Linkuri accesibilitate

De ce rămâne pustiu statul moldovenesc? (VIDEO)


Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Dondușeni, cu Ecaterina Deleu, cercetătoare în domeniul migrației, și cu Petru Negură, sociolog.

De ce rămâne pustiu satul moldovenesc?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:34:54 0:00
Link direct

Sondajele arată că 58 la sută dintre cetățenii Republicii Moldova au rude peste hotare, iar fiecare al patrulea moldovean apt de muncă intenționează să plece în străinătate. Un salariu de peste zece mii de lei ar fi suficient pentru a determina o persoană să rămână în țară, potrivit datelor cercetării realizate de CBS-AXA, la comanda IDIS Viitorul, în vara lui 2018. De ce rămâne pustiu statul? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Recent am fost la Dondușeni. Piața din centrul raional era aproape pustie. Localnicii spun că și multe case au rămas pustii. Lipsa locurilor de muncă și sărăcia îi determină pe mulți să părăsească localitatea și să plece printre străini. Cei mai mulți au ales Rusia, dar și în Vest tot mai mulți își câștigă bucata de pâine.

– „Nu case, dar sate întregi rămân pustii. Se duce lumea și are să se ducă, că asta n-o să fie, nu-i pe puțin timp. Ce-i acum la noi în țară? Sărăcie!”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns la sărăcie?

– „Întrebați-i pe acei de la Parlament.”

Europa Liberă: Dar aceia îs aleși de dvs.

– „Da? Cine i-a ales, noi i-am ales? Ei singuri se aleg.”

Europa Liberă: Dacă ați fi tânără azi, ați pleca și Dvs.?

– „Numaidecât! Ehehe!... Numai că nu mă primește nimeni. Dar ce perspectivă la noi în țară este acum? Tineretul unde să se ducă?”

La Dondușeni,
La Dondușeni,

Europa Liberă: Și o Moldovă dacă rămâne depopulată, fără clasă mijlocie, fără tineret unde ajunge?

– „Se pierde Moldova!”

– „Sărăcia și corupția la noi, în Moldova, pe mulți, aproape pe majoritatea îi alungă din țară, că nu au cu ce trăi și totu-i scump, dar de aici spun că ne mărește pensia, când colo – cu o mână îți dă câțiva lei, dar scumpetea asta ne dă jos.”

Europa Liberă: Suntem pe o stradă din Dondușeni.

– „Asta-i strada Ion Creangă.”

Europa Liberă: Pe majoritatea caselor scrie „De vânzare”. De ce se vând?

– „Se vând, de atâta că au plecat în țări străine. Acolo salariile îs mai mari și au cum să întrețină familiile.”

Europa Liberă: Unde sunt plecați, în ce țări?

– „În Italia, în Germania, în Portugalia au plecat și în Belgia. Și în Rusia mulți au plecat. Ehehei! Câți au plecat în Rusia! Doamne ferește, rămân casele pustii, se dărâmă și n-are cine lucra pământul. O să ajungem la sapă de lemn. Pământurile au să rămână pârloagă, că toți pleacă încolo și încolo, și dincolo și lumea se împuținează, tot mai puțini și mai puțini. Ei fură Moldova. Numai în Europa, dacă vom trece în părțile celea...”

Europa Liberă: Dacă ați fi tânăr, ați pleca și Dvs. din Moldova?

– „Dacă aș fi tânăr?”

Europa Liberă: Da.

– „D-apoi numaidecât! M-aș angaja undeva la lucru după puterile mele.”

Europa Liberă: Dacă ați fi în putere, v-ați duce la muncă în străinătate?

– „Mă duc chiar amu, chiar amu mă duc! Nu mi-e jale de nimic, pentru că n-am nimic, pe mine totul mă doare. Și cine-mi dă o copeică? Îi bătaie de joc, își bat joc de moldoveni.”

Europa Liberă: Ce mărime a salariului i-ar trebui unui om ca să spună că are un trai decent?

– „Cel mai puțintel cinci mii. Dar ce să faci tu cu cinci mii? Ce să faci, că trebuie totul să cumperi – de încălzit, de mâncat, de spălat? Dar eu dacă 700 de lei primesc, apoi ce să fac? Nu-i nimic de lucru, nu-i nimic de lucru, nu-i. Ian uitați-vă, unde este ceva? Asta-i bătaie de joc! Trebuie să se ducă lumea. Las’ să se ducă să facă o copeică și să vină să trăiască.”

– „Cam nu prea rămâne tineret, îi criză mare. Eu chiar am mers în satul Horodiște, satul lui Druță, și nu-s oameni pe ulițe. Și-apoi m-am mai uitat și în sat ucrainean, mă gândeam că Horodiște îi așa și așa. Chiar Elizavetovca, după Plop – eu îs plopean de origine –, acolo îndeobște mai sunt. Dar ei, oamenii cum îs ei, le zic haholi, ucraineni, au strâns mână de la mână și au făcut o reparație extraordinară la școală și când colo le-au închis-o. Și acum se duc copiii la Dondușeni, la Moșana, care mai posedă măcar puțin limba îi duc la Sudarca.”

„Are să dispară Moldova, dacă așa o să fie politica.”
„Are să dispară Moldova, dacă așa o să fie politica.”

Europa Liberă: Dar o Moldovă îmbătrânită unde duce?

– „La dispariție. Are să dispară Moldova, o să vedeți. Populația dacă se micșorează... Am mers în satul Moșana. De-a lungul unei străzi, eu când mergeam știam că aici e Vuico Anton, aici e Vuico Petro ș.a.m.d., baba Maria, acum nu vezi pe nimeni, poate doar baba Maria și atâta pe o stradă. Are să dispară Moldova, dacă așa o să fie politica.”

Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. la conducere, ce ați întreprinde ca lumea să nu plece din țară?

– „Iaca eu voi spune. La noi, Dondușeniul a fost cel mai puternic raion din punct de vedere economic.”

Europa Liberă: Ce ați face Dvs. în actualele condiții?

– „Locuri de muncă, doamnă! Și atunci, tineretul s-ar reține, dar așa, iaca socotiți, dacă la rețeaua Nord-Vest s-au redus la 800 de oameni, le-au pus la mulți condiție să se ducă să lucreze la Bălți. E posibil de la Dondușeni, ori de la Briceni, ori de la Edineț să se ducă la Bălți să lucreze?”

Europa Liberă: Ce locuri de muncă ați deschide?

– „I-aș impune pe lideri să mai deschidă locuri de muncă. Liderii care au acaparat tot pământul, ei ar mai pune culturi care au nevoie de brațe de muncă, dar pe dânșii nu-i interesează asta.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Acum ce-mi doresc? Sănătate.”

Europa Liberă: Dar Republicii Moldova ce-i doriți?

– „Unire cu România! Altfel nu-i scăpare, dar cred că Unirea până ce e imposibilă. Găgăuzii trag în partea lor, majoritatea satelor rusești asta-i 100% că au să voteze nu înspre Europa, dar mai mult înspre Rusia, înspre Uniunea Euroasiatică. La noi tare multe sate îs ucrainene, mai ales în târgul acesta tare mulți rusofoni sunt. Și toți că „придёт Путин и будет у нас хорошо” (va veni Putin și la noi va fi totul bine). Știți? Asta-i foaie verde. Și Dvs. mă întrebați pe mine, cum de scăpat de corupție? Nu poți să scapi, de-acum ei îs atât de înrădăcinați și atâta-s unul cu altul țin, indiferent de partid, ei îs cunoscuți, îs cumetri, îs prieteni și cu toate că la o adunare ei se mai înțeapă unul pe altul, dar totuși ei trag șlihul, cum zice moldoveanul, trag într-o parte, înspre buzunarul lor.”

Europa Liberă: Sunteți mai tânăr. Tinerii sunt cei care pleacă din Republica Moldova.

– „Eu nu plec, eu am plecat, dar de-amu nu...”

– „Noi de-amu ne-am întors.”

„Aici măcar dormim pe la casele noastre, dar acolo (în Rusia) - în podval (subsol), pe penoplast (polistiren)...”
„Aici măcar dormim pe la casele noastre, dar acolo (în Rusia) - în podval (subsol), pe penoplast (polistiren)...”

Europa Liberă: Ați muncit peste hotare?

– „Și peste hotare, și aici muncesc.”

Europa Liberă: Și cum e să mergi să câștigi bucata de pâine în afara țării?

– „Normal. Și acolo trebuie de muncit, și aici.”

– „Aici măcar dormim pe la casele noastre, dar acolo (în Rusia) - în podval (subsol), pe penoplast (polistiren)...”

– „Neomenește, așa să spunem. Se duce lumea, pentru că aici n-are perspectivă, nu-i nimic, nimic. Iaca vă spun, cu livezile..”

– „Mai pe scurt, trebuie schimbări.”

– „Da, trebuie schimbări.”

„Pe cine să crezi, dacă el îi judecat și el umblă și se plimbă și are miliarde?”
„Pe cine să crezi, dacă el îi judecat și el umblă și se plimbă și are miliarde?”

Europa Liberă: Dar dvs. trebuie să faceți schimbarea.

– „De la sat n-are să facă nimeni schimbări, asta cei de la oraș trebuie să facă. Aici omul a ieșit primăvara și unde să se ducă el? Se duce pe deal la prășit, la pus în pământ, măcar ceva-ceva. Dacă nu vor face acei care trăiesc în oraș, apoi noi n-o să facem nimic.”

– „Omul de la sat nu poate să facă nimic. Omul n-are să se ducă să schimbe situația în țară, că el trebuie să hrănească porcul. Asta-i situația noastră. Omul de la sat schimbarea n-are s-o facă, revoluția o face intelighenția, dar nu țăranul. Iaca grăim despre schimbări, așa-i? Noi suntem țărani, noi de pe ecranul albastru luăm informația, că noi suntem la țară, noi nu știm nimic. Iaca mie îmi spune: „Șor a primit șapte ani”. Eu m-am mulțumit, gata, la noi lucrează justiția; eu sunt satisfăcut complet. Iau telecomanda și schimb și mi-l arată pe Șor cu cravată roșie și cu garda de corp cum deschide magazin social. În ce să cred eu? În ce să creadă domnul, în ce să creadă doamna?”

– „Cum dacă au spus că el îi judecat și el umblă liber peste tot locul? Apoi asta de-amu lumea cum să nu se mai emoționeze? Pe cine să crezi, dacă el îi judecat și el umblă și se plimbă și are miliarde?”

Europa Liberă: Cum scapă Republica Moldova de probleme?

– „Asta numai să se schimbe toți de sus, să pună alții noi, care, într-adevăr, pot să lucreze, dar așa n-o să scape.”

– „Cum s-a schimbat Parlamentul? Au fost 70% Partidul Comunist. Ne uităm cum s-a schimbat Parlamentul: jumătate din comuniști îs socialiști, jumătate din comuniști îs democrați. Și unde am rămas noi? Noi am rămas tot cu aceiași, numai că ei între dânșii, chipurile, se contrează, dar pe urmă șed la aceeași masă și... Lămuriți-mă pe mine, eu iaca asta nu înțeleg; eu cu capul meu asta nu pot să înțeleg.”

Europa Liberă: Din disperare, multă lume și-a făcut valiza și a plecat peste hotare?

– „Da, aproape peste o casă îs plecați peste hotare, că aici, chiar dacă au de lucru, îi pe copeici.”

„Casele se demolează, sute de case se vând care pustii sunt și pe degeaba, pe un preț de nimic, și nimeni nu vrea să le cumpere, pentru că aici n-ai perspectivă.”
„Casele se demolează, sute de case se vând care pustii sunt și pe degeaba, pe un preț de nimic, și nimeni nu vrea să le cumpere, pentru că aici n-ai perspectivă.”

Europa Liberă: Și cum vedeți Dvs. acest exod, această plecare peste hotare?

– „Acolo tot nu-i cu miere peste tot locul, colaci în gard nu-s nicăieri, dar pleacă pentru că aici nu-i nicio perspectivă. Acolo se gândesc că vor avea un ban, ceva poate vor câștiga...”

Europa Liberă: Dar o Moldovă depopulată, o Moldovă îmbătrânită slăbește din puterea statului?

– „D-apoi, uitați-vă, îs câțiva oameni. Înainte nu puteai merge pe aici. Oamenii au plecat și pleacă, și oamenii au să plece. În sate, da, într-adevăr, peste o casă nu trăiește nimeni. Casele se demolează, sute de case se vând care pustii sunt și pe degeaba, pe un preț de nimic, și nimeni nu vrea să le cumpere, pentru că aici n-ai perspectivă. Chiar dacă-i oraș, dar în sat n-ai ce căuta, dacă n-ai o cotă de pământ, n-ai o vacă, n-ai un pui, de foc trebuie să ai...”

– „La pământ îi foarte greu, îi foarte greu...”

Europa Liberă: Cine face viitorul Moldovei?

– „Noi trebuie să-l facem. Noi sperăm că alegerile astea care au să vină pe 24 [februarie] poate ceva vor schimba, că mai departe nu se poate de mers așa, gata, noi suntem la limita sărăciei. Gata!”

Europa Liberă: Dar ce schimbare așteptați?

– „Vor veni alții la putere, vor face un program; să ne dea și nouă să trăim mai bine, să ne ridice pensiile, să ne ridice leafa, să facă locuri de muncă. Uitați-vă că oamenii, tineretul pleacă prin țări străine și dezvoltă țările celea. Dar noi ce facem? Tineretul se duce și dezvoltă Federația Rusă, în Europa pleacă. Mă uit acum un procent foarte mare în România pleacă, este de lucru, plătesc bine și ei dezvoltă acolo. Casele șed goale, le bat, cum înainte romii ăștia de la Otaci, când plecau în Kazahstan, le băteau cu scânduri, așa. Așa-i și la noi acum. Îi foarte greu, personal mie mi-e foarte greu.”

– „Băiatul cu nora mi-s peste hotare, că n-au ce face. Au bebeluș, trebuie să-l întrețină – trebuie pamperși, trebuie mâncare, trebuie ca în fiecare familie... Dar eu, dacă am 45 de ani și n-am un post de lucru, și-s bolnavă, nu am cu ce mă întreține și șed iaca aici și îngheț la piață. Și cine cumpără de la noi? Noi stăm, dar cine cumpără? Lumea-i plecată, iar un pensionar nu mai iese pe ghețușul ista să vină la piață și să cumpere.”

Europa Liberă: Și ce viitor are Moldova dacă tot continuă să plece populația?

– „Da’ numai... noi o să ne ducem ca și corabia, știți, la fund, n-are niciun viitor, nimic.”

Europa Liberă: Dar cine poate fi marinar și să salveze corabia?

– „Cine? Acela care-i ales poate să schimbe. Dar omul simplu ce poate să facă, cu ce să schimbe, dacă el nu are nicio putere?”

Europa Liberă: Aveți o dată la patru ani dreptul de a vota.

– „D-apoi votăm, dar... să vedem pe cine să votăm. Ei obeșcesc (promit) sarea și marea, dar promit și atât.”

„Acum toate ulițele îs pustii, majoritatea au plecat. Și ei probabil că înapoi n-au să se mai întoarcă.”
„Acum toate ulițele îs pustii, majoritatea au plecat. Și ei probabil că înapoi n-au să se mai întoarcă.”

Europa Liberă: O Moldovă cu lume plecată cum arată?

– „Arată pustie. Pe ulițe mergi și nu întâlnești pe nimeni. Eu îs medic veterinar, eu am lucrat în circumscripții. Ne duceam pe ulițe, mergeam și lume era o grămadă, animale erau o grămadă, mai pe scurt, lumea avea ce ține și ce mânca, dar acum toate ulițele îs pustii, majoritatea au plecat. Și ei probabil că înapoi n-au să se mai întoarcă.”

Europa Liberă: Cine i-a fugărit?

– „Sărăcia, pentru că n-au de lucru. Iaca, tinerii nu vor să lucreze, că zarplata (leafa) îi mică.”

Europa Liberă: Ce salariu ar trebui să aibă o tânără familie ca să accepte să rămână în țara lor?

– „Vreo 7-8 miișoare de lei de-ai noștri. Și asta-i puțin, dar încă cum și cum ar scoate-o...”

Europa Liberă: Și dacă ar fi un salariu mai bun, ar fi atrăgător și l-ar motiva pe un tânăr să vină să vă ia locul?

– „Da! Și las’ să-l ia, că eu îs la pensie și-mi ajunge. Eu 46 [de ani] am lucrat într-un singur loc și eu am ieșit cu 1.680 de lei pensie.”

– „Pot să vă spun că-i bine de trăit. Cum am fost în mai multe țări și m-am convins că nu trăim mai rău, dar ne încurcă o guvernare proastă. Eu așa impresie am că-i un teatru cu păpuși țara noastră, unde este Păcală și Tândală. Când ne vom dezbăiera de teatrul acesta, poate vom trăi și mai bine. Cum să-ți dai votul acela, dacă el de-amu îi cumpărat, îi cumpărat, totul împrejur îi cumpărat? Noi suntem folosiți, așa că, uitați-vă, lumea iese la vot și ca și când se duce și votează. Nu cred eu că poate depinde de votul nostru tare acum. Democrație, nu-i democrația aceea care trebuie să fie, numai vorba-i de democrație.”

„Nu-s oare acei care stau la conducere și ne-au spus că vom duce marfa în Rusia sau în Europa? Cine duce marfa în Europa? Merele mele sau usturoiul meu au să ajungă? Nu!”
„Nu-s oare acei care stau la conducere și ne-au spus că vom duce marfa în Rusia sau în Europa? Cine duce marfa în Europa? Merele mele sau usturoiul meu au să ajungă? Nu!”

Europa Liberă: Dvs. cum vă uitați la fenomenul acesta al migrației, că pleacă și continuă să mai plece lumea din Republica Moldova. Cine poate pune stavilă? De ce nu se oprește exodul?

– „Pentru țara noastră dintr-o parte e negativ, dar pe de altă parte, socot că lumea are posibilitate de a alege, de a nu sta aici, dar și stăm noi acasă și uitați-vă că producția noastră n-o putem realiza. Ei vin și ne spun: „Votați-ne pe noi, că producția noastră o să meargă în Rusia, votați-ne pe noi, că noi o să vă ducem producția voastră în Europa”. Dar eu așa înțeleg: acei care vin și spun că „noi o să vă ducem producția în Rusia”, vin și firmele lor au acces pe piață. Ei încarcă marfa lor și o duc în Rusia. Cum mă uit „Rosselhoznadzor” vine și controlează la noi aici producția, când ajung la vamă, îi oprită producția, că nu merge, că nu are documentele la firmele celea cu care au încheiat contracte. Se pune întrebarea: cine-s firmele celea? Nu-s oare acei care stau la conducere și ne-au spus că vom duce marfa în Rusia sau în Europa? Cine duce marfa în Europa? Merele mele sau usturoiul meu au să ajungă? Nu! Tot careva prin diferite scheme cu marfa lor, cu firmele lor își va duce marfa în Europa.”

Europa Liberă: Ați spus că ați mers și ați muncit și Dvs. peste hotare?

– „Da, am fost nevoit.”

Europa Liberă: Unde ați mers – la Est, la Vest?

– „Și acolo, și dincolo; și la Răsărit, și la Apus. Trebuie să muncești, ca să muncești trebuie să mai pui și capul în mișcare cum să muncești...”

Europa Liberă: Cum ar arăta Moldova dacă ar reveni milionul acela de moldoveni aflați la muncă în străinătate și cum arată Moldova fără acest milion?

– „Economic poate să influențeze, dar politic eu nu știu, nu știu... Uitați-vă, diaspora din Europa au vrut să voteze, dar i-au împiedicat, au spus că n-au fost înregistrați, că n-au fost puși pe listă, că n-au fost buletine de ajuns. Dlor, de ce ne spuneți povești?”

– „Ia uite încă cât am, încă zece ani până la pensie. Și nicăieri nu lucrăm. Unde să lucrăm?”

Europa Liberă: Dar de ce nu lucrați?

– „Pentru că la noi nu-i nimic. Cândva ne țineam în colhoz, dar acum colhozul nu-i și noi n-avem unde lucra. Ținem o vacă și pe asta ne ținem...”

Europa Liberă: V-ați gândit să plecați peste hotare?

– „Copiii au plecat, dar noi ședem acasă.”

Europa Liberă: Unde vă sunt copiii?

– „În Suedia, în Franța, în Germania... Iaca, ginerele numai ce a venit. În țări străine, dar noi cu bărbatul – acasă. Ce o să facem?”

„În orașul Dondușeni îs puse la vânzare 500 de case. 500 de case, dar cine le cumpără?”
„În orașul Dondușeni îs puse la vânzare 500 de case. 500 de case, dar cine le cumpără?”

Europa Liberă: Cum vedeți acest fenomen, migrația, plecarea moldovenilor peste hotare?

– „În folosul copiilor. Că la noi ce să facă? Iaca acolo s-au dus, lucrează, câștigă, și-au luat mașină mobilă văd că... Eu zic: „Măi, v-ați dus cu totul?” – „Nu, mămică, noi doar câțiva ani, noi aici tot trebuie pe ceva să trudim, să dormim pe ceva”. Și și-au cumpărat ...”

Europa Liberă: Și-s mulțumiți că sunt peste hotare?

– „Da, îs mulțumiți.”

– „Acum, uitați-vă, în orașul Dondușeni îs puse la vânzare 500 de case. 500 de case, dar cine le cumpără? Lumea se duce din cauza lucrului. Da, sunt locuri de muncă. Ei spun: „Da, noi am creat locuri de muncă”. Sunt locuri de muncă, dar nu-s plătite, cu o mie de lei. Ce facem cu o mie de lei? Venim la piața sau în magazinul acela, în market intrăm cu o mie de lei și ce cumpărăm?”

„Omul trebuie lăsat în pace, nu trebuie ajutat, lăsați-l în pace, nu-l împiedicați și omul are să se ridice singur.”
„Omul trebuie lăsat în pace, nu trebuie ajutat, lăsați-l în pace, nu-l împiedicați și omul are să se ridice singur.”

Europa Liberă: Se cumpără aceste case, care sunt scoase de vânzare?

– „Nu se cumpără, pentru că lumea se duce. Dar cine să vină în locul lor aici? La ce să vină, dacă locuri de muncă nu-s? Pleacă lumea. Vând casele, apartamentele.”

Europa Liberă: Credeți în viitorul Republicii Moldova?

– „Moldova ca atare de multe ori s-a ridicat. Noi tragem nădejde. Moldova eu socot că-i țară de oameni muncitori, gospodari, oameni cuminți. Ei, oleacă ne-au ajutat, ne-au mai învățat a bea, a sudui, a batjocori, dar ne vom descurca. Omul trebuie lăsat în pace, nu trebuie ajutat, lăsați-l în pace, nu-l împiedicați și omul are să se ridice singur. Cu atât mai mult moldoveanul, el are să se ridice, de atâta că eu nu știu așa țară unde să rămână omul fără bani, fără lumină, fără nimic și să trăiască și încă să se bucure de viață.”

Europa Liberă: Ce vor decide aceste alegeri din 24 februarie?

– „Acestea cred că nimic încă. O să mai dureze încă un termen de patru ani și pe urmă cred că ceva are să se schimbe, dar acum nu.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ce credeți, ce vor hotărî aceste alegeri?

– „N-au să hotărască nimic, tot aceea are să rămână.”

Europa Liberă: Dvs. cu buletinul în mână o să decideți.

– „Măcar să schimbăm și să vedem alte fețe în Parlament și de-amu o să ne bucurăm că-s alții. De aiștia ne-am săturat. N-avem pur și simplu cu buletinul în mână noi n-avem între ce alege. E tot aceeași. Eu v-am spus, Parlamentul e tot același. Tot îs aceiași comuniști. Are să se baloteze (înainteze candidatura) primul secretar de aici, de la noi, au să se baloteze tot aceiași oameni, care pur și simplu ar merge pe listă de partid, numai că acum o să meargă pe circumscripție. Căci noi nu decidem cine o să ajungă, de atâta că noi nu avem între ce alege. La noi pragul electoral îi... s-au dus 20%, las’ să fie 20%, s-au dus 30 îi 30. N-are importanță, noi votăm 30%, 70% nu votează și totuna se duc și...”

– „Nu credem noi de-amu nimic în alegerile astea, nu. Tot am ales, am ales, am ales... Și ce folos că noi alegem aici, dacă ei acolo de-amu... Chiar acum patru ani când a fost noi am ales și tot dintr-înșii, din cei mai de sus ne-au spus: „Nu vă duceți și nu alegeți, că acolo-i gata, totul îi ales”. Iaca așa ni s-a spus. Noi pentru ce ne mai ducem și alegem?”

„El are un lucru acolo, un post mititel și el se teme de postul acela să nu-l piardă.”
„El are un lucru acolo, un post mititel și el se teme de postul acela să nu-l piardă.”

– „Am ales-o pe Maia Sandu între Sandu și Dodon. Și ce am primit? Și noi precis știm că multă lume a ales, și noi precis știm cum îi puneau pe oameni să-l aleagă pe Dodon.”

– „Că dacă nu-l alegeți, ieșiți din lucru, zburați din lucru și, gata, fiecare se duce ca să nu rămână fără lucru, cei care mai au oleacă de lucru.”

Europa Liberă: Și lumea trăiește cu frică?

– „D-apoi cum?! Cu frică, fiindcă el are un lucru acolo, un post mititel și el se teme de postul acela să nu-l piardă.”

Europa Liberă: Dar omul care trăiește cu frică n-are demnitate.

– „Ei și ce folos că n-are?”

Europa Liberă: Îi umilit.

– „Îi umilit, da. Dar dacă n-are ce mânca, ce o să facă?”

– „Noi avem demnitate, să spunem așa, iaca, doamna-i la pensie, eu nu lucrez nicăieri, nu lucrez și nici n-am să lucrez, de atâta că pentru salariul cel pe care mi-l dau eu n-o să lucrez, dar altul mai mare degrabă n-o să-l văd. Și pe mine n-au cu ce mă manipula. Da, demnitate trebuie să fie, dar multă lume se gândește la familie, nu la demnitate. Demnitatea ne-au călcat-o în picioare de mult nouă.”

„Banii pe care i-am câștigat nu-s, de atâta că te duci acolo și câștigi trei luni și vii acasă și ții familia trei luni, și te duci iar trei luni și câștigi..”
„Banii pe care i-am câștigat nu-s, de atâta că te duci acolo și câștigi trei luni și vii acasă și ții familia trei luni, și te duci iar trei luni și câștigi..”

Europa Liberă: Dar ziceți că sunteți șomer, nu aveți de lucru. Vă gândiți să faceți valiza și să plecați?

– „Nu. Eu de-amu mi-am făcut-o și am venit. Eu ani de zile am fost plecat și acum am venit acasă.”

Europa Liberă: Unde ați muncit?

– „Tot în Rusia.”

Europa Liberă: Și ați câștigat suficienți bani ca să vă întrețineți?

– „Banii pe care i-am câștigat nu-s, de atâta că te duci acolo și câștigi trei luni și vii acasă și ții familia trei luni, și te duci iar trei luni și câștigi... Acum pur și simplu șed acasă, de atâta că acolo ceea ce câștigi aceea cheltui, numai că nu dormi acătării, șezi stresat tot timpul și vrei să fii cu copiii, vrei să fii cu familia.”

Europa Liberă: Dar o Moldovă depopulată unde duce?

– „N-are s-o aducă nicăieri că, de pildă, la noi dacă era un om la 800 de metri, dar în Rusia e un om la 800 de kilometri și văd că nu i-a adus nicăieri, trăiesc mai rău ca noi până ce-o fi, așa că n-are să ne aducă nicăieri. Fiecare are pe cineva plecat, fiecare familie are pe cineva dus și nu numai câte un membru, dar și câte mai mulți. Întrebați pe orișicine și fiecare are pe cineva dus.”

Europa Liberă: Dar la Dvs. sunt plecați cineva din familie?

– „Da, fiica îi la Moscova, fiica. Și ginerele în Polonia, întâi s-a dus ginerele și apoi s-a dus fiica, apoi ginerele a început a umbla aici în stânga și în dreapta și ea a venit și de-amu dacă știa ce s-a făcut, nu i-a convenit. Familie distrusă, dar aici n-are ce face. Iaca chiar fata mea n-avea unde lucra și a fost nevoită să se ducă; ginerele a învățat tot de inginer și tot n-are unde lucra și tot s-a dus. Și ce a ieșit din asta? Umbla aici cu vacile fata, toată vara păștea vacile. Se năimea, se năimea cu ziua, că n-avea unde lucra, dar bani îi trebuiau, că dacă are copil... Și iaca ce a ieșit din familia lor. Mai pe scurt îs pe calea de divorț.”

– „Familii despărțite, copii lăsați. Drame, drame, astea-s drame...”

* * *

Au fost opiniile mai multor localnici de la Dondușeni, care spun că lipsa locurilor de muncă și sărăcia îi fac pe mulți să părăsească țara. Conform unor estimări neoficiale, aproape un milion de cetățeni ai Republicii Moldova trăiesc și muncesc în străinătate. Aproape toți au fost migranți economici, adică au plecat într-o altă țară pentru a obține un loc de muncă mai bun, care să le aducă mai multe satisfacții, în primul rând, materiale. Mulți și-au lăsat copiii acasă în speranța că banii de alimente, rechizite, haine și încălțăminte vor suplini prezența și dragostea părintească. Actualmente, în Republica Moldova se pune în practică un proiect – Proiectul Form@ -, sprijinit de Italia și Uniunea Europeană, pentru ușurarea procesului de integrare a moldovenilor care ajung în peninsulă pentru reunificarea familiei. Invitații mei sunt Ecaterina Deleu, autoarea mai multor articole științifice la tema generațiilor secunde de migrație, publicate în Republica Moldova, România și Italia, și Petru Negură, sociolog.

Europa Liberă: De ce continuă migrația? De ce nu s-a stopat exodul?

Petru Negură
Petru Negură

Petru Negură: „Pentru că datele problemei nu s-au schimbat foarte tare, pentru că situația economică a rămas încă destul de proastă și oportunitățile pentru oamenii de rând de a se angaja, de a câștiga o bucată de pâine decent aici, la noi în țară, încă nu sunt suficiente. Și atunci, oamenii găsesc soluția pe care o găsesc la îndemână de a-și salva cumva și căminul, și propria lor situație și merg în altă țară pentru a-și găsi această pâine.”

Europa Liberă: Case pustii, străzi pustii, sate pustii... o Moldovă depopulată. Unde se ajunge cu ritmul acesta?

Petru Negură: „În momentul în care situația economică nu se va schimba, acest exod va continua. Și dimpotrivă, dacă situația se va normaliza cât de cât, nu cred că este cineva în Moldova care vrea să plece de bunăvoie. Bine, sunt câțiva, dar cei mai mulți nu pleacă acolo de bunăvoie și de plăcerea lor, ci ca să-și salveze familia și propria lor situație. Unii pleacă de la un statut social onorabil aici, pentru ca că meargă acolo să se angajeze pe post de îngrijitor sau de constructor și nu o fac de mare plăcere și dacă în Moldova s-ar schimba situația înspre bine, mulți dintre ei s-ar întoarce, acei care nu și-au prins rădăcini... Vorbim despre acei care în momentul de față ar pleca acolo și sunt migranți pe termen scurt sau pe termen mediu.”

Europa Liberă: Țările cele mai atractive, unde au ajuns moldovenii să muncească, în Est rămâne a fi Federația Rusă, în Vest – Portugalia, Spania, Italia, Grecia. Voi ați inițiat un proiect pentru moldovenii care s-au stabilit în Italia, ați vrea să ajutați pe cale legală la reîntregirea familiilor în primul rând?

Ecaterina Deleu
Ecaterina Deleu

Ecaterina Deleu: „Și asta este o noutate, un serviciu nou, care a fost creat în 2018. În tot ce înseamnă procesele acestea migraționale intervin de-a lungul anilor niște schimbări. În ultimii câțiva ani, în Republica Moldova se atestă o emigrație și în parte vorbim despre reîntregirea familiilor.”

Europa Liberă: Deci, dacă e plecată mama – să meargă și tata, iar dacă ajunge și tata – își iau și copiii de vârstă școlară, de exemplu...”

Ecaterina Deleu: „De acord.”

Europa Liberă: Au nevoie să-și pregătească dosarele ca să meargă pe cale legală, să ajungă acolo unde este unul dintre membrii familiei?

Ecaterina Deleu: „Da, exact. Și aici e vorba de un instrument concret, care pentru prima oară a ajuns și în Republica Moldova, dar și în alte nouă țări de

Să faci reîntregirea familiei oriunde peste hotare nu este ușor. În special în Italia, vorbim de anumite condiții foarte drastice.

origine a persoanelor care încearcă să facă reîntregirea familiei cu persoane stabilite deja în Italia. Deci e un proiect finanțat în special de Italia. E vorba de Proiectul Form@, care înseamnă, de fapt, formare și orientare pentru reîntregirea familiei. Acest proiect și acest serviciu concret prevede câteva lucruri: un sprijin și un ajutor concret pentru fiecare persoană, care deja a depus cererea de reîntregire a familiei. Deci, procesul acesta este foarte îndelungat, începe în Italia, odată ce migranții noștri întrunesc condițiile necesare pentru a solicita reîntregirea familiei. De ce? Să faci reîntregirea familiei oriunde peste hotare nu este ușor. În special în Italia, vorbim de anumite condiții foarte drastice...”

Europa Liberă: Este legislația națională, care trebuie să fie respectată de fiecare. Am înțeles că îi ajutați inclusiv să învețe limba italiană, îi ajutați să știe ce acte trebuie să adune pentru ca dosarul să fie perfect legal și, în baza dosarului, să poată obține viza?

Ecaterina Deleu: „De realizarea proiectului aici, în Republica Moldova, se ocupă PATACLI. Este o echipă care acordă niște servicii concrete. Pe de o parte, tot ce înseamnă colaborarea cu Ambasada Republicii Italiene la Chișinău – sprijin pentru acumularea actelor pentru a putea prezenta dosarul pentru a obține viză și cealaltă parte este formarea lingvistică, formarea civico-culturală, pentru că odată ce un cetățean străin ajunge în Italia, odată ce primește permisul de ședere, semnează un acord de integrare cu Italia, care presupune anumite reguli pe care trebuie să le respecte cetățeanul străin. Dacă timp de doi ani, de exemplu, nu cunoaște limba italiană la nivelul A2 sau nu-și poate găsi de muncă, nu este integrat pe piața muncii sau într-o instituție de învățământ, automat riscă să nu-i mai fie prelungit acest permis de ședere. Deci e o pregătire înainte de emigrare.”

Europa Liberă: Unii ar putea să întrebe de ce îi ajutați să plece, dar nu-i ajutați să revină în Moldova.

Ecaterina Deleu: „E o întrebare foarte bună. Eu sper că, cel puțin, pe partea asta a pregătirii doar pentru persoanele care pleacă pentru reîntregirea familiei, aici e vorba de soarta unor familii, e vorba de destinul unor minori, care timp de mai mulți ani au rămas cu bunica, cu vecina, cu rude etc. Deci e o problemă socială. În momentul în care mama, de exemplu, sau părinții care muncesc în Italia fac reîntregirea familiei cu copiii lor minori sau mama lor în vârstă, care are 70 sau 64 de ani, cumva ei sunt ajutați, pentru ca acest parcurs să fie un pic mai ușor și mai puțin stresant. Și șocul acesta cultural să fie mai puțin resimțit de ei.”

Europa Liberă: Vă întreb, dle Negură, ca pe sociolog: cum vedeți Dvs. integrarea moldovenilor în alte societăți decât revenirea acasă?

Petru Negură: „Există două laturi ale problemei. Una sunt cauzele migrației, este sărăcie, este lipsa de oportunități sociale și economice, sunt mai multe probleme la noi în țară și oamenii pleacă pentru ca să reușească cumva să se descurce pe cont propriu, atunci când statul nu este capabil să le ofere suficientă protecție și oportunități economice. A doua problemă sunt efectele migrației. Printre aceste efecte sunt și pozitive, dar sunt multe și negative și

După datele pe care eu le știu, acum nu știu dacă sunt chiar foarte actuale, în jur de 2.500 de copii sunt fără părinți în Moldova din motivul că părinții lor sunt plecați în străinătate. Deci, copiii ăștia sunt cumva abandonați, așa să spunem. Da, poate sunt lăsați în grija unor rude... Deci asta-i o mare problemă, pentru că copiii ăștia suferă și s-ar putea întâmpla ca ei să fie și o problemă pentru societatea noastră în viitor. Și persoanele vârstnice, singuratice la fel sunt o problemă.

printre aceste negative sunt copiii abandonați și părinții abandonați, persoanele vârstnice abandonate în satele lor, acolo unde se află ele. Și după datele pe care eu le știu, acum nu știu dacă sunt chiar foarte actuale, în jur de 2.500 de copii sunt fără părinți în Moldova din motivul că părinții lor sunt plecați în străinătate. Deci, copiii ăștia sunt cumva abandonați, așa să spunem. Da, poate sunt lăsați în grija unor rude... Deci asta-i o mare problemă, pentru că copiii ăștia suferă și s-ar putea întâmpla ca ei să fie și o problemă pentru societatea noastră în viitor. Și persoanele vârstnice, singuratice la fel sunt o problemă. Deci, mie mi se pare că Proiectul acesta Form@, un asemenea instrument ar oferi o alternativă celor care vor să plece și altminteri ar face-o în mod spontan, fără informare, fără o cunoaștere minimă a condițiilor de acolo, o cunoaștere a riscurilor care îi așteaptă eventual și o capacitate de a face față unor riscuri posibile. Altceva sunt copiii și acele persoane vârstnice care sunt singure și abandonate, și neglijate acolo, la ei acasă. Form@, acest proiect le dă o șansă ca să o facă într-un mod cât mai chibzuit și cât mai conștient, și cât mai informat cu putință. Asta nu va încuraja migrația, ci, dimpotrivă, o va canaliza cumva pentru ca să nu avem efectele astea secundare, efectele negative pe care le avem noi astăzi legate de copii și de persoane vârstnice. Pe lângă faptul că persoanele care pleacă în mod spontan în Italia sau în Rusia o fac cu foarte multe erori și încercări în reluare și cu foarte multe situații de eșec, lucrul acesta cred că ar putea să fie prevenit atunci când ar fi mai multe asemenea proiecte.”

Ecaterina Deleu: „E vorba de migrație în condiții de siguranță și e vorba de a migra pregătit, a migra informat; e vorba că atunci când copiii, minorii, adolescenții sau părinții în vârstă atunci când emigrează, pleacă pentru a-și reîntregi familiile, ei sunt deja la curent cu posibilitățile pe care le au de angajare fie în câmpul muncii, dacă e vorba de tineri, adolescenți sau dacă e vorba de copii, de elevi, de drepturile pe care ei le au. Ei au dreptul să fie integrați în instituții de învățământ, au dreptul să urmeze gratuit cursuri de studiere a limbii italiene și au dreptul să fie integrați fie la niște cursuri de formare profesională. De ce? Pentru că, având o diplomă eliberată, de exemplu, în Italia, ei au mai multe șanse de integrare stabilă pe piața muncii din Italia. Și asta e o altă problemă deja în ce măsură cei care pleacă reușesc să se adapteze, reușesc să-și găsească un loc de muncă, așa încât să nu re-emigreze într-o altă țară, pentru că asta este o altă tendință legată de emigrație, de plecare a cetățenilor moldoveni peste hotare.”

Europa Liberă: Să vă întreb: cum ați face portretul-robot al migrantului moldovean azi? Cum arată migrantul moldovean?

Petru Negură: „Este de vârstă activă, este între 18 și 45 de ani, în medie, cam jumi-juma este bărbat/femeie, dar există o împărțire aici că, în general, bărbați sunt mai mulți decât femei, de ordinul 55-45%, dar mai mulți bărbați pleacă la Moscova și mai multe femei pleacă în Italia și în Europa. Cunoaștem serviciile în care sunt angajați. Bărbați la Moscova sunt mai mult în construcții, în Italia – mai mult în serviciile sociale. Este destul de școlarizat, este destul de educat, mai ales cei care pleacă în Europa; mulți dintre ei au un statut destul de onorabil aici, la noi în țară...”

Europa Liberă: Plecat sărac și ajuns bogat?

Petru Negură: „Plecat într-o anumită situație de risc și care a învățat foarte mult fiind acolo, în Italia, dar pentru mulți dintre ei această experiență se lasă și cu niște sechele de ordin psihic și cumva și psiho-social, inclusiv în ceea ce privește copiii care sunt rămași acasă, soții și bătrânii. Și aici trebuie să aplecăm puțin urechea noastră și atenția noastră, pentru că este important să ne pese de acești oameni care sunt plecați în străinătate, nu toți stau acolo pe maluri de miere și râuri de lapte.”

Europa Liberă: Ecaterina Deleu a scris și o carte.

Ecaterina Deleu: „E vorba de „Generații secunde de migrație”...”

Europa Liberă: Exact, exact! Vreau să te întreb: ce a înțeles cititorul lecturând această carte?

Ecaterina Deleu: „Eu sper că cei care au deschis cartea și au văzut-o au atras atenția la un aspect la care până atunci nu prea s-au gândit, pentru că la noi s-a discutat foarte mult despre migrația cetățenilor moldoveni, despre migrația adulților, dar nu prea s-a ținut cont de copiii migranți. Ce s-a întâmplat cu copiii celor care au plecat, fie că-s născuți în Republica Moldova și au trebuit să plece împreună cu părinții pentru reîntregirea familiei sau ce se întâmplă cu copiii noștri, foarte mulți, care s-au născut peste hotare? Care este specificul procesului de integrare, care este parcursul lor? Și deja avem sute de exemple foarte bune, parcurs de excelență al unor copii ai căror părinți sunt migranți moldoveni. E vorba de efecte pozitive și negative, adică e vorba de destine, de istorii, de drame, dar e vorba și de foarte multe istorii bune de la care avem ce învăța.”

Europa Liberă: Istorii de succes...

Ecaterina Deleu: „Istorii de succes la care să atragem atenția, care să ne facă pe noi să fim mai empatici, mai solidari și cumva să abordăm problemele legate de migrație corect, fără să apară prejudecăți, tot felul de stigmatizări, pentru că nu e corect.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Zece documentare, zece dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG