Linkuri accesibilitate

De ce ești „nebun” dacă te revolți în Duhok (17)


Duhok, Irak, 7 septembrie 2021

La sfârșitul lunii iunie, Curtea de justiție din Duhok l-a condamnat pe tânărul fotoreporter Qaraman Shukri la șapte ani de închisoare. Decizia a fost luată într-un proces cu ușile închise, după ce acesta a participat la un protest împotriva incursiunilor Turciei în Kurdistanul Irakian. Este a treia sentință pronunțată în 2021 împotriva jurnaliștilor din această regiune, unde au mai fost arestați la protestele de anul acesta (2021) și la cele de anul trecut (2020) încă aproape 100 de oameni, potrivit asociațiilor pentru drepturile omului. Cei mai mulți au fost eliberați.

Amnesty International a făcut, însă, o anchetă proprie privind 14 persoane din Badinan, localitate aflată în regiunea Duhok, arestate în mod arbitrar între martie și octombrie 2020 de forțele Asayish, adică de serviciul secret de informații al Regiunii Autonome Kurde și de către Parastin, structura de informații a Partidului Democrat din Kurdistan, cu sediul la Erbil.

Duhok, Irak, 7 septembrie 2021
Duhok, Irak, 7 septembrie 2021

Cei mai mulți au fost arestați, pur și simplu pentru participarea la proteste, mi-a explicat Diyaree Mohammed Qader, director executiv al organizației neguvernamentale Metroo, care monitorizează situația mass-media din regiune. Unii, însă, au fost reținuți pentru criticile aduse autorităților, mai precizează activistul: cei mai mulți au fost ținuți în închisoare, fără proces. și fără ca rudele lor să știe ceva despre ei, pur și simplu au dispărut.

Pe străzile din Duhok, Irak, 7 septembrie 2021
Pe străzile din Duhok, Irak, 7 septembrie 2021

Opt dintre ei au vorbit despre felul în care au fost torturați sau maltratați în timpul detenției, iar cinci au fost condamnați la șase ani de închisoare pe baza „mărturisirilor” obținute de autorități prin folosirea forței.

Duhok, Biserica asiriană, Irak, 7 septembrie 2021
Duhok, Biserica asiriană, Irak, 7 septembrie 2021

Amnesty International a constatat în cazul acestora din urmă că au fost folosite trei legi pentru arestarea și urmărirea lor penală: Legea securității naționale, Legea defăimării și Legea privind folosirea abuzivă a electronicelor. Totul pe baza unor definiții vagi.

Fabrica de tachini, Duhok, Irak, 7 septembrie 2021
Fabrica de tachini, Duhok, Irak, 7 septembrie 2021

Numai în guvernarea Duhok forțele de securitate kurde au arestat peste 100 de persoane între martie 2020 și aprilie 2021. Majoritatea au fost eliberate ulterior, dar cel puțin 30 rămân în detenție, inclusiv cei cinci activiști și jurnaliștii deja condamnați.

, Duhok, 7 septembrie 2021
, Duhok, 7 septembrie 2021

„Libertatea de exprimare pașnică și jurnalismul nu sunt crime”, declară Qader, liderul organizației Metroo. Un cunoscut jurnalist de investigații, Harem Karem, care a lucrat multă vreme pentru Kurdistan Tribune, în Marea Britanie, mi-a spus, însă, că cei acuzați de autorități nu fac întotdeauna jurnalism propriu-zis, și că mulți dintre ei fie sunt activiști, fie execută ordine politice: unii folosesc astfel de proteste ca pe o tribună pentru a deveni faimoși peste noapte.

Karem e de acord însă că ei nu trebuie arestați, ci doar eliminați din breaslă, fiindcă din punctul lui de vedere nu respectă standardele profesionale. În plus, fostul jurnalist, care acum lucrează la un think-thank, adaugă că „trebuie să fii nebun să te revolți în Duhok, acolo unde instituțiile Partidului Democrat Kurd sunt absurde și dure”: cine vrea să se revolte să vină în Suleymaniah, fiindcă aici nu-i arestează nimeni, cel mult se fac presiuni pentru a fi dați afară.

Lângă bazar, Duhok, Irak, septembrie 2021
Lângă bazar, Duhok, Irak, septembrie 2021

Nu se cunoaște exact numărul jurnaliștilor morți, în circumstanțe dubioase sau închiși în ultimii 20 de ani în Kurdistanul Irakian. Presa nu e nici liberă, nici profesionistă, dar există oaze de libertate, plătite scump de cei care-și iau rolul în serios și nu vor să se amestece în interesele de grup.

Călătoriile Sabinei: spre Kurdistan, pe urma conflictelor de lângă noi

Există o axă a conflictelor și a revanșelor istorice care are o continuitate mai lungă de de 2000 de ani. De la Marea Neagră, prin Turcia, spre regiunea kurdă întinsă pe mai multe țări și până în Georgia, Armenia și Azerbaidjan, drumurile militarilor s-au întretăiat mereu cu cele ale comerțului. În toată această regiune, Rusia, Turcia și Iranul se luptă pentru influență, iar Occidentul se străduiește, fără prea mult succes, să aducă democrația liberală.

În august 2021, am plecat în călătoria mea solitară, pentru a înțelege mai bine de ce hărțile nu se suprapun peste geografia oamenilor, până unde merge candoare și de unde începe ura.

Un proiect Black Sea Trust, susținut de Radio Europa Liberă Moldova și Freedom House România.

XS
SM
MD
LG