În România, partidele opoziției discută planuri de coalizare în vederea unei participări comune la următoarele alegeri, discuții care se poartă în urma recentelor proteste antiguvernamentale curmate violent de jandarmerie.
Partidul Mișcarea Populară a fost primul care a vorbit articulat despre necesitatea unei alianțele electorale a formațiunilor de dreapta, poate, și fiindcă sondajele arată că PMP se află la limita celor cinci procente necesare accederii în Parlament. Acum aproape două săptămâni, când președintele Klaus Iohannis a criticat dur PSD pentru reprimarea manifestației din 10 august, a transmis în același timp un mesaj Opoziției.
„Alternativa nu vine de la sine”, a declarat președintele român, adăugând că „stă și în mâinile Opoziției responsabilitatea de a asigura stabilitatea țării și menținerea României pe drumul normalității”. Klaus Iohannis i-a îndemnat astfel pe „oamenii politici responsabili” să lase „deoparte interesele mărunte și orgoliile și să pună mai presus interesul țării”, astfel încât să poată oferi cităm „alternativa așteptată de români”.
După acest îndemn, liberalii au început să fie mai deschiși, deși președinele PNL, Ludovic Orban, spunea în urmă cu o lună că „nu e necesară” o largă coaliție anti-PSD, între timp și-a schimbat părerea sub impulsul discursului prezidențial. Pe de altă parte, Klaus Iohannis este împins de presiunea propriei candidaturi pentru un nou mandat și are nevoie de o coaliție de partide care să-l susțină, în așa fel încât să nu fie mai mulți candidați pe partea dreapta. Altfel candidatura lui ar putea fi periclitată, prin diverse strategii ale alianței PSD-ALDE.
Strategia lui Klaus Iohannis de a genera o mare coaliție care să-I asigure al doilea mandat ar putea funcționa doar pentru turul al doilea. Uniunea Salvați România, de pildă, a anunțat că vrea să aibă propriul candidat. Fostul premier Dacian Cioloș, fondatorul Mișcării România Împreună, cu toate că în luna iunie declara că nu va candida împotriva lui Klaus Iohannis, pare să se fi răzgândit și a explicat că decizia în această privință va fi luată de partidul său.
Până acum doar președintele PMP, Eugen Tomac, a fost ferm în susținerea lui Klaus Iohannis pentru un al doilea mandat și pentru formarea unei alianțe electorale în vederea alegerilor generale din 2020. De altfel, această formațiune construită de Traian Băsescu, care este și liderul ei de facto, s-a desprins din PDL, care în 2015 a fuzionat cu liberalii. Într-un fel această revenire este naturală atât din punct de vedere ideologic, cât și logistic.
În schimb, Uniunea Salvați România și Mișcarea România Împreună, formațiuni noi, curate, formate din tehnocrați și oameni tineri își doresc să se afirme, să demonstreze că evoluează și că pe măsură ce trece timpul vor avea mai mult electorat decât formațiunile tradiționale.
