Linkuri accesibilitate

De ce preferă basarabenii buletinul de identitate românesc


Săptămâna aceasta, autoritățile României au dat asigurări că nu au de gând să anuleze buletinele de identitate românești ale moldovenilor, chiar dacă știu de practica înscrierii lor fictive cu domiciliul peste Prut, uneori cu sutele sau chiar cu miile la aceeași adresă.

De ce preferă basarabenii buletinul românesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:01 0:00

Oficiali guvernamentali de la București au spus că sâmburele de adevăr din zvonul care a făcut valuri în Moldova este că vor să radieze din buletinele de identitate adresa – aliniindu-se la practicile europene. Știrea despre anularea buletinelor – chiar dacă infirmată – a readus totuși în discuție metodele curioase, chiar dacă nu ilegale, neapărat, prin care unii încearcă să intre în posesia actelor de identitate românești.

În R. Moldova ar putea fi mii, poate chiar zeci sau sute de mii de oameni care, odată cu redobândirea cetățeniei române, au solicitat statului român și un buletin de identitate intern, pe lângă sau în loc de un pașaport.

Pentru că se oferă doar odată cu dovada unui domiciliu permanent în România, ceea ce cei mai mulți dintre basarabeni firește nu au, s-a apelat la vize de reședință temporare, care nu s-au radiat însă odată cu expirarea și din registrele românești de evidență a cetățenilor, iar fenomenul a luat, în timp, diverse forme, de exemplu cea a unor “sate fantomă”, cu mulți votanți pe hârtie, care însă nu au ajuns niciodată la o urnă de vot în România.

Când autoritățile române au anunțat, acum două săptămâni, că vor să pună în ordine lucrurile în registre, deținătorii din Moldova de cărți de identitate românești s-au simțit amenințați. Europa Libera i-a căutat pe unii dintre ei, ca să-i întrebe ce motive au avut însă să fenteze legea? Din răspunsuri, am dedus trei categorii de motive: prestările sociale mai atractive în România, accesarea mai ușoară a studiilor universitare în UE și planuri de viitor legate de trai în România.

A contat alocația pentru îngrijirea copiilor minori

Elena, locuitoarea unui sat din apropiere de Chișinău, spune că ceea ce a contat pentru ea - mamă a doi copii - a fost alocația pentru îngrijirea copiilor minori: „Pe vremea ceea, alocația pentru un copil de până la 2 ani era de 311 roni, cam 1250 de lei, iar la copii între 2 și 18 ani, era de 156 de roni – aproximativ 600 de lei moldovenești. E un supliment consistent la alocația moldovenească, zic eu.”

Alexandra Ceri, cu un fiu de 12 ani, povestește, la rândul ei, că, fiind profesoară școlară, deci cu venituri modeste, a fost și ea interesată de această alocație, atunci când a decis, chiar în urmă cu două zile, să meargă la București pentru a-și comanda buletine, sie și băiatului ei:

„Poate că e rușinos să zici: ne folosim de alocație. Dar, fiind un copil cu cetățenie română, eu cred că trebuie să beneficieze și copilul meu de toate drepturile unui copil român.”

„E cetățean european, noi nu plătim studiile, doar cazarea, alimentația, transportul”

Un alt motiv pe care l-am auzit de la un grup numeros de interlocutori, toți ei studenții basarabeni din Occident - e cel al accesului facilitat la studii. Chiar dacă atât pașaportul, cât și buletinul românesc funcționează aproape identic la înscriere într-o universitate din UE, diferența o face uneori, funcție de țară, eligibilitatea pentru taxe reduse:

„Datorită faptului că e cetățean european, noi nu plătim studiile, doar cazarea, alimentația, transportul”, ne-a spus Victor, tatăl unei tinere cu buletin românesc din Moldova, care a devenit în urmă cu doi ani studenta unei universități din Danemarca.

„Am dorit să trecem cu traiul mai aproape de copii, să ne angajăm la muncă în București, deci am avut nevoie de înscriere în București, doar din motivul de angajare la muncă. Dar nu s-au potrivit planurile cu realitățile și am revenit acasă. Dar am rămas cu buletinele românești”, spune, la rândul ei, Ninel Caimacan, ai cărei fiu și fiică au absolvit facultăți medicale în Moldova, dar au ales să muncească la București.

Există și cazuri mai speciale, ca cel al lui Vitalie – angajat al unei companii românești, dar care a decis să rămână cu familia sa în Moldova:

„M-am angajat în România cu pașaport, iar peste doi ani mi-am făcut și buletin, pentru că am simțit nevoia de protecție socială – fără reședință, teoretic nici nu poți să-ți iei un concediu medical, deși plătești toate taxele. Eu cred că ar fi bine să se facă ordine – eu, spre exemplu, nu mă simt prea în siguranță , având o adresă unde nu am mers niciodată. Pentru că statul ar putea să vrea să mă informeze despre ceva, iar eu nu voi accesa niciodată acele înștiințări, ceea ce nu e normal. Ce mi-aș dori, însă, din partea autorităților, e să ia în calcul și situațiile noastre, pentru că, mai ales acum cu home office, putem să lucrăm din orice colț al lumii. Deci, îmi doresc un raport de muncă transparent. ”

Un argument financiar, deși aparent neînsemnat, dar care totuși contează, e cel al costurilor mai reduse. În cazul unui buletin, taxele cu care le operează statul roman sunt modice, pe când cele pentru eliberarea unui pașaport sunt mai mari, echivalând, în cazul unor moldoveni, chiar cu un salariu de o lună.

Previous Next

XS
SM
MD
LG