Linkuri accesibilitate

„De politicienii de care ne-am săturat ne poate salva doar politica” (VIDEO)


La Căușeni.

Valentina Ursu în dialog cu locuitori din Căușeni și cu Valentin Balan, expert în comunicare și relații publice.

Despre clasa politică din Republica Moldova se spune că ar fi ruptă de popor și mai puțin iubitoare de țară, dar această clasă politică este oglinda societății. Nu există politicieni corupți dintr-un popor curat și nici invers. Acei politicieni nu s-au pus singuri în funcție; fotoliile le-au obținut cu voturile alegătorilor. Republica Moldova a lui 2018 să fie depresivă și fără nicio busolă? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

„De politicienii de care ne-am săturat ne poate salva doar politica”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:31:57 0:00
Link direct

„De politicienii de care ne-am săturat ne poate salva doar politica”, spun mai mulți locuitori de la Căușeni. „Dacă nu le cerem socoteală acestora, atunci nimic nu se va schimba – Republica Moldova va merge în continuare în jos”. Trecătorii cu care am discutat ocazional pe străzile orașului își doresc politicieni care să intre în politică fără intenția de a se îmbogăți peste noapte. Pentru început, le-am propus să facă o listă a politicienilor pe care alegătorii îi cunosc mai bine.

– „Vlad Plahotniuc, Dodon, Voronin, Năstase, Sandu, Tudor Deliu, iaca îmi place, Visterniciuc (Pistrinciuc) acela…”

– „Lupu, Voronin, Ghimpu, ei și politică, ei și business îi într-înșii. Ce Voronin n-a furat cu fecioru-său, ori Lupu nu fură, ori Ghimpu nu fură? Finul și cu nănașul – Plahotniuc și cu Candu –, dar ce lumea nu-i știe, nu-i vede? Eu am fost cu democrații, dar acum n-am încredere în niciun partid. Ar trebui să nu fie 101; la așa o țară mică, 101 îs prea mulți deputați, ajung și 50, ajunge un deputat dintr-un raion, care să rezolve întrebările oamenilor.”

Valentina Ursu
Valentina Ursu

Europa Liberă: Spuneți nume de politicieni care vă trec prin minte primii.

– „Lupu, Filip, las’ să fie și Voronin, Sandu…”

– „Plahotniuc, Lupu, Voronin, Greceanîi, Năstase, Maia Sandu…”

– „Candu îi om tare deștept și eu îl stimez tare pentru intelectul lui, dar încă nu știi ce mocnește într-însul.”

– „Este Ghimpu, este Dodon, Voronin, este Lupu, este Candu... Aiștia îs ai noștri care to (ba) la Bruxelles se duc, to la NATO, to la Washington, iaca așa umblă de-a sita și cern politica asta, dar nu-i niciun rost.”

– „Ghimpu, Dodon, Candu, dar și aista… Plahotniuc. Diferență eu vă spun că nu-i nimic. Amu' se sfădesc, se fac în tot felul și ei se pun la masă și-s toți totuna. Parlamentul și conducătorii nu-s la locul lor. Și… ce câștigăm?”

Europa Liberă: Cine sunt politicienii cu care vă identificați dvs.?

– „Maia Sandu, care mai ține la poporul ista.”

– „Care mai țin la popor… Năstase, dar restul n-avem pe nimeni.”

– „Numai nu aiștia care-s Plahotniuc și Dodon. Știți, în nimeni n-ai încredere și nu știi pe cine să alegi. Nu știu unde o să ajungem, dar nu-i bine deloc. Nu-i nicio perspectivă înainte de trai.”

– „Eu aș dori la putere în Guvern și în Parlament să ajungă acei care merită, nu acei care se țin de fotolii și umblă de pe o creangă pe alta, ca pasărea să zboare dintr-un partid în altul numai ca să fie, dar acei care într-adevăr muncesc și care vor reforme să fie în Moldova.”

– „A noastră țara asta se numește țara tâlharilor și a pungașilor; miliarde furate…”

– „Săracii pensionarii aceștia, le-au mărit pensia cu 6%... Nu-i rușine? Îi rușine!”

Europa Liberă: Dar o să mergeți să votați la toamnă?

– „Ne-om duce, vom vedea câți vor fi acolo. Iaca așa un „țol” și te uiți și n-ai pe cine...”

Europa Liberă: Dar câte partide sunt în Moldova?

– „Nu știu.”

Europa Liberă: Îs 45.

– „Ujasno! (strașnic!) Și ce tolk (pricopseală) ei fac? Nimic, nimic și gata.”

„Îs prea mulți la conducere. Eu, în primul rând, mă gândesc că trebuie să fie mai puțini.”
„Îs prea mulți la conducere. Eu, în primul rând, mă gândesc că trebuie să fie mai puțini.”

– „Îs prea mulți la conducere. Eu, în primul rând, mă gândesc că trebuie să fie mai puțini; într-al doilea, aiști care vin la conducere, cum l-au ales, a venit acolo, a lucrat nu știu pe unde și el începe a conduce și-mi face legi care toate îs făcute în favoarea numai și numai a lor. Ei cred că educația civică n-au învățat-o ca să știe că trebuie să ai obraz, trebuie să te gândești la cel de lângă tine.”

Europa Liberă: S-a aprobat o nouă reformă electorală și va trebui să trimiteți 51 de deputați pe circumscripție și 50 pe listă de partid. Credeți că va avea de câștigat calitatea clasei politice?

– „Eu nu cred, de atâta că-i listă și lumea-i deprinsă cu lista. Ori n-au să se ducă, ori au să voteze așa cum vor acei care au făcut lista.”

Europa Liberă: Dar acest de pe circumscripție ar trebui să-l cunoașteți?

– „Ar trebui, d-apoi ce credeți că eu nu înțeleg și nu văd, că de-amu încep a veni câte unul și ne întreabă cum ne cheamă, de unde suntem, ce vrem și o să vă facem, și o să vă aducem și iaca proiecte, dar omului de la țară când îi vorbești că „ați intrat într-un proiect, Drumuri bune pentru Moldova” și noi când știm ce drumuri avem și câtă încălțăminte rupem și umblăm numai în cauciuc prin glodăraia ceea, păi, chiar dacă îi credem, ce o să ne ajute nouă un kilometru de drum, că până la kilometrul cela eu trebuie să merg prin glod și după dânsul? Și ce o să-mi ajute mie? Ori facă într-un sat un drum ca lumea, ori nu mai facă.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. există o diferență între partidele de stânga, de centru, de dreapta?

– „Totul depinde de om că el e la stânga sau că e la dreapta… Dar de ce când stau ei pe urmă așa de vorbă, ce mai trebuie atâția să primească salariu și să șadă acolo? Ni-i arată cum dorm, cum cască, cum își schimbă în toată ziua cravatele, costumele, dar noi ne ducem și luăm de la second-hand cu leafa noastră, dar vrem…”

Europa Liberă: Viitorul Moldovei cine îl face?

– „Noi! Noi îl facem, numai că… nu-l vedem.”

„În programul partidului nu cred, că-s povești și le-au întrecut pe toate și pe cele cu zmeii…”
„În programul partidului nu cred, că-s povești și le-au întrecut pe toate și pe cele cu zmeii…”

Europa Liberă: Pentru ce merită să vă dați votul – pentru promisiune, pentru persoană, pentru programul partidului?

– „În programul partidului nu cred, că-s povești și le-au întrecut pe toate și pe cele cu zmeii… Doar dacă o să fie frumușel și o să vorbească frumos, altfel eu altceva nu văd.”

Europa Liberă: Căutăm și aici, la Căușeni, să adunăm mai multe păreri de la oameni referitor la situația din țară, pe ce cale merge astăzi Republica Moldova, unde trebuie să ajungă țara.

– „Țara merge spre nicăieri. Tineretul pleacă, chiar și eu plec degrabă, plec în Spania. Trei feciori am și toți îs plecați peste hotare. Cine lucrează pământul? Pământ este mult și bun, tehnică nu-i. Tineretul dacă vine la sat, unde să se angajeze la lucru? La cineva trebuie să argățească, măcar că el poate are studii superioare, poate unii au, da?”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că Republica Moldova ajunge atât de greu să fie un stat prosper, de unde să nu mai plece lumea?

– „N-o să fie, n-o să fie prosper niciodată, trebuie să se unească ori cu România, ori cu Uniunea Europeană prin România, ori prin Uniunea Europeană cu România. Niciodată singuri n-o să izbutim, fiindcă noi… noi avem pecinginea asta de Găgăuzia, care ne trage înapoi, îndărăt; noi avem bulgari; noi avem nordul republicii și trag înspre Rusia, care face războaie, face războaie cu Siria. Ce caută acolo? De ce mor tinerii ruși în Siria? De ce? Care-i peste mări și țări țara ceea. De ce? Dar lumea vrea cu Putin. Eu îs convins că, dacă ar pune la vot în Moldova pe cine să aleagă – pe Dodon ori pe Putin să fie președinte al Republicii Moldova –, l-ar alege pe Putin moldovenii.”

Europa Liberă: Și cum vă explicați acest lucru?

– „Naivitatea, naivitatea noastră, credibilitatea, noi suntem… și cumsecădenia într-un fel, că suntem așa. Noi avem nostalgie după ceea ce a fost. Eu, de pildă, am 79 de ani și eu n-am nicio nostalgie după ce a fost; eu îs bucuros de ce este, că limba ni-i mai curată, că toate celea...”

Europa Liberă: Iată, sunteți aici, în imediata vecinătate a regiunii transnistrene…

– „Eu îs originar din Transnistria.”

Europa Liberă: Cum vedeți Dvs. rezolvarea problemei transnistrene?

– „Nu se va rezolva niciodată, după părerea mea.”

Europa Liberă: De ce?

– „De atâta că aceia s-au rusificat și mentalitatea e cu totul alta la dânșii și chiar eu am rudele mele și nici nu vor să audă, că se tem de România, pentru că un român cândva i-a dat o palmă cuiva, dar că rușii i-au deportat pe atâția și neamurile mele le-au deportat, că noi din Transnistria suntem, asta ei de-amu nu țin minte. Și asta-i…”

„Să se dezică de Transnistria, în primul rând, și să se unească cu România.”
„Să se dezică de Transnistria, în primul rând, și să se unească cu România.”

Europa Liberă: Și există șanse ca cele două maluri ale Nistrului să se reintegreze?

– „Nu! Nu, niciodată! Niciodată, fiindcă niciodată rușii nu vor ceda, ei nu cedează niciodată, dar țara lor e miticuță, e îngustă și ei nu încap în Rusia ceea. Niciodată n-o să fie, după părerea mea.”

Europa Liberă: Ce sfaturi aveți pentru politicieni, pentru clasa politică?

– „Să se dezică de Transnistria, în primul rând, și să se unească cu România. Asta-i cea mai bună cale, dar din cauza găgăuzilor, bulgarilor și a ucrainenilor și cine mai sunt acolo și a populației noastre, care-i mai rătăcită așa, îi naivă, noi n-o să ne putem uni. Trebuie prin Uniunea Europeană cumva.”

– „Pe calea de integrare europeană ar fi de dorit și ar fi corect, dar, după cum spun una și fac alta cu totul, nu știu cum. Am rămas dezamăgiți chiar acum când Guvernul a spus că ridică cu 6,6% pensiile, dar când am socotit, nici cu 5% nu-s ridicate.”

Europa Liberă: Care-i diferența între cei care împărtășesc viziuni de dreapta sau cei care au viziuni de stânga?

– „Ori în Europa, ori în Rusia, ori în Moldova, dacă n-ai să lucrezi, n-ai să mănânci.”

Europa Liberă: Cine poate porni o reformă adevărată?

– „Anume acei tineri, deștepți, dar nu acești care vor să moară în creslă (fotoliu).”

Europa Liberă: Dar unde se regăsesc cei tineri?

– „La aceia numai ridică aripa și le-o taie, ca să nu zboare, sau dacă deschid gura, le-o închid.”

„Parlamentul nostru ne-a adus la așa cale pe care nu putem să trăim.”
„Parlamentul nostru ne-a adus la așa cale pe care nu putem să trăim.”

Europa Liberă: Pe cale merge astăzi Republica Moldova, care e drumul pe care și l-a ales?

– „Pe calea ceea pe care ne ducem în glod. Eu nu văd nimic perspectivă. Tineretul tot pleacă de aici. Dar ce avem noi bun? N-avem nimic, că toți și-au umplut buzunarele și aceia pe locul drept, dar noi...”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns la această stare?

– „Parlamentul nostru ne-a adus la așa cale pe care nu putem să trăim, conducerea noastră cu care nu putem să facem nimic. Locuri de lucru nu avem, iată cei care au avut 50 și ceva de ani n-au de lucru, pentru că nu-i primește nicăieri.”

Europa Liberă: Cetățeanul zice că puterea e de vină, dar acești politicieni sunt aleși de către alegători.

– „Tot noi suntem vinovați, că i-am ales.”

– „Ne-au amăgit, ne-au amăgit.”

– „Ne-a amăgit unul din Parlament, ne-a amăgit al doilea.”

– „Vin o dată în an, când le trebuie să-i alegem, și gata. Asta-i tot politicianul nostru.”

Europa Liberă: Ce e bine și ce e rău astăzi în Moldova?

„Работы нет, зарплаты нет и вот живут трудно, очень трудно живут люди.” („Nu-i de lucru și nu-s salarii, de aceea trăiesc greu, oamenii trăiesc foarte greu.”)

„Dacă am merge acum prin sate, acolo totu-i în paragină.”
„Dacă am merge acum prin sate, acolo totu-i în paragină.”

Europa Liberă: А кто виноват? Și cine e vinovat?

„Виновато правительство. Передайте от меня, что они виноваты.” („Conducerea e vinovată. Ei sunt de vină, așa și transmiteți-le din partea mea.”

Europa Liberă: Вы избирали. (Dvs. i-ați ales.)

„Мы избирали, мы думали, что они люди, а они видишь, как поступили с народом. Если пойти сейчас в сёлах, там всё заброшено. Они заросли бурьянами эти сёла.” („Noi i-am ales, am crezut că sunt oameni, dar vedeți cum au procedat cu populația. Dacă am merge acum prin sate, acolo totu-i în paragină. S-au acoperit de buruieni satele noastre.”)

Europa Liberă: А осенью вы будете голосовать? (Dar la toamnă veți merge să votați?)

„А будем смотреть, верить уже некому. Люди потеряли всю надежду, всё доверие и так они живут, как выживают, вот. А от правительства никакого «здрасте» нет, никакого. Люди живут как бурьян, сами по себе. Будущего нет, все уехали за границу, которые имеют деньги, а у которых денег нет, тут мучаются на 1.000 лей, на 1.500, на 2.000, а это не деньги.” („Vom vedea, dar nu este nimeni în care să avem încredere. Oamenii și-au pierdut toată speranța, toată încrederea și nu trăiesc, ci supraviețuiesc, iar de la guvernare nu vine niciun fel de „salut". Oamenii trăiesc ca buruienile, pe cont propriu. Nu există viitor, toți cei care au bani pleacă în străinătate, iar cei care nu au bani se chinuiesc cu 1.000, 1.500, 2.000 de lei, iar aceștia nu-s bani.”)

– „Au adăugat pensia cu 6%. Asta-i adăugitură de pensie?! Iaca, șed aici, am 70 de ani și eu, iaca, șed aici și mă necăjesc să supraviețuiesc.”

Europa Liberă: Dar la alegeri o să mergeți?

– „Cred că-i sub semnul întrebării, de atâta că nu merită ei aleși deloc absolut.”

„Noi aruncăm buletinul de vot și noi tragem nădejde că ceva se va îmbunătăți, dar se agravează mai tare
„Noi aruncăm buletinul de vot și noi tragem nădejde că ceva se va îmbunătăți, dar se agravează mai tare

Europa Liberă: Și dacă ar veni unul dintre ei acum aici, la piața din Căușeni, ce discuție ați avea cu el?

– „Să facă legi bune, să facă așa ca omul să fie mulțumit și cu o pensie, și cu o grupă (grad de invaliditate), dacă omul e bolnav și i-au dat o grupă să fie grupă, ca noi să tragem nădejde la țara asta și s-o susținem. Amu o dat de-amu la România de-amu. Dar ce să fac eu la România? Să fim noi gospodari la casa noastră, la țara noastră, la republica noastră! Să sperăm la ceva, dar...”

Vocea alegătorului din Căușeni: Liuba Bragari

– „Noi aruncăm buletinul de vot și noi tragem nădejde că ceva se va îmbunătăți, dar se agravează mai tare. Iaca, generația tânără toată se duce. Fac pașapoarte românești și se duc în Europa, toată țara. Eu am doi copii…”

Europa Liberă: Copiii Dvs. unde-s?

– „Doi băieți îs în Portugalia, două nurori, nepoți am. Am o fată la Londra, m-a lepădat și s-a dus. Ce să facă aici, să vândă borș de rând cu mine? „Mamă, șezi ‘neata și vinde, dar noi ne ducem”.”

Europa Liberă: Dar îs plecați cu pașapoarte românești?

– „Da! Au făcut pașapoarte românești și s-au dus, dar ian să nu le fi făcut, aveau să șadă copii mei acasă.”

– „Eu am fost în Europa – un drum ca apa, oglindă, dar la noi, ce? – bortă în bortă, dar primesc bani, primesc granturi din Europa, le dau ajutoare… Unde-s? Nu-s!”

Europa Liberă: Cum vreți să arate Căușeniul și Republica Moldova în următorii cinci ani?

– „Offf! Tare frumos vreau! Nu tare bogată, dar mijlociu, măcar să supraviețuim, să trăim, să ne bucurăm de viață.”

– „Eu vreau pe cale europeană. Copiii mei îs în Grecia și dacă vom trece în Europa, tot mai bine, dar asta că-i coruptă tare țara noastră. Toți fură și fură... Câți bani vin și unde-s banii aceștia? Venim și noi, iaca, măcar câte oleacă să mai facem, că numai cu pensia…”

„Sărăcia la noi e din cauza furatului, să nu se fure țara ar fi tare bogată.”
„Sărăcia la noi e din cauza furatului, să nu se fure țara ar fi tare bogată.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că-i sărăcia atât de mare, gradul acesta de sărăcie?

– „Sărăcia la noi e din cauza furatului, să nu se fure țara ar fi tare bogată. Ei toți acolo unul cu altul…”

Europa Liberă: Acolo, unde?

– „Și în Parlament măcar, și în Căușeni, aici. Nu-i dreptate, n-au frică, nu-s legi ca lumea. Să fie legile mai stroghie (stricte), să-i pună la lingura de lemn pe cei care fac lucrurile acestea, apoi alții ar avea frică. Înainte, la Petru I, dacă fura, îl împușca. Și lumea se temea și nu fura.”

Europa Liberă: Dvs., alegătorii, atunci când aruncați buletinul de vot, vă gândiți și la aceste probleme despre care vorbiți?

– „Dar ce noi, moldovenii de rând, cine ne ascultă pe noi, oamenii de la țară? Nimeni nu ne ascultă.”

„În loc să țin un nepot în brațe, ei prin străini s-au dus, sărmanii.”
„În loc să țin un nepot în brațe, ei prin străini s-au dus, sărmanii.”

Europa Liberă: Dar votul dvs. decide cine să ajungă în Parlament?

– „D-apoi noi decidem…”

– „Da, da, d-apoi sunt că umblă și aghitează lumea. Zic că o să ne dea așa, o să ne dea așa și la urmă – nimic. Iaca așa să grăim – ce au făcut ei pentru pensionari, în primul rând? Eu am trei copii și copiii n-au putut și au luat, săracii, și s-au dus și eu am rămas singură. În loc să țin un nepot în brațe, ei prin străini s-au dus, sărmanii. Îi tare obijduitor că, iaca, țara asta a noastră se distruge.”

Europa Liberă: De ce vă este cel mai mult frică?

– „Mi-e frică că, iaca, voi muri singură în casă. Și cine să dea de mine, dacă ei îs duși toți? (Plânge) Rămânem bătrânii și nici n-o să aibă cine ne îngropa.”

Europa Liberă: Și credeți că cei plecați n-au să mai revină?

– „Niciodată! Că ei vin și văd ce-i aici. În toată vara vin, mititeii, vin și mă văd. Numai să-mi dea puteri, iaca, Dumnezeu să-mi poarte de grijă, dar lasă-i să șadă mai bine acolo, decât să se chinuiască aici.”

– „Eu am o fată și un băiat. Băiatul îi în Rusia, fata îi în România. Eu am rămas singur. Și eu mă uit – pe ulița mea 12 case sunt libere. Tineretul nu-i, că nici n-are la ce sta aici, nu-i bine în țară deloc.”

Europa Liberă: Și opțiunea Dvs. politică este influențată de unul dintre copii – de cel care locuiește în Rusia sau de cel care e în România?

– „Da. Dacă am fi cu Europa, poate ar fi ceva schimbări, dar cu Rusia nu aș zice. Rușii trăiesc, dar ei pentru dânșii, nu pentru noi și n-au să ne facă ca noi să trăim bine. Chiar și europenii, ca și la un gospodar – dacă lucrează, are. Așa și la noi – nu-i gospodar în țara noastră. La noi – ei și businessul, ei și politica, ei tot. Omul cu politica, el se ocupă cu politica, dar nu cu businessul ori cu furtul.”

Europa Liberă: Ca și alegători de aici, din imediata vecinătate a regiunii transnistrene, cât de mult vă preocupă soluționarea problemei reîntregirii celor două maluri ale Nistrului?

– „Pe mine, în special, foarte mult și tare mi-e dureros, și tare mi-e jele. Fiica mea s-a măritat acolo și trăiește în Bender. Nănașa mea de cununie trăiește în Bender. Când m-am căsătorit, apoi noi ne duceam în fiecare sâmbătă, dădeam 35 de copeici și ne duceam la nănașa, umblam prin magazine, făceam cumpărături pentru o săptămână și reveneam. Dar amu, eu trebuie, deodată am plătit bani ca să intru s-o văd pe nănașa, că trebuie să mă înregistrez. Și eu îi spun: „Mă duc să-mi iau nepoțica și peste jumătate de oră mă întorc înapoi”. „Înregistrare, documente!”. D-apoi hârtia asta, omul ista care lucrează, aparatura asta bani costă. Dar astea-s toate de pe spatele nostru.”

Europa Liberă: Dar vedeți această reîntregire, șansă a reunificării?

– „Dar nu mai văd, căci când au spus prima dată că o să fie cu telefoanele, așa m-am mai bucurat și am așteptat și am numărat lunile, pe urmă zilele, pe urmă ceasurile… S-a uitat. Eu când vorbesc la telefon, eu trebuie să plătesc foarte scump și trebuie să meargă prin Belarus, prin Ucraina, dar nu prin Ucraina, prin Belarus, nici nu știu pe unde vine sunetul acela. Înainte de Anul Nou, când ne-au spus, iar am așteptat, am așteptat… Și gata, toți tac. Fac și ei așa, un fel de valuri în taz (lighean) și nu-i mai cred pe nimeni și când trecem, vă spun drept, numai eu știu cum îmi calc pe inimă și trec, și mă duc, că vreau să-mi văd copilul, vreau să-mi văd nepoata.”

„Noi ne aflăm în Moldova noastră, în țara asta moldovenească și ar trebui să fie o țară liberă.”
„Noi ne aflăm în Moldova noastră, în țara asta moldovenească și ar trebui să fie o țară liberă.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova ar avea de câștigat de pe urma acestei reunificări, reîntregiri a celor două maluri ale Nistrului?

– „Ar avea de câștigat, fiindcă am plăti toți totuna măcar curentul electric și gazul și ne-ar fi nouă mai ușor. Eu am și frate care trăiește în Caragaș și eu știu cum trăiesc ei acolo, dar, iaca, eu nu știu dacă ei chiar ar vrea să vină, că lor li-i bine. Totul depinde de cei care au să vină la conducere și cum au să stea ei de vorbă, și cum au să se înțeleagă. Eu tare aș vrea ca măcar să avem dreptul să ne ducem până în Transnistria și înapoi și să venim, să nu ne întrebe la ce oră ne întoarcem.”

Europa Liberă: Sunteți aici, în imediata vecinătate a regiunii transnistrene. Cum vedeți soluționarea conflictului transnistrean?

– „Am și acolo neamuri, mă duc și acolo. Eu aș vrea cum a fost înainte, dar nu cred să fie înapoi. N-are să se rezolve, ei numai vorbesc, dar n-are să se rezolve.”

Europa Liberă: Cum vedeți această reintegrare a celor două maluri ale Nistrului?

– „Ar trebui să fie împreună, că fie cu drumurile deschise cum la noi, așa și la dânșii, dar nu să intrăm pe partea lor și ne stopează să le arătăm pașaportul ș.a.m.d. Noi ne aflăm în Moldova noastră, în țara asta moldovenească și ar trebui să fie o țară liberă.”

– „Nu înțelegi că țara noastră-i cu Transnistria sau fără. Măcar Benderul să ni-l dea, să facem granița pe Nistru și clar că Tiraspolul spune că nu-i al Moldovei, dar măcar Tighina. Tighina-i a Moldovei, dar au împărțit-o, și ea a rămas a Tiraspolului. Eu nu înțeleg, Parlamentul nostru trebuie să se gândească la lucrul acesta, dar el văd că nimic.”

– „Chiar vama ceea. Te uiți acolo, numai dai să treci în Bender, vama, vama…”

*

Interlocutorii de la Căușeni recunosc că cel mai mare vinovat pentru tot ceea ce se întâmplă este însuși poporul. Guvernarea de la Chișinău promite prin „pași mărunți” să ajungă la reintegrarea celor două maluri ale Nistrului. Șeful statului, dar și liderul de la Tiraspol – cei doi având o întrevedere – au lăudat recentele progrese atinse în procesul de negocieri, inclusiv compromisul la care s-a ajuns privind plăcuțele de înmatriculare, care fac posibilă participarea în traficul internațional a unităților de transport din regiunea transnistreană, precum și soluționarea problemei accesului fermierilor moldoveni din stânga Nistrului la terenurile lor agricole. Igor Dodon a subliniat că „aceste chestiuni fac parte din pachetul de opt măsuri pe care el le-ar fi convenit cu liderul de la Tiraspol la prima lor întrevedere, în ianuarie 2017”. Președintele a anunțat că „următoarea întrevedere ar putea avea loc la Chișinău, în luna august”. Cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului li se spune că se fac lucruri bune, dar ei încă nu le simt, constată expertul în comunicare și relații publice, Valentin Balan.

Valentin Balan
Valentin Balan

Valentin Balan: „Eu nu aș zice că au apărut situații reale, unde malurile s-ar uni sau s-ar uni oamenii, pentru că, așa îmi dau seama, toate mișcările care se produc acum sunt mișcări ale politicienilor și nicidecum oamenii de rând nu simt apropierea între ei, pentru că eu bănuiesc că se lucrează pe două paliere sau ceea ce ține de cetățean se uitase complet, pentru că, dacă vorbim de sondajele din Chișinău și bănuiesc că aceleași lucruri se întâmplă și la Tiraspol – problema conflictului dintre ambele maluri este undeva pe ultimul sau penultimul loc. Respectiv, grăbirea acestui proces este în interesul politicienilor.”

Europa Liberă: Cine îl grăbește și de ce îl forțează?

Valentin Balan: „Cei care în ultima vreme au venit în Parlament, la Președinție încearcă să inducă opiniei publice ideea că ei vor fi reintegratorii. Acum, încercase și Dodon cu aceeași idee, precum că el o să vină președintele care o să reușească să reintegreze țara. Categoric, nu, pentru că este un om al declarațiilor și lucrul acesta l-a înțeles nu doar Chișinăul, l-a înțeles și Moscova. Același Krasnoselski, într-un fel, l-a ferit din discuții, spunându-i că nu are nevoie în negocierile dintre Chișinău și Moscova să intermedieze Dodon.”

Europa Liberă: Dar Președinția și guvernarea par să accepte același scenariu?

Valentin Balan: „Par… Da, da, bănuiesc că Krasnoselski, nerecunoscutul șef din Tiraspol, urmând exemplului Chișinăului, același lucru – încearcă să-l excludă pe Dodon, dându-și seama că, de fapt, nu este decidentul în Republica Moldova sau nu este persoana care poate să hotărască chiar aceeași reîntregire a țării. Mai mult decât atât, i s-a replicat precum că Dodon nu trebuie să insulte elita, poporul, inclusiv pseudo-guvernanții de la Tiraspol. Respectiv i s-a spus că nu se așteaptă niciun fel de reîntregire, ei sunt separați, ei sunt elita și orice apropiere, așa-numita apropiere pe care pretinde a o face Chișinăul este una foarte îndepărtată.”

Europa Liberă: Dar acești „pași mici” – că vor da acces fermierilor la terenurile lor agricole, că telecomunicația va fi îmbunătățită, calitatea telecomunicației va fi îmbunătățită, că darea în exploatare a podului de la Gura Bâcului este în avantajul cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, că apostilarea diplomelor înseamnă un pas înainte pentru reîntregirea celor două maluri ale Nistrului?

Valentin Balan: „Ați pomenit unele dintre ele, nu sunt toate. Ceea ce oferă Chișinăul, dacă excludem, să spunem, podul și terenurile, în mare parte sunt cedări din partea Chișinăului.”

Europa Liberă: Dar plăcuțele?

Valentin Balan: „Inclusiv! Este un gen de recunoaștere a existenței Transnistriei sau regimului din Transnistria drept o entitate politică separată.”

Europa Liberă: De ce credeți că se recunoaște acest regim secesionist?

Valentin Balan: „Am avut ocazia să studiez și o problemă similară cu a noastră, doar cu altă abordare în același Donbas, în Ucraina. Deci, acolo categoric se comportă altfel – nu vedem mașini cu numere ucrainene în Donbas și, invers, nu vedem cu umere din Donbas în restul Ucrainei. Rusia se comportă diferit și acolo, și aici. De exemplu, acolo categoric nu se permite cetățenie ucraineană, adică Rusia interzice – vrei să trăiești pe teritoriul Donbasului, trebuie să ai cetățenie de Rusia și, respectiv, trebuie să predai pașaportul ucrainean, refuzi la cetățenie, refuzi la pensia ucraineană. Totodată, ucrainenii spun: „Noi nu oferim pensie, susținere, inclusiv prețuri ucrainene celor care au refuzat cetățenia ucraineană”. Și dacă ei trec granița o dată în lună, o dată în săptămână – granița provizorie, impusă –, în partea ucraineană și capătă pensia de la ucraineni, care este cu mult mai mare decât pensia din Donbas, cu mult mai mare, ei capătă produsele, că sunt chioșcuri mobile care vând produse pentru cetățenii ucraineni din partea ocupată de Rusia. La noi lucrul acesta nu există. Noi din start am spus că „cetățenii de pe ambele maluri sunt cetățeni ai Republicii Moldova, indiferent că au refuzat cetățenia moldovenească, indiferent că au trei-patru pașapoarte de toate neamurile”. Eu am fost martor când oficialitățile de la Chișinău au fost nevoite să meargă pe partea dreaptă a Nistrului, teritoriile noastre controlate de Chișinău, unde multe sate puneau la vot să treacă de partea cealaltă, pentru a obține pensii mai mari, adică într-un fel cum se spune în Georgia, că am avut ocazia să studiez și acolo, ei îi spun „polzucii separatism” (separatismul târâtor), pentru că ei au graniță, pusă sârmă ghimpată din partea Rusiei și la fiecare două-trei zile sârma asta se mișcă câte jumătate de metru și ei spun că, de când a fost stabilită granița inițial, s-a ajuns că ei, practic, au mers peste un kilometru deja pe teritoriul Georgiei controlat de regimul din Georgia.”

Europa Liberă: Dle Balan, eu revin la acest pachet care cuprinde opt înțelegeri și care este salutat inclusiv de către Statele Unite ale Americii, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Uniunea Europeană. Această poziție a acestor puteri, totuși, contează?

Valentin Balan: „Contează poziția și, fără îndoială, occidentalii vor să vadă că se mișcă ceva, indiferent unde se mișcă, pentru că sunt cedări din partea Chișinăului, fiindcă, dacă noi recunoaștem studiile sau diplomele care sunt oferite de către Universitatea din Tiraspol „Șevcenko”, respectiv noi recunoaștem tot ce se predă acolo contra, inclusiv când sunt foarte multe obiecte, inclusiv istoria locală, care vorbește despre Republica Moldova ca stat

Nu există nicio tendință din partea locuitorilor din partea stângă a Nistrului să vrea să se reintegreze.

ocupant. Doi: noi acceptăm acele diplome, care oferă posibilitatea oponenților de acolo să învețe mai departe ca și cu diplomă moldovenească. Adică, nu există nicio tendință din partea locuitorilor din partea stângă a Nistrului să vrea să se reintegreze, pentru că lor li se creează toate condițiile să trăiască bine-mersi acolo. Inclusiv aceleași plăcuțe nu împiedică nimănui din partea transnistreană, din partea stângă a Nistrului să ia numere moldovenești și să circule liber în orice capăt al lumii. Este foarte deranjant, pentru că zilele trecute mă întorsesem de la Kiev și văzusem în Kiev automobile, inclusiv transport de rută cu numere transnistrene, în Kiev. Adică, rutele internaționale sunt deservite de către Transnistria și categoric nu de către Chișinău, ceea ce presupune că, chiar dacă se strigă în gura mare de către Tiraspol că sunt tot felul de blocade, noi vedem că ei acceptă rutele internaționale. Poftim…”

Europa Liberă: Ce urmează după acești „pași mărunți”, ce evoluții întrezăriți?

Valentin Balan: „Și Chișinăul încearcă să meargă înainte, să facă pe placul OSCE-ului sau pe placul președinției noi a OSCE-ului, același Frattini nu neapărat să se facă pe plac Chișinăului sau să fie consecvent în relațiile Chișinău-Tiraspol de până acum, pentru că noi știm foarte bine că există un anumit background al lui Frattini în relațiile cu Moscova, care nu sunt…”

Europa Liberă: Și Rusia cu Vestul acum ar avea o viziune comună?

Valentin Balan: „Nu. Nu ar avea o viziune comună, e altceva că Chișinăul bănuiesc că încearcă, bine, lucrul acesta a fost impus și un pic mai devreme și de partea germană când a fost la președinție…”

Europa Liberă: …la OSCE?

Valentin Balan: „Da, la OSCE, exact.”

Europa Liberă: Ce evoluții întrezăriți?

Valentin Balan: „Noi avem acum de căpătat anumiți bani din partea Uniunii Europene, se apropie alegerile. Noi am fost condiționați cu anumite modificări, care trebuie să revină, vorbim despre aceleași alegeri, anumite reforme care trebuie să se producă și noi în timp nu le reușim, pentru că nu s-a insistat până acum ca ele să se producă și, bănuiesc eu, oficialii de la Chișinău încearcă să abordeze situația un pic diferit – s-o ia cu integrarea Transnistriei. Nu în zadar se vorbise acum nu demult despre faptul că în iunie, începutul lui iulie președintele Parlamentului din Chișinău vrea să ridice problema scoaterii trupelor ruse din partea transnistreană, adică se insistă pe două aspecte, ca să arate Occidentului că noi vrem să fim parte componentă a Uniunii Europene, vrem să fim parte a civilizației europene. Totodată

Se fac cedări foarte mari Transnistriei.

, pentru că, dacă vorbeați despre pământurile arabile, care ne aparțin nouă, dar sunt controlate sau sunt blocate în permanență de către Tiraspol, sunt niște acorduri minuscule la nivelul Chișinău-Tiraspol, pe când plăcuțele vorbesc despre anumite acorduri internaționale, care nu se pot modifica peste noapte, pentru că oricând se vor săpa din nou tranșee de-a lungul graniței și moldovenii nu pot obține acea roadă din Transnistria pentru care au prelucrat pământul un an de zile. Și Chișinăul iarăși o să plătească despăgubiri țăranilor moldoveni, care nu au acces la terenurile proprii, pe când cedările pe care le facem noi sunt deja reglementate internațional.”

Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că acest parcurs european al Republicii Moldova ar urma să continue cu reîntregirea celor două maluri ale Nistrului?

Valentin Balan: „Din câte intuiesc eu, văd că Moscova încearcă să impună totuși un statut special. Eu bănuiesc că o să se insiste peste o anumită perioadă la federalizare, din nou o să se readucă în discuție federalizarea Republicii Moldova. La început cu malul stâng al Nistrului, mai târziu cu Găgăuzia, pentru că o să apară și acolo interese, dar nu cred că Moscova are interese să lase Transnistria. Trupele n-o să fie scoase, pentru că își luase anumite angajamente, din câte ținem minte, în ‘99, la summitul de la Istanbul, unde își luase oficial angajamente și n-au fost respectate nici până în prezent; și-au scos tehnica militară, care trebuia să fie înlocuită. De ce zic că este o situația foarte complicată în relația Chișinău-Tiraspol? Pentru că, chiar dacă, într-un timp au încercat să blocheze acel schimb al trupelor ruse din Transnistria – cele din menținere, cică, dar pseudomenținere a păcii cu vervă, în realitate nu este așa, pentru că noi știm foarte bine că o foarte mare parte, nu vreau să zic cota-parte a Transnistriei, deține cetățenie rusă. Ei fac serviciul militar în armata transnistreană, care presupune parteneriatul cu armata rusă; ei sunt aduși la standardele armatei ruse. Oricând, acei cetățeni cu cetățenie rusă sunt înrolați automat în armata transnistreană sau în armata Rusiei în caz de un anumit conflict, care se poate, eventual, produce.”

Europa Liberă: Dar admiteți, totuși, să bată palma Occidentul cu Rusia pe problema transnistreană și să găsească o soluție?

Valentin Balan: „Mă gândeam la subiectul acesta că ar fi posibil cedare contra cedare. Să vedem care o să fie cedările, pentru că tot mai greu este să menții teritoriul sau peticul acesta de pământ, Tiraspolul, între Kiev și Chișinău, pentru că și financiar Rusia nu-și mai permite să-l întrețină, plus că conștientizează că încetul cu încetul Moldova pleacă. Bine, pleacă cu foarte mari pierderi. Dacă în Donbas este o modalitate – ei ar ceda înapoi Donbasul Ucrainei, doar că Ucraina a zis că „cerem despăgubiri, cerem restabilirea economiei Donbasului și apoi discutăm”. În Chișinău, unii politicieni s-ar considera eroi din momentul reîntregirii, dar nu conștientizează că trebuie să se producă pe etape, pe pași, pentru că, din momentul reîntregirii peste noapte, se presupune rusificarea sau comunizarea completă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Alții au spus și mai clar – transnistrizarea Moldovei.

Valentin Balan: „Transnistrizarea Republicii Moldova. Și atunci, dacă era un petic controlat de Moscova, acum poate să devină toată republica controlată de Moscova, Republica Moldova. Eu aș mai atrage atenția la un aspect – malul strâng, malul drept. Ucrainenii din start au zis: „Nu există „separatiști” sau nu există Donbas – Donbasul a fost tot timpul ucrainean –, există teritoriu temporar ocupat de Federația Rusă. Noi trebuie să-i spunem pe nume: „Transnistria este teritoriu temporar ocupat de Federația Rusă!”. Și doar în așa termeni să fie discutată situația dintre aceste două maluri, pentru că noi încercăm să negociem cu Tiraspolul, unde Tiraspolul zice că, de fapt, „noi nu avem nevoie de mediatori în relația cu Moscova, noi ne descurcăm singuri”. Și atunci e palmă după palmă pentru Chișinău.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG