Linkuri accesibilitate

De la pro-atlantism înapoi spre stalinism?


Călin Popescu Tăriceanu, la întâlnirea anuală cu diplomații români

Klaus Iohannis păstrează miza occidentală a României, în vreme ce Călin Popescu Tăriceanu pare grăbit să anunțe apusul pentru pax americana și prezența „dușmanului interior” chiar la vârful statului - o expresie care amintește de România anului 1947.

Președintele român Klaus Iohannis le-a spus astăzi ambasadorilor țării sale adunați la o reuniune anuală la București că „în politica externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, amatorism, gafe diplomatice”. Avertismentul a fost transmis după ce, în ultimul an, s-au accentuat disputele dintre președinte pe de o parte, guvern și majoritatea parlamentară pe de altă parte.

Președintele Klaus Iohannis a vorbit despre „triada esențială a politicii externe românești” la întâlnirea cu șefii misiunilor diplomatice, care participă la reuniunea lor anuală. „Triada” este formată din Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, pe care Klaus Iohannis l-ar vrea întărit și extins, și din Uniunea Europeană plus NATO, organizații în care România ar putea să-și valorifice mai bine rolul, după cum a sugerat președintele român.

Klaus Iohannis, la întâlnirea cu ambasadorii
Klaus Iohannis, la întâlnirea cu ambasadorii

Discursul de astăzi al șefului statului vine cumva în opoziție cu spusele președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care într-o descriere a situației în care se află România explica tot în fața ambasadorilor că românii n-ar trebui să se „instaleze resemnați” în condiția de „actori secundari”, într-o țară cu un „profil exclusiv” dat de statutul de membru al NATO și al Uniunii Europene. Tăriceanu a avut ieri un discurs, cu rădăcini în primii ani staliniști. „S-ar putea, a declarat șeful Senatului, ca pentru prima oară în istorie, dușmanii României să nu se mai afle în afara hotarelor, ci chiar în centrele de comandă ale puterilor statului român”. Antropologia „dușmanul interior” nu a fost încă bine studiată în România, dar expresia zugrăvește un tablou extrem de sugestiv pentru public, din care rezultă că distrugerea ar fi început dinăuntru, ca într-un măr frumos pe dinafară, viermănos înăuntru.

Acești dușmani din interior, nenumiți, dar descriși de șeful Senatului, ar fi în ordinea importanței președintele Klaus Iohannis, serviciile de informații și procurorii anticorupție.

Spre deosebire de optimismul pro-atlantist expus de șeful statului, Tăriceanu și-a reluat ideea potrivit căreia „nici una din zodiile de securitate sub care a trăit teritoriul României - pax romana, pax ottomanica, pax sovietica - nu a durat la nesfârșit”. Pe scurt, liderul Senatului crede că politica externă a României ar trebui să se subordoneze doar „principiului suveranității naționale” și să ia din celelalte alianțe pe care le face doar ceea ce servește acestui principiu.

Klaus Iohannis
Klaus Iohannis

Dar, în vreme ce președintele Senatului se grăbește să anunțe sfârșitul secolului american, președintele republicii mizează totul pe parteneriatele României cu Statele Unite și pe calitatea de membru plin al NATO și Uniunii Europene. Klaus Iohannis a adăugat că „stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României sunt esențiale” și că în acest domeniu nu este loc de „experimente discutabile” în „nume personal”, de „amatorisme” și de „gafe diplomatice”, fiindcă toate acestea sunt „foarte păguboase pentru interesele și obiectivele naționale”. Președintele Iohannis a adăugat în acest context că „toate” pozițiile României în procesul de pace rămân neschimbate, inclusiv în ceea ce privește Ierusalimul. Precizarea vine după ce guvernul a anunțat că România e gata să-și mute ambasada de la Tel-Aviv la Ierusalim, după modelul Statelor Unite, cu toate că o astfel de decizie nu ține de executiv și încalcă o serie de documente internaționale semnate de diplomații români.

Klaus Iohannis i-a îndemnat pe șefii misiunilor diplomatice să continue consolidarea parteneriatelor și relațiilor strategice cu Germania, Franța, Italia, Polonia, Turcia, Japonia, subliniind că Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova este „pe primul plan al acțiunii României”.

Președintele român a vorbit despre două perspective importante în 2018: centenarul, care obligă România la proiecție de viitor și pregătirea preluării președinției rotative a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2019.

Deocamdată însă nici Klaus Iohannis, nici alți politicieni nu au depășit generalizările obișnuite și nu au venit cu viziuni noi sau cu strategii serioase pentru cele două evenimente.

Teodor Melescanu, la întâlnirea anuală cu ambasadorii
Teodor Melescanu, la întâlnirea anuală cu ambasadorii

XS
SM
MD
LG