Omenirea nu mai văzuse așa ceva până atunci.
„Little boy”, cum a fost denumită bomba lansată de americani asupra orașului japonez, a explodat la aproximativ 600 de metri deasupra Spitalului Shima. Era finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă începutul unei ere ce avea să schimbe lumea. Era armelor nucleare.
În momentul exploziei de la Hiroshima, temperatura a atins câteva milioane de grade Fahrenheit. Cei aflați în apropiere de locul în care a avut loc explozia au fost pur și simplu pulverizați. Mingea de foc declanșată de explozie a atins un diametru de aproape 300 de metri și, în doar câteva secunde, 60.000 din cele aproximativ 90.000 de clădiri ale orașului au fost demolate de suflul puternic al exploziei.
La momentul bombardamentului, Hiroshima găzduia între 280.000-290.000 de civili, precum și 43.000 de soldați. Aproximativ 80.000 au fost uciși instantaneu sau răniți grav. Departamentul de Energie al SUA a estimat că după cinci ani au fost probabil 200.000 sau mai multe decese ca urmare a bombardamentelor, în timp ce orașul Hiroshima a estimat că 237.000 de oameni au fost uciși direct sau indirect de efectele bombei, inclusiv arsuri, boli de radiații și cancer.
Era primul atac cu bomba atomică al americanilor asupra Japoniei. Trei zile mai târziu, o altă bombă avea să fie aruncată asupra orașului Nagasaki. Bombardamentul s-a soldat cu 75.000 de victime. La doar câteva zile distanță, adresându-se unei populații devastate de război, împăratul Japoniei, Hirohito, a anunțat capitularea.
Cele două bombe atomice aruncate de americani asupra Japoniei aveau să rămână pentru totdeauna în memoria colectivă. Nu doar din cauza bilanțului tragic al victimelor, ci și pentru semnificația acelui moment, când omenirea a aflat că descoperise ceva ce o poate duce la autodistrugere.
Deceniile următoare, scurse în contextul Războiului Rece, au însemnat o cursă a marilor puteri ale vremii, SUA și URSS, pentru înarmarea nucleară.
Până în prezent, opt țări au detonat cu succes arme nucleare. Cinci dintre ele, SUA, Rusia, China, Franța, și Marea Britanie sunt desemnate ca state care au dreptul să dețină astfel de arme, potrivit Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare. Alte trei state, Coreea de Nord, India și Pakistan au efectuat teste nucleare fără a fi semnatare ale tratatului.
„Little boy”, cum a fost denumită bomba lansată de americani asupra orașului japonez, a explodat la aproximativ 600 de metri deasupra Spitalului Shima. Era finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, însă începutul unei ere ce avea să schimbe lumea. Era armelor nucleare.
În momentul exploziei de la Hiroshima, temperatura a atins câteva milioane de grade Fahrenheit. Cei aflați în apropiere de locul în care a avut loc explozia au fost pur și simplu pulverizați. Mingea de foc declanșată de explozie a atins un diametru de aproape 300 de metri și, în doar câteva secunde, 60.000 din cele aproximativ 90.000 de clădiri ale orașului au fost demolate de suflul puternic al exploziei.
La momentul bombardamentului, Hiroshima găzduia între 280.000-290.000 de civili, precum și 43.000 de soldați. Aproximativ 80.000 au fost uciși instantaneu sau răniți grav. Departamentul de Energie al SUA a estimat că după cinci ani au fost probabil 200.000 sau mai multe decese ca urmare a bombardamentelor, în timp ce orașul Hiroshima a estimat că 237.000 de oameni au fost uciși direct sau indirect de efectele bombei, inclusiv arsuri, boli de radiații și cancer.
Era primul atac cu bomba atomică al americanilor asupra Japoniei. Trei zile mai târziu, o altă bombă avea să fie aruncată asupra orașului Nagasaki. Bombardamentul s-a soldat cu 75.000 de victime. La doar câteva zile distanță, adresându-se unei populații devastate de război, împăratul Japoniei, Hirohito, a anunțat capitularea.
Cele două bombe atomice aruncate de americani asupra Japoniei aveau să rămână pentru totdeauna în memoria colectivă. Nu doar din cauza bilanțului tragic al victimelor, ci și pentru semnificația acelui moment, când omenirea a aflat că descoperise ceva ce o poate duce la autodistrugere.
Deceniile următoare, scurse în contextul Războiului Rece, au însemnat o cursă a marilor puteri ale vremii, SUA și URSS, pentru înarmarea nucleară.
Până în prezent, opt țări au detonat cu succes arme nucleare. Cinci dintre ele, SUA, Rusia, China, Franța, și Marea Britanie sunt desemnate ca state care au dreptul să dețină astfel de arme, potrivit Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare. Alte trei state, Coreea de Nord, India și Pakistan au efectuat teste nucleare fără a fi semnatare ale tratatului.
