Ilia Trombițki s-a născut la 4 iunie 1954 în Chișinău. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău specialitatea biologie. Teza de doctor în biologie în Universitatea de Stat din Moscova (biologie) în 1984. A activat în cadrul Stațiunei Științifice in domeniul Piscicultură (ihtiopatologie), În 1990-2000 a fost deputat. Autorul legii asociațiilor obștești (1996). Activist civic în domeniului mediului. Fondatorul Societății Ecologice “Biotica” și inițiatorul fondării Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-Tiras, care ne unească mai mult de 50 ONG de mediu din bazinul Nistrului din Moldova, inclusiv partea Transnistreană, și Ucraina.
Luni
A fost trezit de sunetul Elenei Zubcov, membra-corespondent a Academiei de Știința, de la Institutul de Zoologie, cu echipa căreia avem un proiect european comun pe problema impactului hidrocentralelor la eco-sistemele rîurilor. Alti parteneri sunt din Odesa și Galați. Dna Zubcov m-a invitat pentru a formula împreună un addendum la proiect. Ceea ce face UE pentru dezvoltarea cooperării regionale este foarte bine, dar este și un aspect negativ: birocrația managementului proiectelor ia prea mult timp. În condițiile când pentru obținerea proiectului sunt necesare eforturi enorme și ca de obicei se le câștige oameni destul de pregătiți, energia acestor persoane se cheltuie nu pentru inovații, dar mai mult pentru diferite tendere, time sheets etc. M-am convins că pierd foarte mult timp pentru nimic în condițiile când foarte multe probleme rămân nesoluționate.
Am luat o pauza și am mers la Cimitirul Armenesc. Am vizitat mormântul bunicului din partea mamei și am decis se vizitez și alt bunic – din partea tatălui la cimitirul evreesc, unde recent a avut loc așa-numita „reconstrucție”. Monumentul tatălui a fost parțial distrus de un copac căzut, iată de ce am sunat la un specialist și am stabilit o întâlnire pentru maine.
Undeva la ora 11 a sunat profesorul universitar Ludmila Cepurnova, un acsacal în domeniul ihtiologiei, o doamnă ajunsă la 80, care a rămas singură la facultatea de biologie în acest domeniu. Pricina a fost de facto lichidarea catedrei, care am absolvit-o în 1976. O jumătate de an în urmă am vizitat-o pentru a cumpăra cărți vechi despre pești. Acum a fost vorba că specialitatea nu este necesară pentru țara și în loc de ihtiologi și ecologiști în această clădire vor veni studenții de la drept internațional. Cărțile de mare valoare din timpurile sovietice în domeniul biologiei care au rămas nu-i mai sunt necesare și dna Cepurnova a vrut se le prelungească viața lor. Am luat 20 de cărți, inclusiv cu semnăturile autorilor – prof. Pravdin, Berg, etc. Tatăl lui L. Cepurnova a fost profesor universitar și la sfârșitul anilor 1950 – rectorul USM. A fost perioada cea mai importanta a școlii de ihtiologie în Moldova. Vice-decan V. Purcic care susținea implicarea studenților în expedițiile noastre anuale cu caiacuri pe Nistru, tot m-a invitat sa iau ce este necesar din literatura științifică, care a fost un deficit în perioada sovietică, dar acum e de dus la maculatura.
Greu am revenit în oficiul ONG-ul Eco-TIRAS. Am fost criticat de colegi că am adăugat hârtie în oficiu.
A sunat cineva de la TV “MIR”, care m-a rugat se merg la ei după conferința de presă de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru a face un comentariu despre problemele Nistrului. Noi am decis că după conferința de presa mergem la Vadul lui Vodă.
Eram obosit și am plecat acasă, unde am lucrat și am urmărit discuțiile de la TV-8 despre situația în Parlament.
Marți
La 8 dimineața m-am întâlnit cu dl Nicolae la cimitirul evreesc. El a fost cu utilajul necesar și preț de o ora a restabilit monumentul tatălui meu și a făcut reînnoirea lui. A facut lucrurile repede și bine.
După asta am venit la oficiu Eco-TIRAS și am urmărit o conferință de presă despre rezultatele celei de-a doua ședință a Comisiei moldo-ucrainene Nistrene, care a avut loc la Kiev. Eu tot am participat acolo ca observator și membru al părții ucrainene, deoarece prim-ministru moldav Filip a refuzat să mă includă și pe mine în delegația moldavă din considerentele politice. Unii oameni nepregătiți din partea moldavă a comisiei au calificat acest lucru ca trădare, mai mult decât atât eu am criticat unele poziții ale părții moldovenești, spre exemplu, neincluderea reprezentanților regiunii transnistrene în componența comisiei din partea Moldovei. După conferința de presa o jurnalista de la TV MIR a sunat spunând că pentru dânșii totul este clar și interviu nu mai este necesar.
Până seara m-am ocupat cu birocrația proiectului și scrierea materialului pentru conferința ecologică planificată pentru luna iunie la Odesa.
Am făcut unele comentarii pe Facebook,la reacțiile presei la conferința de presa de la Minister. Lumea nu prea a înțeles explicațiile acolo și se arata prea optimistă privind viitorului Nistrului.
Am negociat cu oameni, experți în domeniu, pentru a participa la un seminar moldo-ucrainean pe problema conservării râurilor mici, care se va desfășura joi în cadrul proiectului Eco-TIRAS și cu sprijinul Institutului Independent de Mediu din Berlin, partenerul nostru foarte vechi, încă din anii 1990.
Miercuri
Am fost ocupat cu pregătirea seminarului moldo-ucrainean, prezentări, multiplicarea materialelor, agendei, listei participanților etc. Tatiana, colega mea, tot a fost implicată în logistică, negociind prețurile, cazarea etc. A sunat un jurnalist de la TV RTR, care, văzând comentariile mele pe FB, a vrut o opinie. Ne-am întâlnit. Materialul va apare sâmbăta.
Au venit partenerii noștri din Germania. Seara la cină am discutat perspectivele cooperării și seminarul de mâine.
Joi
Ziua a început de la seminarul kick-off al proiectului moldo-ucrainean pe problema conservării râurilor mici în țările noastre. Ideea proiectului este o extindere a experienței moldovenești în gestionarea râurilor mici, care este reflectată în ghidul pe aceasta tema pe care Eco-TIRAS l-a publicat în română și rusă în 2018 și care prezintă un interes deosebit pentru ucraineni. O echipa mică a ONG-urilor din Ucraina, membrilor Eco-TIRASului, a venit pentru a discuta problemele comune a conservării și managementului râurilor mici și pentru a elabora un ghid similar pentru Ucraina. Proiectul este susținut de Agenția de Mediu din Germania prin intermediul ONG-ului din Berlin UFU, cu care noi cooperăm mai mult de 20 de ani. La sfârșitul anilor 1990, R. Moldova, datorită proiectului nostru cu UfU, a fost prima țară, care a ratificat Convenția Aarhus. Multe eforturi a fost realizate împreună pentru a implementa convenția dar situația dificilă cu democrația în Moldova nu prea permite un progres semnificativ în acest domeniu.
Colegii noștri din regiunile Odesa și Ternopol au explicat problemele lor, dar noi, eforturile noastre. Proiectul include elaborarea ghidului privind gestionarea râurilor mici în ucraineană, bazat pe legislația locală, cât și discuțiile publice pe această problema.
Vineri
Dimineața am plecat în satul Budești, unde am participat la ședința Comitetului sub-bazinal al râului Bălțata. A fost o posibilitate de a-i familiariza pe colegii noștri din Ucraina despre activitățile Comitetului care este format din APL și ONG.
În următoarele zile va fi anunțat un concurs de granturi pentru susținerea comitetelor sub-bazinale din partea elvețienilor și austriecilor (Agențiile de dezvoltare) și scopul nostru este de a prioritiza acțiunile pentru susținere. Este un centru german pentru copii și tineret în cinstea unui artist cunoscut, Udo Jurgens, în Budești, construit de această fundație care și este locul ședințelor noastre. Aici este și biblioteca sătească cu multe cărți și computere. Iar președintele Consiliului sub-bazinal este democrata Nina Costiuc. Ea este o patriotă și manageră bună, respectată de comunitate.