Linkuri accesibilitate

De ce ar trebui să-și dea demisia Petre Daea, ministrul Agriculturii?


Inscripția infamă la intrarea în lagărele de exterminare de la Auschwitz-Birkenau

PNL, USR și Mișcarea România Împreună cer demisia lui Petre Daea, ministrul Agriculturii pe care-l acuză de antisemitism.

Ministrul agriculturii din România și-a cerut scuze pentru o expresie interpretată drept anti-semită de mulți, inclusiv de opoziția politică de la București, care i-a cerut de îndată demisia. Săptămâna aceasta, vorbind despre incinerarea porcilor din cauza epidemiei de pestă porcină, ministrul Petre Daea, a spus că este o muncă grea, „ca la Auschwitz”. Joi, Daea și-a cerut iertare de la cei pe care i-a jignit, spunând: „am vrut doar să descriu momentele îngrozitoare cu care se confruntă atât fermierii noștri, cât și cei care gestionează această criză”.

Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Mișcarea România Împreună cer demisia lui Petre Daea, ministrul Agriculturii pe care-l acuză de antisemitism. Descriind în cadrul unui interviu televizat valul de pestă porcină care a lovit România, Daea spunea că fermierii, zootehniștii și armata lucrează „ca la Auschwitz” la incinerarea zecilor de mii de porci.

PNL spune că ministrul ar trebui să-și ceară scuze victimelor Holocaustului sau să-și dea demisia. USR și MRÎ (partidul lui Dacian Cioloș a fost primul care i-a cerut demisia) sunt mai intrasigente: prostia nu e mereu o scuză, susțin reprezentanții celor două partide. „Este inadmisibil, se spune pe pagina de socializare a MRÎ, ca un ministru al

Partidul lui Dragnea a arătat o mare înțelegere și față de alte declarații antisemite și/sau xenofobe ale liderilor politici..

guvernului României să compare incinerarea porcilor cu Holocaustul, o tragedie mondială condamnată de România.” De România și de toată lumea civilizată. PSD nu a reacționat până la această oră. Poate și pentru că partidul lui Dragnea a arătat o mare înțelegere și față de alte declarații antisemite și/sau xenofobe ale liderilor politici. Dan Șova, pe când era tânără speranță în PSD, dovedea că negaționismul nu are vârstă. El nega faptul că românii i-ar fi persecutat pe evrei și rolul determinant jucat de Ion Antonescu în soluția finală versiunea românească. Drept pedeapsă a fost mustrat înțelegător de șeful lui, Victor Ponta, care l-a trimis să viziteze Muzeul Holocaustului, pentru a se informa.

Corespondența zilei de la București cu Sorin Șerb
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:48 0:00
Link direct

Petre Daea făcea controversatele comentarii într-o emisiune televizată descriind efectele epizootiei de pestă porcină. România are, conform Eurostat, efective porcine de aproximativ 4,4 milioane de capete. Pesta porcină africană a produs însă ravagii. Animalele fac febră și hemoragie și, în 20 de zile de la contaminare, mor. Virusul se transmite foarte ușor prin contactul direct dintre animale sau dacă animalele sunt hrănite cu produse secundare provenite de la animale contaminate. Au fost identificate peste patru sute de focare de infecție și inspectorii sanitari veterinari descoperă zilnic altele. Animalele sunt sacrificate cu miile. Autoritățile sunt în alertă, combinatele de suine și-au închis porțile, iar în Bulgaria se construiește un gard de sârmă ghimpată de peste 130 de kilometri pentru a împiedica migrația porcilor domestici sau a mistreților.

Ministrul spunea în interviul televizat că pesta e o boală incurabilă: nu există antidot, vaccin sau medicamente împotriva ei și singura metodă prin care poate fi împiedicată contaminarea pe mai departe este sacrificarea și, după aceea, incinerarea porcilor. „E o munca extraordinară, spunea ministrul, acolo este ca la Auschwitz, dom'ne. Gândiți-vă că acolo sunt efective de porci care pleacă de aici, se asomează, trec dincolo în partea cealaltă și se pun pe foc.” Ministrul făcea aluzie la anihilarea a milioane de oameni, în principal evrei, în lagărul de exterminare de la Auschwitz, cea mai mare fabrică a morții pe timpul naziștilor.

Indignarea (pe alocuri găunoasă și pusă pe concesii) a partidelor este una dintre puținele și întârziatele reacții publice la monumentala gafă a ministrului. Este cert că lipsa de reacție a societății civile, a organizațiilor nonguvernamentale și profesionale sau a oamenilor obișnuiți este explicabilă pe de-o parte, prin faptul că românii nu mai au așteptări. Ei par să se fi imunizat la aberațiile guvernamentale și nu mai au reacții spontane de indignare și rejecție. Nu e mai puțin adevărat că antisemitismul și xenofobia sunt infiltrate la nivel de masă prin propaganda împotriva „agenturilor străine”, a lui George Soros, a diasporei românești și a politicilor europene, prin antiamericanismul și antioccidentalismul ocultate sub forma unui naționalism economic și politic orientat mai mereu către răsărit.

Nu e mai puțin adevărat că românii nu apucaseră să asimileze șocul altei grozăvenii la nivel înalt. Viorica Dăncilă, aflată în vizită oficială în Muntenegru, a confundat capitala micului stat de la Adriatica cu Priștina, capitala regiunii Kosovo, stat nerecunoscut de România. O făcea în cadrul declațiilor oficiale, avându-l alături pe primul-ministru muntenegrean Duško Marković. Confuzia, stare cu care șefa guvernului și subalternii ei i-au obișnuit pe români, a căpătat în cazul muntenegrean dimensiuni regionale. O confuzie trădând insensibilități diplomatice și istorice și o ignoranță crasă care, venind de la o fostă europarlamentară, ne spune multe despre criteriile de selecție pe listele electorale. Translatoarea a făcut discret modificarea iar stafful tehnic al întrunirii a tăiat microfonul pentru ca enormitatea să nu părăsească încăperea. Conferința, transmisă live pe canalul YouTube al guvernului muntenegrean, a fost întreruptă. Prea târziu. Dar Viorica Dăncilă nu este la prima gafă de proporții europene: ea uita, mai ieri, cum îl cheamă pe premierul Estoniei. Tot atunci, drapelul Estoniei era expus greșit și a fost nevoie de intervenția premierului Juri Ratas pentru a-l îndrepta. Acum, ce ne-am fi așteptat de la cineva care i se adresa papei Francisc în romgleză „Sfinția voastră, I am glad for this opportunity”? Miniștrii au, așadar, mult de lucru pentru a se apropia de performanțele șefei lor de partid și de stat (Viorica Dăncilă este al doilea om în ierarhia PSD). Mai toți se luptă din greu cu gramatica, semantica și logica exprimării în limba română, au studii suspecte, doctorate controversate și performanțe nule. Istoria lor profesională se identifică cu ascensiunea în partid. Au ajuns la ministere pentru că s-au remarcat prin fidelitatea față de șefii politici.

Petre Daea a ținut pasul îndeaproape remarcându-se și el prin gramatica aproximativă, logica imprecisă a afirmațiilor și expresivitatea caraghioasă vecină deseori cu poezia involuntară și analfabetismul funcțional. A dedicat poeme oilor pe care le-ar fi vrut pe stema țării sau cel puțin ca imagine a țării în locul frunzei alese de Elena Udrea și elogia cultura cartofilor și a roșiilor cum puțini poeți proletcultiști au făcut-o. Mânca tocăniță din portbagajul producătorilor și culegea știuleți în prime-time. Cu această imagine ușor boemă, ministrul Daea era o pată de culoare de un comic involuntar pe suprafața cenușie a guvernului Dăncilă. Părea chiar un agronom dedicat, bătând cu pasul tarlalele și dând speranțe că România va redeveni o țară agricolă, exportatoare de produse ecologice, în competiție directă cu marii producători francezi, germani și spanioli. În spatele bonomiei însă se ascund o lungă biografie de CAP-ist și o vastă nepricepere în mecanismele economiei de piață și ale finanțărilor europene, incompetență care a transformat în primăvară subvenționarea fermierilor în coșmarul acestora. A devenit popular printre producătorii autohtoni când a declarat război produselor agricole de import și hypermarketurilor. El a încercat să le impună cote de produse românești (Legea 150, denumită produsului românesc) și, în ciuda avertismentelor primite de la Uniunea Europeană, insistă ca această lege să fie adoptată. A fost dintre cei care au susținut ca marii retaileri să-și închidă porțile la sfârșit de săptămână pentru ca românii să cumpere din piețele agroalimentare și să petreacă mai mult timp în familie. Când se gândește la trecutul său comunist, Petre Daea devine nostalgic: la solicitarea lui bustul fostului ministrul comunist al agriculturii Angelo Miculescu a fost instalat cu fast și șampanie în sediul ministerului. Nu-l leagă doar amintiri personale de acesta, de pe vremea când Daea îi dădea raportul direct în calitate de șef de fermă sau inginer șef de combinat, dar și faptul că fostul ministru a fost socrul lui Adrian Năstase. Ministrul Daea are sentimente filiale pentru că este unul dintre promotorii tradițiilor familiale și, implicit, al familiei tradiționale.

Ministrul Daea s-a spășit auzindu-i pe politicieni că-i cer demisia și își declară acum respectul pentru toți membrii comunității evreiești. Spune că își iubește semenii și că nu a făcut decât să-și exprime durerea sufletească. „Am vrut să prezint situaţia deosebit de grea cu care se confruntă în această perioadă crescătorii de porci din cauza pestei porcine africane, spune el. În sufletul meu este multă durere.”

Cu toată durerea sufletească a lui Petre Daea, există mari semne de întrebare în legătură cu eficiența reacției autorităților. Este posibil ca Dacian Cioloș, fost comisar pe european probleme de Agricultură, să-i ceară demisia și pentru incompetența cu care a gestionat această criză. Pesta a apărut în zona de graniță cu Ucraina. Epidemia durează de mai bine de o lună și acum câteva săptămâni era publicată fotografia unui cadavru de porc aruncat în Dunăre la Tulcea. Apele îl duceau către locul unde se adăpau animalele. Nu l-a recuperat nimeni. Platforma România100, inițiativă a fostului prim-ministru Cioloș, cere ministerului pe care-l acuză de „proastă gestionare a crizei” să acceseze fondurile europene pentru asemenea cazuri și să controleze granița cu Bulgaria, dată fiind posibilitatea transmiterii pestei de la porc la oaie. Atunci să te ții durere sufletească pe ministrul Daea!

XS
SM
MD
LG