kievul, Chișinăul și Tbilisi?

Anneli Ute Gabanyi: „Da. De aceea, subliniez, momentan văd acest duo, ca să spun așa. De ce? Pentru că îmi amintesc că am citit odată că dl Brzeziński l-a vizitat pe dl Gromîko, fostul ministru de externe al Uniunii Sovietice, în cabinetul lui care era lângă camera lui de lucru. Și în acest cabinet el avea pe un perete numai o hartă, și anume o hartă din care lumea se vedea din centrul Rusiei. Vă puteți imagina cum arată o așa hartă. Și atunci, dacă vrea el să țină Ucraina, el poate s-o țină practic numai dacă ține și Moldova. Și în altă ordine de idei, dacă Ucraina, hai să presupunem, ar obține ceea ce își dorește, atunci, dacă Moldova nu este luată în seamă, Ucraina ar putea să fie încercuită. Deci pentru siguranța Ucrainei, nemaivorbind de Moldova, siguranța și includerea în același context geopolitic al Republicii Moldova este absolut necesară și este de

Noi știm foarte bine că după războiul din Kosovo, în 1999, la un Congres al Uniunii Europene la Thessaloniki statele din Balcanii de Vest au primit o perspectivă de aderare. Asta nu înseamnă că aceste state au aderat.

primă importanță. Noi știm foarte bine că după războiul din Kosovo, în 1999, la un Congres al Uniunii Europene la Thessaloniki statele din Balcanii de Vest au primit o perspectivă de aderare. Asta nu înseamnă că aceste state au aderat. Și, ca să mai adaug și eu cu puțin cinism, și Turcia are din 1963 o perspectivă de aderare și chiar a început și negocierile, și tot nu a intrat, dar nu asta este important, este important ca și aceste țări din vecinătatea estică, adică în momentul de față vorbim de Moldova și de Ucraina, să primească imediat – imediat! – în această fereastră a oportunității să primească ceea ce au și statele din Balcani. Și acest lucru nu trebuie hotărât de către Consiliul European, adică de către șefii de state ale celor 27 de state europene, ci poate fi dat printr-o hotărâre a Comisiei. Și noi am văzut foarte clar că madam von der Leyen și, în general, Comisia este cea care ar fi dispusă să decreteze, ca să spun așa, acest lucru.”

Europa Liberă: Devine clar că despre o aderare de urgență nu poate fi vorba, este o aderare care se face conform unui calendar și în funcție de îndeplinirea condițiilor, în primul rând a acquis-ului comunitar, este un proces de durată și nu se poate comprima la maximum pe moment. Această perspectivă europeană cât ar dura?

Anneli Ute Gabanyi: „Eu am numit acest lucru și scriu despre acest lucru, am publicat două articole în anii ’90, cerând ca să i se ofere – acesta era și titlul unui articol – perspectiva unei perspective, dar trebuie să aibă și o perspectivă. Asta, în primul rând pentru populația din aceste țări, ca să aibă speranță, pentru că nu poți să rabzi și să suferi fără ca să vezi luminița la capătul tunelului. Este imposibil, nu dă niciun imbold nici pentru reformele care trebuie făcute, pentru suferințele, eventual, care trebuie îndurate. Deci, în primul rând, perspectiva unei perspective, în al doilea rând trebuie foarte curând ca statele Uniunii Europene să își dea asentimentul, adică nu se poate ca să vină unul sau altul dintre șefii de state, dintre cei 27 și să zică: „Nu, stați puțin că nu suntem gata sau nu sunt ei pregătiți”. În principiu, da. Și acest lucru poate să atragă și un alt climat economic și de siguranță pentru aceste țări. Să știți că nu este același lucru dacă ești copilul nimănui și dacă ești recunoscut ca aparținând nu Europei, Valentina, păi clar că sunt în Europa, dragă, prin cultură, prin geografie, prin nu știu ce, dar al Uniunii Europene care are anumite valori, are anumite reguli și pentru care membrii acestei Uniuni recunosc că Moldova, ca și Ucraina au dreptul și capacitatea, și calitatea să adere.”

Europa Liberă: Dl Borrell, aflându-se la Chișinău, înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a spus că Moldova este parte a familiei europene, iar UE sprijină dreptul țării de a alege cursul său. Adică, de unde trebuie să vină inițiativa, de la Chișinău și să fie susținută de Bruxelles sau mai întâi coordonată cu Bruxelles-ul și ce s-ar întâmpla în cazul în care li se oferă acestor două state această perspectivă, nu ar înfuria și mai mult Rusia și pe Vladimir Putin acum, în condiții de război?

Anneli Ute Gabanyi: „D-apoi acum, cum zicem noi, nemții, copilul oricum a căzut în apă. Ce să-l mai înfuriem? Problema este acum să ne salvăm pielea, problema este că aceste țări, și mai ales Moldova, și-a arătat de 30 de ani tendința, cursul spre care năzuiește. Nu se pune întrebarea dacă Moldova vrea să devină parte a casei europene sau familiei europene, sau clubului european, sau cum îl numiți, Moldova, în momentul de față, printr-un decret al Comisiei Europene, din partea lor trebuie să decidă, da, așa cum într-un fel a spus madam von der Leyen, da, aceste țări au dreptul și noi vrem să le sprijinim, ca ele să devină candidate ale Uniunii Europene. Și după aceea, sigur că Moldova, la fel ca și Ucraina, ar trebui să dea și un semnal în plus, dincolo de voința perpetuă, un semnal în plus că vrea și cât mai repede, pentru că suntem în pericol, pentru că fereastra oportunității ar putea să se închidă. De exemplu, spun în paranteză, dacă Ucraina intră sub cizma Moscovei din nou pentru o perioadă, ceea ce nu vrem să sperăm, asta nici nu spunem, dar în orice caz pentru ca Ucraina să mai aibă o șansă să revină, pentru ca Ucraina să aibă o șansă să adere, aderarea Republicii Moldova este sine qua non dincolo de interesul și de soarta Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar eu am auzit pe cineva care se întreba ce s-ar întâmpla cu Ucraina, dacă ar intra de urgență în UE și totuși ar fi cucerită de Rusia lui Putin. Ce ar face UE atunci?

Anneli Ute Gabanyi: „N-am mai văzut intrări de urgență, dar am văzut tot felul de intrări cu, ca să zic așa, handicapuri, pentru că aici vine, sigur, întrebarea: ce ne facem cu acele republici din Donbas și ce ne facem cu Transnistria?”

Europa Liberă: Exact. Republica Moldova are un conflict nesoluționat, conflictul transnistrean de 30 de ani, rămâne o mare problemă acest regim secesionist de la Tiraspol.

Anneli Ute Gabanyi: „De altfel, acest statut special este interpretat, ca și în cazul Donbasului, și în cazul Transnistriei foarte diferit și de aceea mi-e clar că Moldova are dreptul de a-și alege alianța, pentru că acest lucru a fost garantat țărilor din Europa de la Helsinki încoace, din 1975, și reînnoit în Declarația de la Paris din septembrie 1990. Deci pentru asta nu trebuia dl Borrell să vină la Chișinău.”

Europa Liberă: Și să mai spună că Uniunea Europeană sprijină reglementarea pașnică a acestui conflict transnistrean, înseamnă că Bruxelles-ul, UE va deveni mai activă în acest format de negocieri „5+2”?

Anneli Ute Gabanyi: „Ei până astăzi n-au înțeles despre ce este vorba. Dacă se cere federalizarea Republicii Moldova, noi știm ceea ce înțelege Rusia sub acest context. În general este imposibil să negociezi acel lucru, dacă cel care stă cu tine la masa negocierilor – Rusia – este atât parte a problemei și se prezintă și ca parte a soluției, deci este ridicol într-un fel, trebuie o nouă cale, o nouă înțelegere în primul rând a problemelor. Și mai spun un lucru: Uniunea Europeană este momentan așa cum noi toți, politica noastră, Germania, Uniunea Europeană ș.a.m.d. suntem momentan la un moment de cotitură și trebuie să ne tragem sufletul și să revedem ce putem face mai bine de acum înainte. Și aici, Uniunea Europeană care a ajuns la concluzia, și în urma intervențiilor dlui Macron, că Uniunea Europeană trebuie să-și câștige un fel de suveranitate și în domeniul securității, aici ar trebui Uniunea Europeană să pună accent mai mult pe aspectul geopolitic al procesului integrării unor noi membri. Acest lucru se referă, de altfel, și la Balcani, unde avem practic o rană deschisă în care dl Putin deja a intrat prin Bosnia și Herțegovina, prin dl Dodik, sunt lucruri care trebuie discutate, însă în momentul de față ar trebui să se spună clar: este momentul în care trebuie să se dea un semnal acestor țări repede, adică azi-mâine, chiar înainte ca rușii eventual să se apropie mai mult de Kiev și Republica Moldova este o parte sine qua non și semnificativă într-un astfel de proces.”

Europa Liberă: De când a izbucnit această invazie rusă în Ucraina, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a vorbit că perspectiva europeană e unica salvare, soluție pentru Republica Moldova și după întrevederea pe care a avut-o cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, dl Borrell, Maia Sandu a spus că Moldova va depune o cerere de aderare, dar când și cum o să anunțe ulterior. De ce ezită să spună clar când și cum?

Anneli Ute Gabanyi: „Nu știu dacă există temeri, dar eu aș spune că trebuie neapărat făcută o cerere bine formulată, ca să nu poată fi respinsă imediat, dar cel puțin minimum să se ceară, de exemplu, momentan Uniunii ca să facă această recunoaștere a unei perspective pentru Moldova și Ucraina după modelul Thessaloniki. Asta este esențial. Și după aceea să se vadă cum se poate merge mai departe. Dar dacă pierdem acest moment și momentum o să regretăm foarte mult.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. este clar de ce a decis Republica Moldova să nu aplice sancțiunile UE împotriva Federației Ruse?

Anneli Ute Gabanyi: „Să vă spun în glumă: îmi pare rău că Moldova nu aplică aceste sancțiuni, pentru că atunci Putin ar muri de râs. Pentru că aceste sancțiuni într-adevăr nu-l pot răni în niciun fel și cred că aici dna Sandu are dreptate – situația este atât de încinsă și – cum să vă spun? – ursul este chiar la gardul Moldovei, dacă ne uităm mai ales la sud. Eu înțeleg acest lucru, bănuiesc că s-a și sfătuit cu unul și cu altul pentru a trage această concluzie. Aici nu aș vrea s-o critic.”

Europa Liberă: La Chișinău sunt așteptați și alți demnitari europeni, dar și americani. Credeți că atunci se va vorbi mai cu tărie despre acest subiect atât de fierbinte – apropierea Moldovei de UE?

Anneli Ute Gabanyi: „Păi, Moldova trebuie să ridice cuvântul și, eventual, și din rândul societății civile, din rândul politicienilor din alte țări. Mă gândesc, de exemplu, la România sau altele să se pună preț pe acest subiect. Și revin încă o dată la problema Transnistriei, sigur că dacă n-ar fi o Ucraină prietenă, am fi zis: „Mai bine renunțați la Transnistria, pentru că oricum nu este legată de Basarabia istoricește ș.a.m.d.”, dar în general trebuie găsită o soluție, pentru că în multe cazuri Uniunea Europeană dacă a dorit acest lucru a știut. Mă gândesc la cazul Ciprului, unde Ciprul avea și el o problemă, ba chiar era divizat; mă gândesc la Croația care avea cu Slovenia serioase probleme la mare ș.a.m.d. Deci, cum zice englezul, unde este o voință, este și o cale, dar trebuie insistat. Este momentul să cerem și să obținem perspectiva unei perspective pentru aceste două țări, să nu mai rămână în zona nimănui, a vecinătății.”

Europa Liberă: Am reținut și o declarație a dlui Lavrov care spunea că, dacă Occidentul va decide să pună cortina de fier, Rusia nu își va face griji și va găsi posibilități de dezvoltare. E pregătită Rusia să se dezvolte de una singură?

Anneli Ute Gabanyi: „De una singură, nu, dar eu am auzit mai multe comentarii interesante în presa germană și televiziune-radio și se pare că, pe de o parte, Rusia a făcut pregătiri foarte intense în ultimii ani pentru a face față unei eventuale astfel de politici a Occidentului, iar în altă ordine de idei, în ceea ce privește anumite aspecte ale tehnologiei sau sistemul SWIFT ș.a.m.d., s-ar putea, pe de o parte, în ceea ce privește tehnologia să meargă pe drumul Chinei, care și China, după ce a fost lovită de niște sancțiuni exact de același fel de către Statele Unite, a reușit să-și inventeze singură aceste tehnologii de care Occidentul a privat-o, mai ales Statele Unite, și reușește tot mai mult. Iar în ceea ce privește sistemul SWIFT, se pare că Rusia are un sistem propriu de plăți interne, dar care este valabil și pentru schimburile economice cu China. Și acest lucru, spunea unul dintre comentatori, foarte inteligent de la Institutul de Studii Economice de la Viena, ar putea de asemenea să ducă la o apropiere a Rusiei de China, ceea ce nu este de dorit. Unii spun chiar că rușii, ca și chinezii, ar putea la un moment dat să recurgă și la sisteme de tip bitcoin etc. Deci, problema este că Rusia în momentul de față este atât de acerbă și a pregătit atât de bine această mișcare, încât undeva este de speriat.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG