Linkuri accesibilitate

70 de ani de la deportările în Bărăgan. Au fost trimişi în Bărăgan şi basarabenii refugiaţi în Banat


Deportări în Bărăgan, fotografie-document
Deportări în Bărăgan, fotografie-document

Una dintre cele mai mari acţiuni represive ale regimului comunist, instaurat la Bucureşti, a fost dislocarea a 40.320 de persoane care locuiau „pe o adîncime de 25 km“, lîngă frontiera cu Iugoslavia.

70 de ani de la deportările în Bărăgan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:48 0:00
Link direct

Pregǎtirile pentru desfǎşurarea acestei operaţiuni s-au încheiat la 15 iunie 1951. În urmǎtoarele trei zile, trupe ale Securitǎţii, miliţieni şi activişti de partid i-au îmbarcat pe cei vizaţi în vagoane care aşteptau în gǎrile localitǎţilor. S-au stabilit atunci trei „categorii de elemente periculoase“ care trebuiau să ajungǎ în Bărăgan. În „prima categorie“ intrau „cetăţenii statelor imperialiste şi ai Iugoslaviei, precum şi persoanele cărora aceste state nu le mai recunosc cetăţenia“, „funcţionarii epuraţi, militarii deblocaţi şi liberii profesionişti excluşi... care nu sunt originari din această zonă“. În categoria a 2-a intrau refugiaţii din Basarabia, macedonenii, „elementele care au făcut parte din unităţile germane S.S.“, titoiştii, contrabandiştii şi călăuzele pentru treceri frauduloase de frontieră, „rudele celor care au fugit din ţară“ şi celor „care au ţinut sau ţin legătură cu bandiţii lichidaţi sau cei în curs de lichidare, precum şi cei care i-au sprijinit sub orice formă“, chiaburii şi cîrciumarii, foştii comercianţi care au lucrat cu străinătatea, industriaşii şi moşierii. Din cea de-a 3-a categorie făceau parte foşti deţinuţi politici şi foşti deţinuţi de drept comun care au săvîrşit o infracţiune gravă („sabotaj economic, delapidare, tîlhărie“).

Între cei dislocaţi s-au aflat şi mulţi etnici germani care în 1949 s-au reîntors din Uniunea Sovietică unde fuseseră deportaţi în 1945.

În numeroase cărţi şi reportaje, apărute în ultimii ani, victimele deportărilor au povestit cum s-a desfăşurat acţiunea şi cum au trăit în Bărăgan pînă-n 1956, cînd s-au putut întoarce acasă. Petru Maghiaru, ţăran din Comloşu Mare, născut în 1920 în Statele Unite (Detroit), întors în comuna natală în 1932, a descris şocul pe care l-a trăit cînd şi-a revăzut casa „ocupată de o brigadă a C.A.P”. Mai tîrziu, casa i-a fost restituită. Pentru Petru Maghiaru însă constrîngerile nu s-au încheiat odată cu eliberarea din Bărăgan. După declanşarea unui nou val de represiune, este arestat, în 1959, împreună cu 6 consăteni şi condamnat la 10 ani de închisoare şi confiscarea averii, pentru uneltire contra ordinei sociale. (În paranteză amintim că anchetatorul lui Maghiaru a fost ofiţerul de Securitate, Constantin Feraru care în calitate de locotenent-colonel a activat pînă-n 1984. În 1968, Feraru fusese pedepsit şi retrogradat pentru abateri săvîrşite alături de alţi ofiţeri din fosta Direcţie Regională de Swecuritate Banat, sub conducerea gen.-mr. Wiliam Steskal. Între altele, ofiţerii implicaţi au fost acuzaţi de comercializare ilegală de valută.)

Frontispiciul publicaţiei „Suflet nou” (2021)
Frontispiciul publicaţiei „Suflet nou” (2021)

Împreună cu Maghiaru a fost arestat şi cunoscutul ţăran condeier, Ghiţă Bălan-Şerban (1907-1975), colaborator al revistei interbelice „Suflet Nou” care apare, şi-n prezent, într-o nouă serie, la Comloşu Mare. Şi Ghiţă Bălan-Şerban [Gheorghe Bǎlan în acte] a fost deportat în Bărăgan.

Fişa lui Gheorghe Bălan, deportat în Bărăgan
Fişa lui Gheorghe Bălan, deportat în Bărăgan
Nu demult, CNSAS-ul a publicat cele 56.468 de fişe de domiciliu obligatoriu, deci şi fişele întocmite persoanelor deportate în Bărăgan. Din fişa lui Ghiţă Bălan-Şerban rezultă cǎ a fost urmărit de către Securitate pînă în anul morţii, 1975. Într-o situaţie asemǎnǎtoare s-a aflat şi Petru Maghiaru. În urma lecturii dosarului întocmit de fosta Securitate, Gheorghe Novac a publicat, în 2010, cartea, intitulată: Destinul frânt al unui om neînfrânt. Petru Maghiaru (1920-2009), (Editura Mirton, Timişoara). Este una dintre nenumǎratele mǎrturii despre o epocǎ a neagrǎ a istoriei care, sperǎm, cǎ nu se va mai repeta niciodatǎ.
Addenda
Două documente privind planificarea unor dislocări

1)

Tovarăşi Miniştri
Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri Nr. 1154/950, s'au stabilit reguli privitoare la domicilierea în centrele aglomerate:
Potrivit art 6 din suszisa Hotărâre Ministrul Afacerilor Interne poate să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane cari nu-şi justifică prezenţa în aceste centre (cum ar fi cei cari n'au nici o ocupaţie, cei cari refuză sistematic plasarea prin Oficiul Forţelor de Muncă, cei cari au suferit condamnări [politice], foştii exploatatori etc.).
Pentru a asigura apărarea cuceririlor democratice şi [aplicarea] în cele mai bune condiţiuni a legilor şi dispoziţiunilor [impuse] de autorităţi, este necesar însă să se completeze dispoziţiunile [din. art.6] al acestei Hotărâri, dându-se posibilitatea Ministerului Afacerilor Interne , ca pe cale de Decizie, să poată dispune mutarea din [orice] localitate, inclusiv centrele aglomareta, a persoanelor cari [prin] manifestările lor faţă de poporul muncitor dăunează construirii socialismului în R.P.R. (cum ar fi cei cari comit acte de sabotaj, [nu se supun] la executarea legilor şi măsurilor organelor de Stat, răspândesc [zvonuri şi] ştiri de natură a discredita regimul de democraţie populară şi [comit alte] fapte de asemenea natură).
În acest scop am întocmit alăturatul proect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea art. 6 al Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 1154/950, prevăzând că celor mutaţi li se va putea stabili domiciliul obligator în orice localitate.
Dacă sunteţi de acord cu prevederile acestui proect, [vă rog] a-l semna.
Ministrul Afacerilor Interne
(ss) Teohari Georgescu
Cf. AAFDB [Arhiva Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan], dosar 1 [fila 400 conform fotocopiei din Arhiva SRI, fără altă cotă].

2)

Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române, Hotărârea Nr. 344
Consiliul de Miniştri în şedinţa dela 15 Martie 1952.
Văzând referatul Ministrului Afacerilor Interne cu Nr. ...
În temeiul art. 72 din Constituţia Republicii Populare Române
HOTĂREŞTE:
Art. 1. - Dispoziţiunile art 6 din Hotărârea Consiliului de Miniştri Nr. 1154 din 26 Octombrie 1950, se modifică şi se completează cum urmează:
Art. 6.- Ministerul Afacerilor Interne va putea pe cale de decizie, să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane cari nu-şi justifică prezenţa în aceste centre, precum şi mutarea din orice localitate a persoanelor cari prin manifestările faţă de poporul muncitor dăunează construirii socialismului în Republica Populară Română.
Celor mutaţi li se va putea stabili domiciliu obligator în orice localitate“.
Art. 2. - Ministrul Afacerilor Interne este autorizat să ducă la îndeplinire prevederile prezentei Hotărâri.
Semnat:
Teohari Georgescu
[urmează o semnătură indescifrabilă]
Iosif Chişinevschi
Vasile Luca
Aa Pauker
Gheorghiu-Dej
Cf. AAFDB, dosar 1 [conform fotocopiei din Arhiva SRI, fila 404, fără altă cotă].

A se vedea serialul nostru, publicat cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la dislocările forţate, din 1951:Deportările în Bărăgan” (1), RFE, 1.6. 2011; (2), RFE, 8.6. 2011; (3), RFE, 15.6. 2011; (4) RFE, 22.6. 2011.

Previous Next

XS
SM
MD
LG