NATO a anunțat că bombardiere SUA de tip B52 au sosit în Europa, pentru antrenamente și manevre militare prevăzute de multă vreme, ceea ce riscă să fie folosit de Aleksandr Lukașenka, la Minsk, acesta pretinzând deja că trupe NATO ar fi comasate dincolo de frontieră, în Polonia și țările baltice.
Bombardierele SUA au sosit însă în Marea Britanie și nu sunt prevăzute să se îndrepte spre Europa de est, unde NATO și-a încheiat manevrele pe anul acesta. Cu toate astea, sâmbătă, Lukașenka inspectase în mod ostentativ unitățile militare din Grodno, la granița cu Polonia. El a repetat și atunci că importante forțe ale NATO ar fi comasate de partea cealaltă a frontierei.
Purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu, a negat asta pe Twitter, iar NATO a negat la rândul său în mod formal într-un comunicat. Pe 18 august, secretarul general al Alianței Jens Stoltenberg discutase telefonic situația din Minsk cu președintele Poloniei Andrzej Duda.
La Minsk, specialiști în propagandă aduși din Rusia caută să acrediteze teoria că manifestanții ar fi inspirați de idei naziste, inspirate din exterior, și că beneficiază de un sprijin politic și poate chiar militar în țările vecine, nu doar în Polonia și Lituania, dar chiar și în Ucraina.
La Moscova, mai prudent și mai sofisticat, ministrul de externe Serghei Lavrov ține un discurs mult mai abil, dar și el lasă de înțeles că ar putea exista un pericol din afară.
Că este o spaimă inventată o arată și faptul că vorbind astăzi, prin video, în fața Parlamentului European, șefa opoziției beloruse, Svetlana Țihanovskaia, a cerut „tuturor țărilor din lume” să respecte integritatea teritorială a țării.
În realitate, deși erau pregătite de multă vreme, manevrele NATO și ale SUA se desfășoară în cadrul unor constrângeri noi, din pricina pandemiei. Asta și pentru că activitățile militare exclud, teoretic, orice posibilitate de "distanțare socială", din moment ce tot ceea ce este militar, de la antrenamente la patrulare, implică contact sau proximitate.
E limpede că o organizație bazată pe structuri militare din 30 de țări, cu tradiții și mecanisme de organizare diferite, nu fusese concepută pentru a se confrunta cu o pandemie precum cea actuală.
NATO și-a redus de altfel principalul exerciţiu militar din acest an, „Defender-Europe 20”, la care urmau să participe 37.000 de militari, în șase ţări europene, fiind reduse în special trupele americane, din pricina epidemiei de coronavirus.
Recent, într-un comentariu publicat de CNBC, Frederick Kempe, directorul Atlantic Council, unul din cele mai influente think tanks din SUA, pusese întrebarea de ce nu ar interpreta NATO faimosul art. 5 din carta sa, cel care spune că un atac împotriva unui membru al Alianței este un atac împotriva tuturor, astfel încât apărarea colectivă să se aplice și pandemiilor. Până la urmă, virusul a infectat sute de mii de cetățeni ai NATO și a omorât zeci de mii de oameni din țările NATO. Nevoia unui gest de solidaritate e mult mai mare acum decât după atentatele de la New York din 2001.
Un asemenea gest de solidaritate cu Europa, fie și în cadrul NATO, ar duce la repararea relațiilor transatlantice, greu puse la încercare în ultima vreme. Un lucru este sigur: acuzațiile formulate în direcția NATO de Aleksandr Lukașenka rămân cu totul neverosimile.
