„Dacă ești o femeie cu dizabilități, din păcate, încă mai există așa un stereotip la noi că nu poți da naștere la un copil sănătos, nu poți întemeia o familie, nu poți avea relații sănătoase...”
Victoria Boțan, pe care tocmai ați auzit-o, și-a asumat rolul de portavoce a persoanelor cu nevoi speciale pentru că știe din propria experiență cum e văzută o femeie care se mișcă în cârje în diverse situații. Victoria reprezintă asociația „Motivație” care de mai mulți ani oferă sprijin persoanelor cu nevoi speciale. Am cunoscut-o la o discuție despre stereotipurile de gen și urmările pe care acestea le au asupra societății. Având o dizabilitate locomotorie, Victoria s-a confruntat frecvent cu diverse stereotipuri. Inclusiv atunci când a mers la medic:
„Dacă o femeie în scaun rulant decide să dea naștere la un copil, ea se confruntă cu o serie de bariere. Poate fi întrebată de medic: tu ai unul, la ce-ți mai trebuie al doilea? Dar dacă va fi ca și tine? Deci, i se sugerează că copilul poate fi cu dizabilități. Într-adevăr, o femeie cu dizabilități în R. Moldova încă se mai confruntă cu foarte multe stereotipuri, dar mai ales la dreptul la sănătate sexuală și reproductivă. La această temă se vorbește foarte puțin și eu mă bucur că noi avem ocazia să ridicăm și această întrebare.”
Până nu demult, în R. Moldova nu existau studii temeinice despre stereotipurile de gen. Mulți nici nu le atrăgeau atenția: e lucru general acceptat că femeia e responsabilă de gospodărit și creșterea copiilor. Și în unele familii este absolut normal să fie așa, spune directoarea săptămânalului de investigații „Ziarul de Gardă” Alina Radu. Problema e că familiile, femeile sau bărbații care vor să iasă din tiparele impuse de societate să aibă șansa să o facă și să nu fie judecați și discriminați pentru asta. Alina a fost prima femeie care a deschis o redacție de investigații în R. Moldova. Spune că i-au trebuit mai mulți ani să se impună în domeniu:
„Atunci când noi am lansat Ziarul de Gardă era primul ziar care avea în calitate de directoare o femeie și, desigur, că beaumonde-ul jurnalistic și politic privea suspicios ca o femeie să conducă un ziar. Vreau să vă spun însă că, practic, toți președinții de stat pe care i-a avut R. Moldova și au fost bărbați, până acum au apelat la Ziarul de Gardă să contribuie cumva la soluționarea unei probleme de drept. Culmea a fost când unii dintre acești bărbați mi-au zis: tare bine conduceți, păcat că sunteți femeie, trebuia să fiți bărbat.”
Un studiu realizat de UNFPA Moldova și UN Women, în cadrul programului regional „Împreună împotriva stereotipurilor de gen și a violenței în bază de gen”, finanțat de Uniunea Europeană în raioanele Strășeni și Fălești, a arătat că stereotipurile de gen determină poziții sociale inegale pentru femei și bărbați. Se observă clar rolul de lider al bărbatului în societate. Opt din zece femei susțin că, în familiile lor, bărbatul este cel care ia principalele decizii. Iar jumătate dintre respondenții care au participat la sondaj consideră că o soție nu ar trebui să pună niciodată la îndoială opiniile și deciziile soțului ei, indiferent de propriile păreri. Vinificatorul Ion Luca consideră că abordarea este una greșită:
„Astăzi, în 2021, noi avem o femeie care este în fruntea Oficiului Național al Viei și Vinului, avem câteva femei care conduc afaceri enorme, vând în toată lumea. Nu pot să zic că o fac mai bine decât bărbații, dar o fac diferit. Își dezvoltă afacerile cu un alt stil, cu o altă abordare și această combinație între companii conduse de bărbați, companii conduse de femei, ne fac să câștigăm toți.”
În familia Olgăi și a lui Vlad Șuleanschi deciziile se iau de comun acord. Pe alocuri, spune Vlad mai în glumă, Olga e cea care își asumă „partea leului”. De exemplu, atunci când vine vorba de folosirea automobilului și reparația acestuia. Nu o dată s-a întâmplat ca Olga să fie privită cu scepticism atunci când intra într-un autoservice și chiar au fost situații când i s-a sugerat să-și cheme soțul la discuții cu meșterii:
„Odată ce mă vedeam că intru pe ușa atelierului de reparații îmi spuneau: dar cum, nu ai bărbat, ai venit singură? Cum așa? Respectiv, am avut o situație în care am nimerit într-un mic accident, a ieșit domnul din parcare, nu m-a văzut și m-a pocnit. Nu pot să vă redau reacția lui când m-a văzut pe mine! M-a întrebat dacă am bărbat și dacă pot să-l chem ca să se lămurească. De ce nu putea să se lămurească cu mine? Eu sunt șoferul, nu fugeam nicăieri!”
Olga consideră că discuțiile despre egalitate, stereotipuri, discriminare – chiar dacă nu sunt „la modă” sunt foarte necesare. Până nu demult, amintește ea, bărbații nici nu se gândeau că pot avea dreptul la un concediu de paternitate. Doar după ce subiectul a fost dezbătut cu interes crescând, într-un final, a fost adoptată legea ce le oferă bărbaților dreptul să petreacă două săptămâni alături de bebeluș împreună cu mama copilului nou-născut. Acest exemplu arată cât se poate de clar că provocările sociale nu se ameliorează de la sine. Lăsate fără atenție, ele dimpotrivă se transformă în maladii cronice. La fel e și cu drepturile: ele trebuie cerute și apărate cu tenacitate.
