Parlamentul R. Moldova, dominat de PAS, a adoptat joi în lectura a doua o lege mai veche, inițiată pe vremea guvernării dominate de Vlad Plahotniuc, privind combaterea dezinformării prin mass-media. Legea, puternic contestată de socialiști, care au anulat-o când au avut puterea, este îndreptată împotriva retransmiterii în R. Moldova a emisiunilor de știri rusești – permițând însă preluarea emisiunilor de divertisment. Liliana Barbăroșie are detalii despre prevederile legii, și despre efectul ei concret asupra scenei mediatice moldovene.
SIS nu va putea bloca site-uri
Legea a fost adoptată în lectură finală cu o modificare substanțială. Dacă prima ei versiune viza răspândirea dezinformării nu doar la televiziune, ci și pe platformele online, majoritatea PAS a renunțat în ultimă instanță la a doua prevedere. Un parlamentar din comisia parlamentară de profil, Virgiliu Pâslariuc, care figurează și printre autorii legii, a explicat Europei Libere că omisiunea s-ar datora deciziei de a lăsa reglementările spațiului online pentru un act normativ separat, în proces de elaborare:
„Am demarat consultările și în timpul acestor consultări cu societatea civilă, cu reprezentanții mass-media, cu partenerii străini ni s-a sugerat ca să divizăm partea cu atribuțiile preconizate a fi date SIS și modificările la codul audiovizualului. De aceea, ne-am axat doar pe cele din urmă și la cealaltă lege se lucrează, pentru că oricum problema rămâne, iar statul trebuie să aibă instrumente pentru a proteja cetățenii de dezinformare”, ne-a spus Virgiliu Pâslariuc.
Prevederile care atribuiau Serviciului de Informații și Securitate puteri pentru blocarea site-urilor și amendarea cetățenilor, în caz că răspândesc propaganda și dezinformează, erau o noutate în legea propusă de PAS. Ele fuseseră însă subiect de critici din partea celor care au văzut riscuri pentru libertatea exprimării pe internet, chiar și în vreme de război, ce ar fi putut să apară din partea unui serviciu de securitate fie rău-intenționat, fie abilitat injust să judece acolo unde nu are expertiză.
Iată de ce Petru Macovei de la Asociația Presei Independente (API) salută această omisiune din ultima variantă a legii:
„Trebuie totuși să ne gândim foarte bine înainte să impunem anumite restricții, pentru a nu limita libertatea de exprimare. Nu cred că SIS are competența de analiză a conținuturilor. De aceea trebuie gândit un mecanism transparent și clar, și e foarte bine că s-a renunțat”, ne-a spus Petru Macovei, director executiv API.
Emisiunile de știri rusești interzise
Singura interdicție rămasă intactă, așadar, în noua lege votată de PAS e cea a retransmiterii în R. Moldova a emisiunilor de știri rusești, formularea exactă fiind că „se interzice difuzarea în Republica Moldova a știrilor, a programelor informative și analitice și a filmelor militare produse în țări care nu au ratificat Convenția Europeană a Televiziunii Transfrontaliere, Rusia fiind una din aceste țări”.
De asemenea, 50% dintre programele străine difuzate la televiziune trebuie să provină din Uniunea Europeană (UE), SUA sau din ţări semnatare ale acestei Convenţii Europene.
Într-o scurtă dezbatere de joi din parlament, opoziția a insistat pe o lectură în plus asupra legii, spunând că textul a suferit modificări substanțiale, iar regula în astfel de cazuri ar obliga legislativul s-o supună primei lecturi repetat, ceea ce nu ar sta în picioare, însă, la părerea majorității parlamentare, când din lege sunt excluse, nu adăugate lucruri noi.
Actul normativ a fost adoptat cu votul a 54 de deputați ai majorității PAS.
Cum au reflectat războiul televiziunile ce difuzează programe rusești în R. Moldova?
Interdicţia de a difuza emisiuni de ştiri ruse - care a fost deja decisă în 2017 şi apoi anulată în 2020 - este în vigoare de la începutul ofensivei Rusiei în Ucraina, urmare a unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale de la Chișinău.
Consiliul Audiovizualului spune că a monitorizat atent în toată această perioadă toate televiziunile, inclusiv cele ce retransmit programe ruse.. Ruslan Mihalevschi, membru al Consiliului, spune că unele dintre ele au renunțat benevol la știri produse în Rusia odată cu războiul, ceea ce a condus însă, spune el, la o altă problemă:
„Au omis cu totul războiul. Și problema e că un consumator media al acestor televiziuni nu obține tabloul integru despre ce se întâmplă practic la câteva zeci de km. depărtare. Omisiunea este la fel o formă a manipulării și asta nu este bine”, spune Ruslan Mihalevschi, membru al consiliului audiovizual de la Chișinău.
Amenzile aplicate de Consiliu televiziunilor de la Chișinău pentru felul cum au reflectat ofensiva rusă și criza refugiaților s-au ridicat la câteva sute de mii de lei, a mai precizat la Europa Liberă un alt membru al CA. Petru Macovei, directorul API, constată că sancțiunile în general și-au atins scopul:
„Avem această experiență foarte proastă a retransmiterii integrale a buletinelor de știri de la posturile ruse care propagă războiul. Acum posturile din R. Moldova nu au avut altceva de făcut decât să se conformeze. Măsurile CA s-au dovedit a fi eficiente, pentru că urmare a avertismentelor și sancțiunilor care au fost aplicate, conținutul știrilor s-a modificat destul de mult. În primul rând, nu se mai retransmit buletinele de știri produse în Rusia, în afară de asta în propriile buletine de știri, după amenzile pe care le-au primit și avertizările, aceste buletine în partea care vizează războiul au devenit mai echilibrate”, ne-a spus Petru Macovei.
