Linkuri accesibilitate

De ce a crescut numărul cazurilor de COVID-19 în R. Moldova?


Numărul cazurilor noi și confirmate de infectare cu COVID-19 a crescut de la o zi la alta săptămâna aceasta.

A crescut și rata de pozitivare, fiind confirmată pozitiv aproape fiecare a treia persoană testată. Numărul de cazuri noi variază în general în funcție de cel al testelor efectuate. Dar nu este limpede de ce variază numărul testelor, uneori enorm, și care este strategia testării.

De ce a crescut numărul cazurilor de COVID-19?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:38 0:00
Link direct

Din numărul total de probe prelevate în luna februarie, în jur de 30% sunt pozitive. Cel puțin patru din 10 infectaţi provin din Chişinău, spune medicul epidemiolog Ştefan Gheorghiţă, şeful Secţiei supravegherea epidemiologică a gripei şi infecţiilor respiratorii virale acute din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică. Odată cu creşterea numărului de teste procesate s-a constatat că şi numărul cazurilor grave s-a mărit, constituind 23-24%. Ştefan Gheorghiţă consideră că una din cauzele acestor tendinţe este relaxarea cetăţenilor care sunt tot mai tentați să revină la viaţa de până la Covid şi să ignore normele sanitare.

„Unele măsuri nu se execută în organizații, în centrele de comercializare, în piețe. Oamenii au devenit mai activi, fiindcă uitați-vă ce se face și în Chișinău – în transportul public în așa-numitele „ore de vârf” nu se respectă distanța socială, majoritatea [călătorilor] nu poartă măștile corect, nu este astupată gura și nasul; este o îmbulzeală în transportul obștesc, este o îmbulzeală în piețe şi nu este timpul ca noi să ne relaxăm”.

În plin sezon rece, când sunt în creştere toate infecţiile virale care au aceleaşi simtome ca şi coronavirusul de tip nou, pentru mulţi experţi este de neînţeles de ce autotităţile sunt zgârcite în a testa populaţia. Mai ales că rata testelor pozitive rămâne mare, la fel şi incidenţa la 100 de mii de locuitori.

Responsabili de la Ministerul Sănătăţii spun că cei care decid câte teste se fac pe zi sunt specialiştii din sănătate publică. Ştefan Gheorghiţă de la ANSP neagă că ar exista o strategie de testare, cu un număr stabilit din timp per zi a probelor examinate la laborator. El dă asugurări că toţi suspecţii şi persoanele apropiate celor confirmaţi pozitiv sunt testaţi în timp util. Altfel zis, în funcție de fluxul de persoane care se adresează la medici cu simptomele Covid.

„Nimeni nu planifică numărul de teste efectuate într-o zi sau în alta, nimeni nu planifică numărul de teste efectuate per laborator. Este definiția de caz care este cunoscută de tot sistemul medical, de toți medicii și în baza definiției de caz, dacă persoana îndeplinește criteriile clinice, atunci această persoană este investigată”.

Aproape jumătate din teste sunt prelucrate de laboratorarele private, a recunoscut medicul epidemiolog Ştefan Gheorghiţă. Capacitatea totală zilnică în cele 13 laboratoare este de 4500-5000 de teste. Autorităţile sunt acum în proces de achiziţie a 300 de mii de teste rapide, cele care fac posibilă cunoașterea rezultatului în 20 de min. Aceste teste vor spori accesibilitatea populaţiei la investigaţia prealabilă, mai declară responsabilul de la ANSP.

Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică
Ala Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică

Experta în sănătate publică Ala Tocarciuc este de părere că pacienţii moldoveni pe toată durată pandemiei în realitate sunt lăsaţi pe cont propriu – cei din mediul urban dacă au bani, merg în număr mare la laboratorarele private, deoacere sistemul public ar fi prea birocratizat şi puţin receptiv, apoi, în funcţie de venituri îşi administrează tratament. Persoanele din mediul rural, dacă au noroc de un medic de familie în satul lor, fac testul mai ales atunci când apar complicaţii. Administrarea tratamentului iarăşi este în funcţie de posibilităţi. Dacă pentru administrare ar urma să fie recuperate cheltuielile, în cazul testului nimeni nu a pus problema în discuţie, afirmă Ala Tocarciuc.

Oamenii toţi plăteau din buzunarul lor

„Chiar astăzi am discutat această problemă, când am fost cu băiatul meu şi am făcut testul la laborator privat. Era un rând enorm, mai multe de 20 de persoane la punctul de prelevare a probelor. Majoritatea erau tineri şi spuneau că normal că acest cost trebuia să fie plătit de CNAM, de asigurator, dar oamenii toţi plăteau din buzunarul lor. Problema trebuie abordată, ea nu a fost abordată de nimeni. Ca şi tratamentul la domiciliu. Ştiţi până nu au ajuns nişte oameni mai mari să plătească din buzunarul lor costuri şi să vadă că sunt costuri mari problema nu a fost pusă în discuţie”.

În R. Moldova nu s-a ajuns la testarea în masă din cauza numărului mic de laboratoare, dar şi a abordării neunitare a specialiştilor din domeniu, pe alocuri contradictorii, consideră Ala Tocarciuc. Elementar, spune experta, la Chişinău nu se ştie nimic sau nu se comunică despre mutaţii. Că situaţia pandemică este gravă şi criza sanitară destul de profundă o dovedesc comparaţiile cu normele recente adoptatea de Uniunea Europeană pentru admiterea cetăţenilor din ţări non-UE pe teritoriul său. E o iluzie să se creadă că pandemia a fost depăşită, susţine Ala Tocarciuc, iar de pe acum este limpede că pentru cetăţenii R. Moldova uşile multor ţări vor rămâne închise.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG