Contactați de Europa Liberă, mai mulți fermieri s-au arătat mulțumiți că își vor putea nestingherit cultiva terenurile și culege roada, cel puțin până la finele acestui an. Ei susțin însă că această decizie nu rezolvă problema terenurilor disputate din stânga Nistrului, mai ales că administrația de la Tiraspol poate schimba macazul în orice moment.
Vera Semionov din satul Doroțcaia conduce o cooperativă agricolă care deține 155 de hectare după șoseaua controlată de forțele transnistrene. Gestiona peste 600 de hectare până la începutul anilor 2000, când terenurile agricole au fost sechestrate de administrația secesionistă. Ea tratează cu neîncredere noul compromis în disputa legată de accesul la terenuri.
„De 30 de ani ba ne dau voie, ba – nu. Acum ei spun că ne permit să prelucrăm terenurile până la iarnă, dar nu avem nicio siguranță că așa va fi. Nu avem nicio perspectivă, pentru că nu există o decizie clară și durabilă. Agricultorii nu pot să se dezvolte. Ei se tem că vor face investiții în zădar, că vor intra în datorii, mai ales că unii riscă și iau credite pentru a avea cu ce prelucra pământul”, explică Vera Semionov.
Agricultorii din Doroţcaia - cei mai afectați în disputa terenurilor
Peste 90% din terenurile agricole ale satului sunt amplasate la est de șoseaua Camenca-Tiraspol. În urma unei înțelegeri protocolare semnată de Chișinău și Tiraspol în 2018, peste 3.000 de hectare ale satului Doroțcaia au fost înregistrate oficial și redistribuite proprietarilor care au obținut de la Tiraspol certificate de acces la pământuri pe un termen de 20 de ani.
Certificatul de acces – „doar o foaie goală”
Vera Semionov a intrat și ea în posesia unui astfel de certificat. „Când ne-au dat aceste certificate, ne-au spus că în perioada asta nu o să mai avem nicio problemă. Când l-am primit... eu, am înțeles din start că e doar o foaie goală și că nu știm ce va fi mâine. Și iată că am ajuns la situația în care suntem”, afirmă agricultoarea din Doroțcaia.
Deși și-a asumat angajamentul de a reda fermierilor moldoveni accesul la propriile lor terenuri pe o durată de 20 de ani, administrația secesionistă din stânga Nistrului a notificat Chișinăul, la finele anului 2021, că limitează până în data de 30 iunie prevederile deciziei din 2018. În ziua expirării termenului, acesta a fost prelungit cu două luni, la cererea Chișinăului și cu implicarea președinției în exercițiu a OSCE.
Noua extindere a termenului, până la finele anului 2022, nu este în măsură să soluționeze această dispută recurentă în relația R. Moldova cu regiunea sa secesionistă, consideră și Petru Nirca din satul Cocieri, proprietar de terenuri la est de șoseaua Camenca-Tiraspol.
„Termenul acesta e foarte periculos pentru că se fac pregătiri pentru anul agricol 2023. Pământurile trebuie arate, pregătite, procurate semințe, îngrășăminte. Sunt proceduri care necesită investiții. Și iarăși am ajuns în punctul în care nu știm ce să facem. Întrebarea asta trebuie, odată și odată, hotărâtă pe un termen mai îndelungat, așa cum a fost în 2018”, spune agricultorul din Cocieri.
Nirca pune la îndoială că Tiraspolul vrea cu adevărat să soluționeze această problemă care, în opinia fermierului, este folosită ori de câte ori administrația secesionistă vrea să obțină concesii din partea Chișinăului.
Reprezentantul politic în procesul de negocieri din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, nu a confirmat, deocamdată, prelungirea, anunțată de Chișinău, a termenului de aplicare a Deciziei protocolare privind accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile agricole amplasate după traseul Camenca-Tiraspol.
